Obligaţie de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1642/2014

Şedinţa publică de la 12 Iunie 2014

Obiectul cauzei:obligaţie de a face

INSTANŢA

Deliberând asupra  recursului , constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 12.10.2011 sub nr. 19613/280/2011  reclamanţii (...) şi (...) au chemat în judecată pe pârâţii  (...)  şi (...) , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligaţi pârâţii la realizarea pe terenul lor situat în (...) , fie a unui şanţ de drenaj sau a unei conducte care să direcţioneze apele care se strâng pe terenul pârâţilor către şanţul de drenaj din stradă, fie a unui puţ absorbant ori a unui bazin colector care să strângă apele ce se strâng pe terenul parţilor, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii în cuantum de 200 lei /zi, iar în subsidiar, să fie autorizaţi reclamanţii sa realizeze aceste operaţiuni pe cheltuiala pârâţilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanţii ,au arătat că sunt vecini cu pârâţii, pe terenul lor se afla doua construcţii de locuit şi un garaj, terenurile părţilor au o poziţionare înclinata în pantă, terenul pârâţilor este poziţionat deasupra terenului reclamanţilor, astfel încât pe terenul pârâţilor se strânge apă foarte multă când plouă, apă care se scurge pe ternul reclamanţilor, situaţie ce a contribuit la inundarea de 3 ori a beciului şi le-a provocat grave prejudicii întrucât a produs avarii asupra bunurilor pe care le aveau depozitate în beci, vegetaţia de pe terenul lor este în imposibilitate de a se menţine sau dezvolta deoarece se află în permanenţa în apa care bălteşte pe ternul lor.

Au precizat reclamanţii că situaţia de faţa constituie o excepţie de la dispoziţiile art. 604 alin 1 C.civ. Când au cumpărat terenul în zona nu exista canalizare astfel încât apa care venea dinspre fondurile superioare se scurgea pe ternul lor  şi mai departe pe terenul vecinului de mai jos, pe a  atenua aceasta stare au construit un puţ absorbant însă dacă puţul se umplea, apa refula şi se vărsa în beci, după un timp în zonă au fost realizate lucrări de canalizare, la momentul cumpărării terenului proprietatea pârâţilor era închisă cu gard iar pe latura de vecinătate cu ei şi cu (...) era despărţită printr-o bordură de ciment de aproximativ 10 cm deasupra solului, pământul de pe proprietatea pârâţilor din vecinătatea lor, fiind supraînalţat până la marginea de sus a bordurii de ciment astfel încât apele acumulate pe terenul pârâţilor se scurgea în mare parte pe terenul vecinului (...) şi într-o pondere mai mică pe terenul lor ca urmare a configuraţiei terenurilor, însă în urma cu 2-3 ani pârâtul şi vecinul (...) au ridicat împreună un gard de beton între proprietăţile lor, moment din care toate apele strânse de pe terenul pârâţilor au început să se scurgă pe terenul lor.

Reclamanţii au precizat că urmare a intervenţiei pârâţilor care şi-au supraînălţat fondul prin aducerea de pământ în zona de hotar şi prin construirea bordurii de beton toate apele acumulate pe terenul lor se scurg către terenul reclamanţilor, aşa încât puţul absorbant devine neîncapator,  provocându-le daune majore, daune descrise pe larg în cererea de chemare în judecată .

Au arătat reclamanţii că proiectul de execuţie a puţului absorbant a fost conceput de aşa maniera aşa încât să preia apele ce se strâng pe terenul lor pentru a proteja vegetaţia din acea zonă şi beciul, apele acumulate în puţul absorbant neputând fi drenate către strada astfel încât în cauza nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 604 alin 2 din Noul Cod Civil.

Reclamanţii au precizat că au arătat pârâţilor consecinţele produse prin scurgerea apelor, de comun acord au supraînalţat bordura de beton dintre proprietăţile lor, pârâtul promiţând că ulterior va edifica un puţ absorbant pe propriul teren, având în vedere faptul că pârâţii beneficiază de reţea pluvială în str. (...) , drenarea apelor către aceasta conducta fiind lesnicioasă şi cu costuri mici.

Refuzul pârâţilor de a executa aceste lucrări reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 604 alin 3 C.civ. cu atât mai mult cu cât au încălcat interdicţia impusă de acest text de lege prin doua modalităţi:

-pe de o parte prin supraînălţarea  terenului,

-pe de altă parte prin supraînălţarea bordurii de beton dintre proprietatea lor şi a vecinului (...) care blochează scurgerea apelor.

Paraţii au formulat întâmpinare (fil.31-32 din dosar)  prin care au solicitat respingerea acţiunii motivat de faptul că terenul reclamanţilor este amplasat pe fosta albie a unui pârâu situaţie ce constituie cauza determinata a acumulării unor cantităţi de apă pe terenul lor, la o adâncime mica faţa de suprafaţa solului exista o pânza freatica ce nu poate fi  schimbata iar solul este format din argilă de natura contractilă  ce păstrează apa şi nu o elimină, soclul de beton având o înălţime de 30-40 cm şi o adâncime de 30 cm a fost edificat pe linia de hotar chiar de muncitorii angajaţi de reclamant , la iniţiativa acestuia astfel încât apa rezultata  din precipitaţii rămâne infiltrata în terenul pârâţilor şi nu afectează terenul reclamanţilor, tualeta este dezafectata de mult timp, beciul reclamanţilor nu beneficiază de hidroizolaţie corespunzătoare situaţie ce determină infiltrarea apei, puţul absorbant are un volum foarte mic, apa se infiltrează în sol, terenul de sport al reclamanţilor este betonat pe o suprafaţa de 90 mp ceea ce împiedica absorbţia apei în sol, apă ce se  scurge spre beci.

