Partaj judiciar

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 2221/2014

Şedinţa publică de la 08 Octombrie 2014

Obiectul cauzei:partaj judiciar

TRIBUNALUL

Constată că, sub nr. 2163/216/11 august 2011, s-a înregistrat acţiunea formulată de reclamantele (...) şi (...) , prin procurator (...) , împotriva pârâtului (...), prin care s-a solicitat să se dispună partajul averii succesorale privind bunurile rămase la decesul defunctului (...) şi lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea şi atribuirea bunurilor. În motivarea acţiunii s-a arătat că defunctul (...) a decedat la data de (...) , moştenitorii fiind cei doi fii ai săi: (...) , decedat la data de (...) , şi (...) . S-a precizat că masa succesorală este cea menţionată în certificatul de moştenitor nr. (...) , respectiv două suprafeţe de teren. Cu privire la una dintre suprafeţe, s-a precizat că în certificatul de moştenitor s-a menţionat o suprafaţă mai mică decât cea reală, deoarece pe vremea regimului comunist nu au trecut întreaga suprafaţă, pentru a plăti  impozit mai mic. Reclamantele au mai arătat că de pe urma defunctului (...)  au rămas ca moştenitori: (...), în calitate de soţie supravieţuitoare, (...) , în calitate de fiică, şi (...) , în calitate de fiu. De asemenea, reclamantele au solicitat ca la stabilirea loturilor ce vor fi atribuite fiecărui moştenitor, bunurile care le revin lor să fie atribuite lui (...) , aşa cum au specificat şi în procura nr. (...) , dată acestuia. S-a solicitat ca bunurile terenuri supuse partajării să fie atribuite în cote egale de ½ fiecăruia dintre cei doi moştenitori (...) şi (...) .

În cursul procesului, la data de 5 septembrie 2011 a decedat pârâtul (...) , reclamantele solicitând introducerea în cauză a moştenitoarelor acestuia: (...) , în calitate de soţie, (...) , în calitate de fiică, (...) , în calitate de fiică.

La data de 17 februarie 2012 numiţii (...)  şi (...) , prin procurator (...) , au depus la dosar cerere de intervenţie în interes propriu solicitând şi ei, în calitate de moştenitori ai defunctului (...) , ieşirea din indiviziune asupra averii defunctului (...) . În motivarea cererii s-a arătat că autorul intervenienţilor şi al reclamantelor, (...) , a încetat din viaţă în (...) , succesiunea acestuia fiind dezbătută prin certificatul de moştenitor nr. (...) , moştenitorii acestuia fiind şi intervenienţii alături de cele două reclamante. Intervenienţii au solicitat ca prin lotizare să se constituie un singur lot cuvenit autorului lor, (...) , intervenienţii şi reclamantele înţelegând să-l preia în indiviziune aferent cotei de ½.