Pârâţii  au arătat că apele din puţul absorbant pot fi evacuate spre stradă cu ajutorul unei pompe de evacuare automată ce ar rezolva situaţia.

La filele 47-51 reclamanţii au depus o cerere precizatoare a acţiunii şi răspuns la întâmpinare.

 În  vederea soluţionării cauzei  ,Judecătoria Piteşti a  administrat următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu şi  testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii (...) , (...)  şi (...) , precum şi proba cu expertiza hidrotehnică, raportul fiind întocmit de d-na expert (...) .

 Prin sentinţa civilă nr. 528 pronunţată la data de  22 ianuarie 2013,această instanţă a respins cererea precizată şi a dispus obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi în sumă de  3000 lei,pentru următoarele considerente:

Reclamanţii şi pârâţii deţin în proprietate imobile ce se învecinează identificate în schiţa anexa la raport depusă la fila 155 din dosar .

Martorul (...) , deţine de asemenea, în proprietate un imobil ce se învecinează cu terenurile părţilor identificat în aceeaşi schiţă.

Terenurile părţilor sunt poziţionate în pantă, pantă ce are înclinaţie de la Sud la Nord şi de la Vest la Est, terenul pârâţilor fiind situat în partea inferioară.

În aceasta situaţie terenul reclamanţilor este supus a primi apele ce curg din locurile superioare, inclusiv de pe terenul pârâţilor.

Aceasta situaţie este confirmata de depoziţiile martorilor şi de concluziile raportului de expertiză.

În  partea de sus a pantei este situat terenul numitului (...)  urmat de terenul pârâţilor, de terenul martorului (...) şi de alte terenuri.

Terenul martorului (...) şi terenul pârâţilor se învecinează pe latura de Vest cu terenul reclamanţilor.

Astfel, apa rezultata din precipitaţi se scurge de pe terenul lui (...)  către terenul pârâţilor iar de pe terenul pârâţilor către terenului martorului (...) şi către terenul reclamanţilor.

Între terenul pârâţilor şi terenul martorului (...) , martorul a edificat un soclu din beton peste soclul existent anterior, în prezent având o înălţime de 50-60 cm.

Până la înălţarea acestui soclu în anii 2006-2007, apa se scurgea în cantitate mai mare la martorul (...) , după ridicarea soclului apa continuă să se scurgă într-o cantitate mai mică la acest martor şi într-o cantitate mai mare pe terenul reclamanţilor.

Atât reclamanţii cât şi pârâţii au executat umplutură cu pământ pe terenurile lor pentru nivelare  .

Pârâţii au nivelat doar în parte din faţa a casei spre str. (...) , iar nu şi în partea din spate unde se învecinează cu reclamanţii.

În urmă cu 2-3 ani reclamanţii şi pârâţii au supraînalţat socul dintre proprietăţile lor de comun acord pentru a împiedica apa să se scurgă de pe terenul pârâţilor pe terenul reclamanţilor.

Reclamanţii au edificat pe teren un puţ absorbant în vederea preluării apelor.

Pârâţii au executat pe terenul proprietatea lor un sistem de drenaj ce preia apele din partea dinspre strada a terenului şi le dirijează spre conducta de la strada.

În partea din spate a terenului, spre proprietatea reclamanţilor, pârâţii nu au executat un astfel de sistem de drenaj.

Din depoziţia martorului (...)  rezulta că beciul reclamanţilor a fost inundat până în anul 2006 datorita apei ce se scurgea pe terenul lor, iar din depoziţia martorului (...) rezulta ca a fost inundat beciul şi în anul  2010.

Martorii au învederat faptul că inundarea terenului reclamanţilor şi a beciului nu se produce decât în situaţia unor ploi abundente, din anul 2010 nemafiind astfel de precipitaţii.

Conform raportului de expertiză, în zonă solul este format din argile marnoase plastic-vârtoase tari cu sedimente de nisip şi pietriş la suprafaţa astfel încât permeabilitatea în straturile de adâncime este mică.

Din acelaşi raport rezulta faptul că ambele proprietăţi au beneficiat de o umplutură de pământ cu o înălţime de 40-50 cm, pentru o amenajare firească şi civilizata la aceeaşi cotă a terenului, prin umplutura adusa de reclamanţi şi de  pârâţi pe propriile terenuri, acestea păstrează linia iniţială cu scăderea cotelor de la Nord la Vest, ca întreaga platformă a zonei, în proprietatea pârâtului cotele coborând spre zidul de beton despărţitor astfel încât  pământul nu s-a adus pentru ridicarea cotei terenului, situaţie ce s-ar fi observat la ridicarea topo efectuată.

Faţă de aceasta situaţie, experta a menţionat în mod clar faptul că şi în prezent apa curge natural, nefiind dirijata de niciuna din părţi.

Ca urmare a supraînălţării socului din beton dintre  proprietăţile părţilor apa se infiltrează în pământ şi se scurge pe sub fundaţie sub acţiunea forţei gravitaţionale.

Prin supraînălţarea socului dintre proprietatea pârâţilor şi martorul (...) apa nu mai curge conform pantei zonei în proprietatea lui (...) decât prin infiltrare, astfel încât se strânge pe proprietatea pârâtului, iar la ape foarte mari cu durata mai mare se deversează în aval peste zid.

De asemenea, soclul supraînalţat dintre proprietatea pârâţilor şi proprietatea martorului face ca prin procesul de infiltraţie a apei să se scurgă pe terenul  reclamanţilor o parte  mai mare întrucât apa nu se mai scurge natural la suprafaţa spre proprietatea martorului aşa cum s-ar fi întâmplat dacă nu exista gardul.

Toaleta, la momentul efectuării expertizei nu mai era utilizabilă în scopul edificării, fiind colmatată cu pământ, folosita pe post de magazie.

Prin scurgerea apelor din fondul superior în care se afla toate proprietăţile din Nord-Vest este afectat terenul proprietatea reclamanţilor.

Situaţia de fapt  expusă a fost reţinută de instanţa de fond pe baza probei cu  înscrisurile depuse la dosar coroborată cu răspunsurile la interogatoriu, depoziţiile martorilor şi concluziile raportului de expertiză.

 În drept, Judecătoria Piteşti a menţionat  dispoziţiile  art. 602 din Noul Cod Civil:

(1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat.

(2) Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor. Pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art.  603 Noul Cod Civil:

Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Conform dispoziţiilor. art. 604 NCC:

(1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior.

(2) Dacă această curgere cauzează prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcţiei apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate.

(3) La rândul său, proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior.

Conform dispoziţiilor art. 59 din Lg. nr. 71/2011 aceste dispoziţii legale nu se aplica situaţiilor juridice născute anteriori intrării în vigoare a Lg. nr. 287/2009, însă conform  dispoziţiilor art. 6 alin 6 din Lg. nr. 287/2009 dispoziţiile legii noi se aplica efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a legii derivate din raporturile de proprietate şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

Potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate reclamanţii, în calitate de proprietari ai fondului inferior, nu pot împiedica curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior.

În acelaşi timp pârâţii,  în calitate de proprietari ai fondului superior, sunt obligaţi să nu efectueze nicio lucrare de natura să afecteze situaţia fondului inferior.

Proprietarul fondului inferior, în situaţia în care acest fond este afectat de curgerea apelor poate solicita autorizarea instanţei pe a face pe fondul sau lucrări necesare schimbării direcţiei apelor, suportând toate cheltuielile.

Reclamanţii invocă faptul că prin curgerea apelor provenite din precipitaţii se cauzează prejudicii fondului inferior.

 Din probele administrate în cauza rezultă că în zonă apa se scurge în mod natural de pe fondurile superioare pe terenul reclamanţilor ce constituie fond inferior.

Conform situaţiei de fapt anterior expuse, pârâţii în calitate de proprietari ai fondului superior, nu au efectuat nicio lucrare de natura să agraveze situaţia terenului proprietatea reclamanţilor.

Astfel, prin aducerea unei cantităţi suplimentare de pământ atât de către reclamanţi cât şi de către pârâţi s-a păstrat panta existentă anterior acestei operaţiuni în zonă.

Procedând în aceasta modalitate  niciuna din părţi nu a urmărit modificarea configuraţiei terenului, ci a urmărit amenajarea adecvata a propriului teren .

Esenţial este că prin operaţiunea de umplere cu pământ nu s-a modificat panta zonei, nefiind influenţata modalitatea de scurgere naturala a apelor.

În acelaşi timp, instanţa  a reţinut că între terenul reclamanţilor şi terenul pârâţilor, cu acordul expres al reclamanţilor, s-a supraînalţat soclul de beton dintre proprietăţi în scopul împiedicării scurgerii apelor de pe fondul superior pe fondul inferior.

Prin ridicarea acestui soclu s-a creat o situaţie favorabilă fondului inferior.

În aceasta modalitate, practic pârâţii au fost de acord cu executarea unei lucrări de natura să le afecteze propriul teren, deşi conform dispoziţiilor art. 604 alin 1 C.civ. se puteau opune.

Ceea ce este de natură, însă să afecteze terenul proprietatea reclamanţilor reprezintă supraînălţarea soclului dintre proprietatea pârâţilor şi proprietatea martorului (...) conform raportului de expertiza .

În aceste condiţii, apa rămâne o perioada de timp mai mare pe terenul pârâţilor cu consecinţa infiltrării unei cantităţi mai mari pe terenul reclamanţilor.

Dar , din nicio proba nu rezulta faptul că pârâţii au supraînalţat acest soclu sau cel puţin faptul că au fost de acord cu executarea acestei lucrări de către martorul (...) .

Din probatoriul administrat rezulta  faptul că în mod unilateral martorul (...) a executat lucrarea, lucrare ce este, de asemenea, de natura să afecteze proprietatea pârâţilor.

De altfel, chiar reclamanţii prin obiecţiunea nr. 18-fila 178- au învederat faptul că puţul absorbant de pe propriul teren era suficient pentru absorbţia apelor până la momentul la care s-a blocat traseul firesc al apelor către proprietatea martorului (...) prin edificarea zidului dintre proprietăţi.

În raport de aceste considerente instanţa a  apreciat că pârâţii nu au încălcat obligaţia instituită în sarcina lor prin dispoziţiile art. 604 alin 3 C.civ.

În cauză nu are relevanţa juridică faptul că puţul absorbant de pe terenul reclamanţilor este sau nu subdimensionat ori faptul că supapele de la beciul reclamanţilor au fost obturate.

Ceea ce trebuie reţinut este aspectul că reclamanţii au posibilitatea eliminării surplusului de apa de pe terenul lor printr-o pompă de evacuare, manevra pe care au efectuat-o atunci când a fost nevoie, precum şi posibilitatea măririi volumului puţului absorbant existent pe terenul lor dacă doresc înlăturarea prejudiciilor cauzate prin scurgerea naturala a apelor rezultate din precipitaţii.

Conform disp. art. 44 al. 7 din Constituţia României dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Potrivit disp. art. 57 din Constituţia României cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Constituţia României garantează, de asemenea,  dreptul la viaţă şi integritate corporală.

Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute în scopul de a satisface interesele personale, materiale şi culturale, în acord cu interesul obştesc, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială conform art. 1 din Decretul Nr. 31/30 ianuarie 1954.

Drepturile civile sunt ocrotite de lege, putând  fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social.(art.3 din Decretul Nr. 31/30 ianuarie 1954).

Exercitarea cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor garantate implică punerea în valoare în conformitate cu scopul lor, şi anume, asigurarea participării tuturor membrilor societăţii la viaţa socială şi nedeturnarea lor de la această finalitate.

Deci, drepturile trebuie exercitate în aşa fel încât să nu încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi membri ai societăţii.

În condiţiile în care nu sunt exercitate în conformitate cu aceste exigenţe, înseamnă că au fost deturnate de la scopurile avute în vedere de legiuitor, ajungându-se la abuzul de drept.

Abuzul de drept presupune două elemente constitutive, respectiv un element subiectiv ce constă în exercitarea cu rea credinţă a dreptului subiectiv şi un element obiectiv care constă în deturnarea dreptului subiectiv de la scopul pentru care a fost recunoscut, faptul săvârşit neputând fi explicat într-un mod legitim.

Dreptul de proprietate este un drept fundamental ceea ce înseamnă că este susceptibil de exercitare abuzivă

Dreptul de proprietate comportă anumite limitări aşa cum rezultă din dispoziţiile legale anterior menţionate.

Raporturile de vecinătate reprezintă o astfel limitare a exerciţiului dreptului de proprietate, altfel spus, exercitarea dreptului de proprietate în limitele determinate de lege implică respectarea regulilor de convieţuire socială şi în cadrul acestor raporturi.

În cauză, pârâţii sunt  titularii dreptului de proprietate asupra terenului ce constituie fond superior.

Astfel, pârâţii sunt obligaţi să-şi exercite dreptul de proprietate cu bună credinţă, potrivit cu scopul său economic şi social, în aşa fel încât să nu încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi membri ai societăţii.

Pârâţii nu au încălcat aceste obligaţii stabilite în sarcina lor prin Constituţia României şi prin dispoziţiile Codului Civil, respectiv pârâţii îşi exercita dreptul de proprietate cu bună-credinţă , în limitele recunoscute de lege.

Deci, pârâţii nu au săvârşit un abuz de drept ce s-ar impune a fi sancţionat prin obligarea lor la executarea unor lucrări în scopul protejării terenului ce constituie fond inferior.

 Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii (...) şi (...) , cale de atac pe care tribunalul a calificat-o la termenul de judecată din data de 12.06.2014 ca fiind recurs.

 În motivarea  recursului  ,recurenţii au arătat faptul că s-au adresat instanţei reclamând încălcarea gravă de către intimaţii-pârâţi a disp. art. 604 alin. 3 C.civ. potrivit cărora ,,Proprietarul superior nu poate face nicio lucrare spre agravarea servituţii fondului inferior,,.În acest sens,au invocat două modalităţi prin care intimaţii  au realizat această încălcare:supraînălţarea terenului acestora şi respectiv a bordurii de beton dintre proprietatea intimaţilor şi cea a vecinului (...) . care blochează scurgerea naturală a apelor către terenul acestuia din urmă ,dirijând-o către proprietatea recurenţilor. Aşa cum au afirmat şi prin acţiunea introductivă,edificarea soclului de beton între proprietăţile (...) şi (...)  a schimbat cu totul situaţia scurgerilor apelor naturale în zonă ,în sensul că au fost grav prejudiciaţi  pentru că înainte de edificarea acestui soclu,o mare parte din apă se scurgea către proprietatea (...) ,iar după această edificare,toată  această cantitate de apă ,inclusiv apele ce se scurg de mai sus de proprietatea intimaţilor ,respectiv de pe proprietatea (...)  ,supraînălţată cu 50 de cm,se scurg pe terenul ce le aparţine.

 Prima instanţă apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 604 alin. 3 C.civ. întrucât intimaţii nu au nicio culpă în edificarea acestui soclu .

 Contrar acestei aprecieri,recurenţii invocă răspunsul la obiectivul nr. 4 al expertizei  pe care-l reproduc ,prin care s-a menţionat realizarea zidurilor din beton în consens. De asemenea,cum edificarea acestui soclu ridica pentru intimaţi riscul unui prejudiciu,această edificare nu s-ar fi putut face decât cu acordul expres ori tacit al intimaţilor. Lipsa oricărei opoziţii din partea acestora face să se prezume acest acord,iar intimaţilor le revenea sarcina de a răsturna această prezumţie,dovedind că s-au împotrivit edificării acestui soclu de beton. Intimaţii nu au făcut o astfel de dovadă ,iar disp. art. 590 din vechiul Cod Civil,în vigoare la momentul edificării acestui soclu prevăd că ,,orice zid care serveşte la despărţire între clădire sau între curte şi grădini şi între ograde la ţară se socoteşte comun,dacă nu există titlu sau alt semn care ar proba contrariul,,.Faţă de aceste prevederi,intimaţii nu pot nega acordul pentru edificarea soclului de beton de vreme de acest gard face obiectul proprietăţii comune a acestora şi a martorului (...). Aşadar,hotărârea primei instanţe ar fi dată cu încălcarea disp. art. 604 alin. 3 C.civ.

Potrivit recurenţilor, culpa intimaţilor este conturată şi de împrejurarea că aceştia au supraînălţat terenul în zona de hotar , lucru confirmat şi în răspunsul la obiectivul nr. 1 al expertizei .Încercând să anuleze această culpă,experta reţine că şi recurenţii au procedat în acelaşi sens ,aducând în centrul proprietăţii cam 50-60 cm ,ceea ce este lipsit de relevanţă întrucât nu centrul proprietăţii este pus în discuţie. Din răspunsul la obiectivul nr. 1  rezultă că intimaţii şi-au supraînălţat terenul în zona de hotar ,accentuând starea de aservire a fondului inferior.