La data de 17 februarie 2012 reclamantele au depus la dosar cerere precizatoare a acţiunii, solicitând ca prin hotărâre să li se constituie un singur lot în indiviziune constituit din dreptul cuvenit autorului lor, (...) , decedat la (...) , succesiunea acestuia fiind dezbătută prin certificatul de moştenitor nr. (...) , iar în ceea ce îi priveşte pe pârâţi au arătat că aceştia culeg dreptul autorului lor, pârâtul iniţial, (...) , decedat la 3 septembrie 2011. Reclamantele au menţionat în mod expres că învestesc instanţa numai cu cererea de partaj succesoral pe averea defunctului (...) . Au mai precizat că fac dovada cerinţelor prevăzute de art. 109 alin. 4 Cod procedură civilă, cu încheierea notarială eliberată de BNP (...) depusă odată cu precizarea. Prin aceeaşi cerere precizatoare reclamantele au susţinut că faţă de ,,întâmpinarea formulată de (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...) ”, în conformitate cu art. 115 Cod procedură civilă cu trimitere la pct. 5 invocă nulitatea întâmpinării în ceea ce le priveşte pe persoanele conceptate în partea introductivă a acesteia, respectiv (...)  şi (...) , care nu au formulat întâmpinare, nu şi-o însuşesc şi nu au semnat-o, ele neavând calitatea de pârâte, ci de reclamante în dosarul de faţă. Reclamantele au mai arătat că întâmpinarea formulată de pârâtele (...) , (...)  şi (...)  excede disp. art. 115-118 Cod procedură civilă, deoarece pârâtele nu au învestit instanţa cu o cerere privind ieşirea din indiviziune pe averea altor autori, lucru care nu poate fi făcut prin întâmpinare, iar succesiunea autorului (...)  este dezbătută notarial prin certificatul de moştenitor nr. 39/1986, certificat care a fost obţinut prin participarea directă şi este rodul declaraţiilor autorului pârâtelor, respectiv a numitului (...) . Au precizat că certificatul de moştenitor face dovada deplină a celor consemnate în raporturile cu participanţii la eliberarea lui şi moştenitorii lui (...)  nu pot să vină în acţiunea de faţă, după 26 de ani de când s-a emis acest certificat de moştenitor şi să susţină altceva decât a declarat (...) . În acel certificat de moştenitor s-a arătat de către (...)  şi (...) , fiii lui (...) , că cele două terenuri sunt dobândite prin moştenire legală, primul de la părinţi, iar ce de-al doilea de la prima soţie, (...) , din 1951, ceea ce înseamnă că cei doi fii au confirmat dreptul de proprietate exclusiv al tatălui lor, (...) , dobândit ca unic moştenitor al soţiei (...) . S-a mai arătat că de la decesul primei soţii, (...) , respectiv 1951, şi până în 1985, când a decedat din viaţă (...) , dreptul de proprietate exclusiv al acestuia se consolidase şi prin uzucapiune, pentru că stăpânise exclusiv în calitatea sa de proprietar, calitate confirmată de cei doi descendenţi, Gheorghe şi Ilie, peste 34 de ani. Reclamantele au mai precizat că în întâmpinare s-au strecurat aspecte eronate, deoarece moştenitorii lui (...)  nu sunt decât cei doi fii (...)  şi (...) , pentru că fiica (...) este străină în conformitate cu art. 696 Cod civil, fiind renunţătoare cu declaraţie expresă. Moştenitorii lui (...)  nu sunt decât (...) , soţie supravieţuitoare, (...) , fiică, (...) , fiu, şi (...) , fiică, întrucât (...) este străină de succesiune conform art. 696 Cod civil, aspecte semnalate în certificatul de moştenitor nr. (...) . Reclamantele au precizat că ele contestă susţinerile din întâmpinare potrivit cu care terenurile transmise de (...)  au fost stăpânite numai de pârâtul (...)  şi moştenitorii acestuia. Au susţinut că, deoarece în 1986  (...)  a mers la notariat şi a declarat că terenurile sunt proprietatea tatălui său (...) , moştenitorii lui nu pot să vină azi şi să susţină în contra mărturisirilor autorului lor, că ar fi existat alt mod de dobândire al vreunui drept real asupra acestora, respectiv înzestrarea. Rolurile şi menţiunile din roluri nu au decât caracterul unor evidenţe fiscale, apărările pârâţilor contravenind efectelor şi scopului partajului judiciar. S-a mai precizat că susţinerile pârâtelor sunt făcute cu rea-credinţă, pentru că (...)  nu a avut rol şi a decedat în 1951, în timp ce Codul familiei a fost adoptat prin Legea nr. 4/1953. Reclamantele au mai arătat că nu a existat niciun fel de înţelegere a autorilor, cei doi fraţi acceptând să primească în cote egale terenurile rămase de la (...) , tatăl lor. Au mai arătat că trimiterile la un alt fiu al defunctei (...) , decedată în 1951, nu au relevanţă juridică în speţă, care are ca obiect doar partajul bunurilor din certificatul de moştenitor ce reprezintă masa succesorală a defunctului (...) , iar timp de 27 de ani niciodată nici o altă persoană cu eventuală altă vocaţie succesorală de pe urma altui autor nu a atacat acest certificat de moştenitor.

Prin încheierea de şedinţă din 27 martie 2012 s-a admis în principiu cererea de intervenţie în interes propriu a intervenienţilor în interes propriu (...)  şi (...) .

În baza probelor administrate, prin încheierea de şedinţă din 1 octombrie 2012, pronunţată în baza art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă din 1865, instanţa a reţinut următoarele: s-a constatat că la data de (...)  s-a deschis succesiunea defunctului (...) , în comuna (...) , că moştenitorii acceptanţi ai succesiunii defunctului sunt: (...) , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ (cota-parte a acestuia va fi culeasă de reclamantele (...)  şi (...)  şi intervenienţii (...)  şi (...) ), şi (...) , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ (cota-parte a acestuia va fi culeasă de pârâtele (...) , (...)  şi (...) ), iar masa succesorală partajabilă rămasă de pe urma defunctului se compune din următoarele bunuri imobile: terenul în suprafaţă de 31.908 m.p., situat în pct. ,,În grădina casei”, satul (...) , comuna (...) , cu următoarele vecinătăţi: Nord – pădure proprietatea Parohiei Bisericii Rudeni şi (...) , Sud – moştenitori (...) , Est – drum comunal şi Vest – pădure proprietatea Parohiei Bisericii Rudeni (identificat de expert în schiţa de la fila 163); terenul în suprafaţă de 4.885 m.p., situat în pct. ,,La Iordan”, satul (...) , comuna (...) , cu vecinii: Nord – (...) , (...) , Sud – (...) , Est – drum comunal şi Vest – pădure proprietatea O.S Şuici (identificat de expert în schiţa de la fila 164); terenul în suprafaţă de 12.484 m.p., situat în pct. „La Strate”, satul (...) , comuna (...) , cu următoarele  vecinătăţi: Nord – (...) , Sud – pădure (...) , Est – drum comunal şi Vest – pădure proprietatea Parohia Bisericii Rudeni (identificat de expert în schiţa de la fila 165); terenul în suprafaţă de 4.542 m.p., situat în pct. ,,La Cepari”, satul (...) , cu următoarele vecinătăţi: Nord – (...) , Sud – (...) , Est – drumul comunal şi Vest – (...)  (identificat de expert în schiţa de la fila 166).