 A doua categorie de critici  se referă la modalitatea în care prima instanţă a înţeles să dea eficienţă raportului de expertiză întocmit în cauză şi să respingă obiecţiunile pe care le-au formulat atât faţă de prima variantă a acestui raport,cât şi faţă de completarea acestuia.

Prin această completare,doamna expert şi-a păstrat răspunsurile date în raportul de expertiză iniţial ,răspunsuri pe care prima instanţă le-a înlăturat prin admiterea obiecţiunilor .Pe cale de consecinţă,pe aspectele în legătură cu care instanţa a admis obiecţiunile ,dispunând refacerea lucrării nu a fost administrat probatoriu care să poată servi soluţionării cauzei.

În cadrul aceleiaşi categorii de critici,recurenţii au invocat faptul că anterior

efectuării  completării raportului de expertiză ,experta nu s-a prezentat la faţa locului,ceea ce generează o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului ,potrivit art. 105 alin. 2 Cpr.civ.,nu  a citat părţile .

De asemenea,au fost nemulţumiţi de  faptul că prima instanţă a dat eficienţă concluziilor raportului de expertiză care conţineau erori grave,formulând obiecţiuni  la aceste concluzii pe care prima instanţă le-a ignorat ,respingându-le fără motivare concretă şi înfrângându-şi astfel  propria măsură anterioară,luată cu prilejul admiterii obiecţiunilor împotriva raportului de expertiză iniţial.

A treia categorie de critici  este subsidiară primelor şi este incidentă în situaţia în care instanţa ar aprecia că nu sunt întrunite condiţiile art. 604 alin. 3 C.civ.,în sensul că intimaţii nu au efectuat lucrări prin care să fi agravat situaţia fondului inferior. Aceştia beneficiază de reţea pluvială în strada (...), aşa încât drenarea acestor ape către această conductă ar fi  foarte lesnicioasă şi cu costuri mici. Interpretarea per a contrario a art. 604 alin. 1 din Noul Cod Civil impune ca ori de câte ori proprietarul fondului superior poate realiza o  lucrare prin care să atenueze sau să anuleze starea de aservire a fondului inferior ,să realizeze acea lucrare,cu atât mai mult dacă această lucrare este puţin costisitoare în raport cu prejudiciul ce se poate crea proprietarului fondului aservit prin menţinerea acestei servituţi.

În drept, au fost invocate disp. art. 282-298  şi 274 C.pr.civ. şi art. 604 din Noul Cod civil.

Intimaţii au depus la data de 25.04.2013 întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefundat.

Analizând sentinţa recurată,prin prisma criticilor formulate de recurenţi ,ce se circumscriu disp. art. 304  pct. 7 şi 9 C.pr.civ.,reţinând şi incidenţa art. 304 indice 1 C.pr.civ. ,tribunalul constată că recursul este nefondat,pentru următoarele considerente:

Recurenţii au investit instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată întemeiată pe disp. art. 604,611,1357,1381 C.civ. ,texte care instituie limite legale  ale dreptului de proprietate privată referitoare la curgerea firească a apelor şi picătura streşinii,respectiv răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. Atât petitul acestei cereri, astfel cum a fost precizată ,cât şi întreaga sa  motivare  sunt axate pe incidenţa disp.  art. 604 alin. 3  C.civ.  care reglementează  raporturile dintre proprietarul fondului inferior şi cel al fondului superior în ceea ce priveşte curgerea firească a apelor. Din acest punct de vedere ,recurenţii au imputat  intimaţilor faptul că ar fi încălcat acest text prin două modalităţi,reprezentate de supraînălţarea terenului acestora şi respectiv a soclului de beton edificat între  proprietatea intimaţilor şi cea a vecinului (...), iar în subsidiar au invocat faptul că aceştia ar putea fi obligaţi la realizarea lucrărilor solicitate în considerarea obiceiului local impus de o atitudine civică firească  şi în interesul menţinerii  raporturilor de bună  vecinătate.

Pentru a aprecia asupra temeiniciei cererii de chemare în judecată ,în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice,sens în care a fost desemnat expert  în persoana doamnei  (...) a cărei lucrare se află depusă la filele 127-151. Recurenţii au criticat sentinţa instanţei de fond şi cu referire la acest raport de expertiză,critici asupra cărora tribunalul se va pronunţa cu prioritate în condiţiile în care una dintre probele pe care se întemeiază soluţia instanţei de fond este proba cu expertiză concretizată în raportul de expertiză întocmit de expert (...) .

 Sub acest aspect,din examinarea cuprinsului dosarului de fond ,reiese că  la termenul de judecată din data de 02.10.2012 (filele 191-193) ,instanţa a încuviinţat obiecţiunile  intimaţilor –pârâţi la acest raport de expertiză,motiv pentru care, la data de 31.10.2012 (filele 199-203) a fost depusă completarea  întocmită de acelaşi expert. Atât în faţa instanţei de fond,la termenul de judecată din data de 15.01.2013 (fila 218),cât şi în cadrul motivelor de recurs,recurenţii au criticat şi această completare ,motivat de faptul că doamna expert şi-a păstrat răspunsurile date în raportul de expertiză iniţial,nu a efectuat o nouă deplasare în teren şi nu a convocat părţile.

Tribunalul  reţine că expertul numit în cauză a formulat răspuns la obiecţiunile încuviinţate de instanţă ,în cuprinsul completării depuse de acesta la data de 31.octombrie 2012 fiind formulate precizări în legătură cu concluziile raportului iniţial de expertiză . Prin aceste precizări, instanţa de judecată s-a socotit a fi lămurită în legătură cu  aspectele pentru care a considerat necesar să solicite punctul de vedere al unui expert. De asemenea ,a apreciat că răspunsul la obiecţiuni nu impunea o nouă deplasare a expertului la faţa locului şi implicit o nouă convocare a părţilor. În aceste condiţii ,constatând că raportul de expertiză întocmit de expert (...) astfel cum a fost completat este lămuritor  , prima instanţa a apreciat că nu se mai impune admiterea obiecţiunilor formulate de recurenţii-reclamanţi. Aşadar,este neîntemeiat a se susţine de către recurenţi că acele obiective în legătură cu care ar fi formulat obiecţiuni ar fi lipsite de suport probator, în cadrul operaţiunii de refacere a raportului de expertiză,expertei fiindu-i trasată sarcina de a răspunde obiecţiunilor,încuviinţarea obiecţiunilor nefiind echivalentă cu infirmarea de către instanţă a răspunsului iniţial al expertei ,ci cu aprecierea necesităţii  evaluării acestui răspuns în contextul aspectelor sesizate de partea nemulţumită de acest răspuns. Răspunzând acestor obiecţiuni,experta avea posibilitatea de a menţine răspunsul iniţial ,cu dezvoltări în cadrul cărora să furnizeze explicaţii vis-a –vis de susţinerile recurenţilor sau să revină asupra celor afirmate în cuprinsul primei lucrări. În situaţia speţei de faţă,experta a procedat în sensul primei teze acreditate mai sus,analizând obiecţiunile transmise de instanţă şi argumentând punctul său de vedere .

Faţă de  considerentele mai sus arătate şi de disp. art.201 alin. 1 şi  212 alin. 1 C.pr.civ.  din interpretarea cărora rezultă că proba cu expertiză are rolul de a lămuri instanţa de judecată, nu se poate reţine nelegalitatea sentinţei recurate din punct de vedere al modului în care instanţa de judecată a abordat obiecţiunile  recurenţilor la  completarea la raportul de expertiză.

 În ceea ce priveşte obiecţiunile pe care instanţa de fond le-ar fi ignorat,  reiterate şi în cadrul cererii de recurs, privind menţionarea eronată de către expertă a existenţei unei reţea pluviale pe strada (...) , a unui puţ absorbant pe proprietatea intimaţilor, precum şi confuzia între apele pluviale şi cele menajere,pretinsele grave erori care s-ar fi strecurat în raportul de expertiză întocmit de expert (...) nu  au influenţat soluţionarea cauzei . Aceste răspunsuri ale expertei  nu au fost  relevante din punct de vedere al chestiunilor pe care instanţa de judecată le avea de verificat în contextul cadrului legal pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată.

 Având în vedere ansamblul celor mai sus expuse, cea de-a doua categorie de critici invocate de recurenţi sunt neîntemeiate.

 Principala critică a recurenţilor este axată pe greşita analiză şi apreciere a instanţei de fond a  inexistenţei încălcării de către intimaţi a dispoziţiilor art. 604 alin. 3 C.civ. conform cărora proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior. Din punct de vedere juridic,norma de drept civil mai sus citată consacră în sarcina proprietarului fondului superior obligaţia de a nu face ,obligaţie pe care , potrivit recurenţilor, intimaţii ar fi încălcat-o  prin supraînălţarea  terenului pe care-l deţin în proprietate  şi prin edificarea unui soclu de beton  înspre  vecinătatea cu martorul (...) .

Probatoriul administrat de instanţa de fond a confirmat susţinerea recurenţilor din cererea introductivă de instanţă privind  amplasarea terenurilor părţilor în pantă, terenul recurenţilor  reprezentând fond inferior faţă de terenul intimaţilor,situaţie în care au fost verificate cele două forme de  încălcare de către intimaţi a interdicţiei legale mai sus enunţate. În ceea ce priveşte supraînălţarea terenului de către intimaţi,în considerentele sentinţei  ce face obiectul recursului  s-a reţinut că  prin aducerea unei cantităţi suplimentare de pământ atât de către reclamanţi cât şi de către pârâţi s-a păstrat panta existentă anterior acestei operaţiuni în zonă,că procedând în aceasta modalitate  niciuna din părţi nu a urmărit modificarea configuraţiei terenului, ci a urmărit amenajarea adecvată a propriului teren . De asemenea s-a reţinut că  prin operaţiunea de umplere cu pământ nu s-a modificat panta zonei, nefiind influenţata modalitatea de scurgere naturala a apelor.

În răspunsul la obiectivul nr. 8 al raportului de expertiză (fila 137),experta  (...)  a menţionat că ambele părţi au recunoscut că,pentru amenajarea proprietăţilor  , au suplimentat cu diverse cantităţi de pământ. Cu tot pământul adus suplimentar,experta a concluzionat că terenurile păstrează linia iniţială cu scăderea cotelor de la nord-vest,ca întreaga platformă a zonei , iar în proprietatea pârâtului cotele coboară spre zidul de beton despărţitor, nu cresc. De asemenea ,în răspunsul la obiectivul nr. 4 ,s-a arătat că ambele proprietăţi au beneficiat de o umplutură de pământ cu o înălţime variabilă între 40-50 cm ,pentru o amenajare firească şi civilizată la aceeaşi cotă a terenului. La rândul său,martorul (...)  (fila 109 ) a declarat că pârâţii au adus pământ şi au nivelat doar în faţa casei spre strada  (...)  ,nu şi în partea din spate.

Având în vedere cele relevate de aceste probe,nu se poate reţine  că,din punct de vedere al modului natural de scurgere a apelor în zona proprietăţilor părţilor,prin supraînălţarea de către intimaţi a terenului pe care-l au în proprietate ,ar fi  afectat terenul proprietatea recurenţilor.

Referitor la cea de-a doua formă de nerespectare de către intimaţi a obligaţiei de a nu face nicio lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior,potrivit  menţiunilor consemnate în  raportul de expertiză la obiectivele nr. 9 şi 10 (fila 138), între proprietatea intimaţilor şi cea a martorului (...) există un zid de beton care face ca apa să nu curgă conform pantei zonei în proprietatea acestuia din urmă decât prin infiltraţie,apa stagnând pe proprietatea pârâtului,iar la ape foarte mari  cu durată mai mare se deversează în aval ,peste zid. Prin procesul de infiltraţie a apei, din cauza existenţei gardului de beton ,o parte din cantitatea de apă care nu se mai scurge natural la suprafaţă spre proprietatea martorului (...) icoale, se scurge către terenul reclamanţilor. Prin intermediul acestor constatări şi aprecieri ale expertului cauzei  şi a celor declarate de martorul (...) potrivit cărora ,după edificarea soclului dintre proprietatea sa şi cea a intimaţilor,se scurge mai multă apă la recurenţi ,aceştia au dovedit că ,urmare a realizării acelui  soclu de beton  între proprietăţile (...)  şi (...) ,a fost modificat cursul firesc al apelor , impus de configuraţia în pantă a terenurilor,înspre fondul inferior aparţinând martorului (...) .

Acest lucru a determinat şi un prejudiciu  pentru recurenţi ,care potrivit probei cu expertiză ar consta într-un deranj şi un disconfort la ploile mai mari,iar potrivit martorului (...) care a declarat că a văzut  că atunci când plouă abundent,apa se scurge de pe terenul intimatului (...)  spre cel al recurentului Negru ,iar înaintea anului 2010 ,acesta din urmă l-a sunat de 3 sau 4 ori pentru a-i da numărul de telefon al intimatului întrucât apa care se scurgea de pe terenul acestuia îi inunda terenul de sport, viţa de vie şi beciul.

 Analizând măsura în care intimaţilor li se poate imputa edificarea acelui soclu de beton care ar fi cauzat acest prejudiciu,instanţa de fond a reţinut că din nicio proba nu rezultă faptul că  intimaţii au supraînălţat acest soclu sau cel puţin faptul că au fost de acord cu executarea acestei lucrări de către martorul (...) . Din probatoriul administrat  a rezultat  faptul că în mod unilateral martorul (...) a executat lucrarea, lucrare ce este, de asemenea, de natura să afecteze proprietatea intimaţilor. Totodată  chiar recurenţii , prin obiecţiunea nr. 18-fila 178- au învederat faptul că puţul absorbant de pe propriul teren era suficient pentru absorbţia apelor până la momentul la care s-a blocat traseul firesc al apelor către proprietatea martorului (...) prin edificarea zidului dintre proprietăţi.

În raport de aceste considerente , prima instanţă  a  apreciat că intimaţii  nu au încălcat obligaţia instituită în sarcina lor prin dispoziţiile art. 604 alin 3 C.civ.

 Din cuprinsul depoziţiei martorului (...) ,tribunalul reţine faptul că acesta a declarat că în anii 2006-2007 a edificat între proprietatea sa şi cea a intimatului (...)  un soclu peste soclul iniţial, rezultând un soclu cu înălţimea de 50,60 cm. Prin răspunsurile la întrebarea nr. 9 din interogatoriu (fila 114 şi 118),intimaţii  au susţinut că martorul (...) a edificat singur gardul de beton existent la limita proprietăţilor. Prin  aceste probe  s-a  dovedit că singura persoană care a fost implicată în edificarea acestui soclu a fost martorul (...) , astfel că, în mod corect, instanţa de fond nu a dat eficienţă susţinerii expertei cauzei conform căreia ar fi existat un consens pentru edificarea zidului de beton,consemnată  în cuprinsul raportului de expertiză  ( fila 134 ).

 Recurenţii au susţinut că în lipsa unor dovezi din partea intimaţilor privind opunerea acestora faţă de edificarea acestui soclu de către martorul (...) ,acordul acestora pentru realizarea lucrării se prezumă,invocând totodată şi disp. art. 590 din vechiul Cod civil  în virtutea cărora  soclul dintre proprietatea intimaţilor şi cea a martorului (...) ar face obiectul proprietăţii comune a acestora.

În opinia tribunalului,fără a prezenta relevanţă sub aspectul consecinţelor juridice ,sensul vechii reglementări menţinându-se şi în actuala reglementare ,în temeiul art. 6 alin. 6 din Noul Cod Civil conform căruia dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi, din punct de vedere al susţinerii recurenţilor privind aflarea acelui soclu în proprietate comună, aplicabile ar fi disp. art. 660 alin. 1 din Noul Cod Civil .Conform acestui text,zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

Aşadar,recurenţii  au făcut trimitere la prezumţia legală de coproprietate asupra zidului despărţitor,pentru a induce ideea că intimaţii ar avea o culpă în edificarea soclului dintre proprietatea ce le aparţine şi cea a  martorului (...) .Din chiar cuprinsul textului mai sus reprodus,rezultă că această prezumţie de coproprietate  are caracter relativ,ceea ce înseamnă că împotriva acesteia se poate face dovada contrară .Intimaţii au făcut această dovadă prin intermediul declaraţiei martorului (...) care a relatat instanţei de fond că a edificat singur acel soclu dintre proprietatea sa şi cea a intimaţilor.În acest context probatoriu,intimaţii au răsturnat prezumţia de coproprietate.Faţă de această probă,cu atât mai mult nu poate fi prezumat acordul intimaţilor pentru realizarea soclului de către martorul (...) din lipsa unei opoziţii a intimaţilor faţă de demersul martorului .

 De altfel, potrivit disp . 604 alin.1 şi  3 C.civ. ,atât proprietarul fondului superior,cât şi proprietarul fondului inferior sunt ţinuţi de respectarea obligaţiei de a nu face ,care în cazul proprietarului fondului superior se referă în mod expres la neefectuarea niciunei lucrări de natură să agraveze situaţia fondului inferior.Îndatorirea pe care textul o impune subiectului pasiv constă în a nu efectua nicio lucrare , de esenţa încălcării  acestei îndatoriri fiind aşadar efectuarea unei lucrări.,rămânerea în pasivitate neputând fi asimilată prin analogie  unei lucrări ,în sensul acestui text. O asemenea interpretare este impusă de chiar domeniul de reglementare,cel al raporturilor de vecinătate ,care se materializează în drepturi şi obligaţii concrete ,anume prevăzute.Simpla abstenţiune a proprietarului fondului superior nu poate fi sancţionată în acest caz  cu impunerea sarcinii de a desfiinţa acea lucrare,potrivit regimului juridic general al obligaţiilor de a nu face ,cu atât mai mult cu cât o asemenea sancţiune ar veni în contradicţie cu dreptul oricărui proprietar de a-şi îngrădi proprietatea ,prev. de art. 561 Noul Cod Civil .

Pentru toate aceste considerente, tribunalul reţine că instanţa de fond a aplicat un raţionament corect în analiza situaţiei de fapt raportat la cerinţele textului art. 604 alin. 3 C.civ şi ca atare a reţinut inexistenţa vreunei încălcări de către  intimaţi a acestui text.

 În ceea ce priveşte  cea de-a treia categorie de critici pe care se fundamentează recursul ,în cadrul căreia se pretinde intimaţilor,în calitate de proprietari ai fondului superior să realizeze o serie de lucrări,pe considerentul că acestea nu ar fi oneroase  sau dificil de realizat, o asemenea cerinţă nu are bază legală .Textul art. 604 alin. 1 C.civ. impune proprietarului fondului superior o obligaţie de a nu face,iar nu de a face ,aşa cum pretind recurenţii,astfel că în lipsa unei acţiuni benevole din partea intimaţilor în sensul solicitat de recurenţi,nu se poate dispune ,pe cale judecătorească ,o asemnea obligaţie în sarcina acestora.

În consecinţă,pentru toate aspectele mai sus redate,constatând legalitatea sentinţei recurate,în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. ,tribunalul va dispune respingerea recursului .

Reţinând culpa procesuală a recurenţilor ,în considerarea disp. art. 274 C.pr.civ. şi a  chitanţelor care dovedesc efectuarea de către intimaţi a unor cheltuieli de judecată în cuantum de 2500 lei reprezentând onorariu de avocat (filele 30,filele următoare filei 217,fila 26- dosar recurs) ,recurenţii vor fi obligaţi la plata acestei sume către intimaţi .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

cu opinie majoritară

Respinge recursul formulat de recurenţii (...) şi (...) , împotriva sentinţei civile 528 /  22 ianuarie 2013 pronunţată de  Judecătoria Piteşti , intimaţi fiind  (...)  şi (...), ca nefondat.

Obligă recurenţii la 2500 lei cheltuieli de judecată către intimaţi în fond şi recurs.  Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 12.06.2014.

OPINIE SEPARATĂ.

Apreciez că, în cauză se impunea adoptarea soluţiei de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare, întrucât calea de atac a fost calificată ca fiind recurs după administrarea probelor în faţa instanţei de apel, care a apreciat ca fiind utilă, concludentă şi pertinentă refacerea raportului de expertiză, în cadrul primei critici formulată de către reclamant, lucrarea fiind întocmită în cauză de către expert (...) , depusă la dosar şi pusă în dezbaterea părţilor, pronunţându-se şi asupra obiecţiunilor acestora, ca instanţă de apel.

Prin urmare, după recalificarea căii de atac, ca fiind recursul, avându-se în vedere dispoziţiile art. 305 C. proc. civ. potrivit cu care în recurs nu pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, iar proba cu refacerea expertizei a fost apreciată de instanţă ca utilă şi concludentă în prezenta cauză, se impunea admiterea recursului, în ceea ce priveşte prima critică invocată de către reclamant cu privire la refacerea ret şi casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, potrivit art. 312 al. 3  C. proc. civ. pentru ca instanţa de fond în rejudecare să analizeze şi concluziile noului raport de expertiză şi care constituie o probă câştigată cauzei, înainte de calificarea căii de atac.

În condiţiile în care instanţa de recurs a examinat prima critică din calea de atac promovată de către reclamant şi care vizează necesitatea refacerii ret, găsind întemeiat acest motiv , iar la pronunţare nu a avut posibilitatea în raport de art. 305 C. proc. civ., să examineze concluziile acestei lucrări, care sunt mult mai ample şi diferite de prima lucrare,  cu atât mai mult se impunea soluţia de casare cu trimitere spre rejudecare pentru ca instanţa de fond să analizeze probatoriul administrat în cauză, sub aspectul constatărilor  expertizei ,  probă încuviinţată acestuia în condiţii legale cât şi sub aspectul asigurării unui control judiciar în ceea ce priveşte interpretarea acestuia.

Domenii speta

Spete similare