S-a efectuat o expertiză de specialitate pentru formarea loturilor de către expertul (...) . Părţile au formulat obiecţiuni faţă de raportul de expertiză şi s-a dispus completarea lucrării cu mai multe variante de lotizare.

Părţile au depus la dosar şi concluzii şi note scrise.

Prin sentinţa civilă nr. 968 pronunţată la data de 14.10.2013 pronunţată de Judecatoria Curtea de Argeş, a fost admisă acţiunea, aşa cum a fost precizată, formulată de reclamantele (...) şi (...) , prin procurator (...) , împotriva pârâtelor (...) , (...)  şi (...) .

A fost admisă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de (...)  şi (...) , prin procurator (...) .

S-a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului (...) , astfel:

(…)

Au fost compensate între părţi cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 1 octombrie 2012, pronunţată în baza art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă, în baza probelor administrate, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului (...) , s-a stabilit că moştenitorii acceptanţi ai succesiunii defunctului sunt: (...) , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ (cota-parte a acestuia va fi culeasă de reclamantele (...)  şi (...)  şi intervenienţii (...)  şi (...) ), şi (...) , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ (cota-parte a acestuia va fi culeasă de pârâtele (...) , (...)  şi (...) ), iar masa succesorală se compune din bunurile menţionate de părţi, aşa cum au fost reţinute de instanţă.

S-a aratat ca, potrivit disp. art. 223 din Legea nr. 71 din  3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, deoarece nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă având ca obiect partaj succesoral, în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil, se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite. Potrivit disp. art. 91 din Legea nr. 71 din  3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii.

Conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

Aşadar, pentru toate aspectele din dosarul de faţă referitoare la succesiune (calitatea de moştenitor acceptant, componenţa masei succesorale, cotele succesoarele, pasivul succesoral, criterii de partajare), faţă de data înregistrării dosarului, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil din 1964 şi ale Codului de procedură civilă din 1965.

Având în vedere probele administrate în cauză, aşa cum a fost analizate în încheierea de şedinţă din 1 octombrie 2012, din coroborarea acestora a rezultat că acţiunea principală, aşa cum a fost precizată, şi cererea de intervenţie în interes propriu sunt întemeiate, dispunandu-se partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului (...) .

Faţă de criteriile stabilite de lege pentru formarea şi atribuirea loturilor, respectiv principiul împărţelii în natură a bunurilor, cu compensarea prin sultă (art. 741 şi art. 742 Cod civil din 1864 – în forma în vigoare anterior datei de 1 octombrie 2011), acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia, natura bunurilor de împărţit, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre comoştenitori, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor (art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă din 1865 – în forma în vigoare anterior datei de 15 februarie 2013), s-a apreciat că varianta corespunzătoare acestor cerinţe este mentionata in dispozitiv.

Instanta de fond a considerat ca in această modalitate de partajare, se atribuie fiecărei părţi, corespunzător cotei-parte ce-i revine din succesiune (avându-se în vedere retransmiterea moştenirii pe tulpini), bunuri în natură, respectiv toate  imobilele terenuri se împart în mod egal, fără să se producă o scădere a valorii bunurilor prin îmbucătăţirea peste măsură a acestora şi se respectă modul de stăpânire a bunurilor precum şi faptul că unii dintre comoştenitori, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor. Suprafeţele de teren ce fac obiectul partajului sunt suficient de mari pentru a permite împărţirea fiecărui trup între cele două loturi, astfel încât bunurile pot fi exploatate în funcţie de destinaţia lor, în condiţii optime, fără nici o restricţie care să ducă la scăderea lor economică sau să le stânjenească utilizarea normală, astfel că se poate da pe deplin eficienţă criteriului prioritar al unui partaj, respectiv împărţirea în natură a bunurilor succesorale. De esenţa unui partaj este ca fiecare comoştenitor să primească bunuri în natură, pe cât posibil în mod egal, stabilirea unei sulte fiind consecinţa unei stări de excepţie în care nu se poate realiza împărţeala în natură. De asemenea, în această variantă loturile atribuite părţilor sunt echilibrate, neexistând sultă, astfel că se apreciază că această variantă respectă pe deplin drepturile tuturor părţilor fără să devină împovărătoare prin stabilirea unei sulte în sarcina vreunei părţi.

În această variantă de lotizare, care de altfel reprezintă şi dorinţa reclamantelor şi intervenienţilor în interes propriu, potrivit concluziilor acestora, nu s-a menţinut sulta stabilită de expert, deoarece toate terenurile s-au împărţit în mod egal, astfel că nu are nicio relevanţă valoarea acestora, iar diferenţa de valoare este rezultatul sporului adus de autorul pârâţilor cu acordul celorlalţi moştenitori (prin edificarea construcţiilor identificate de expert, respectiv construcţiile proprietatea defunctului (...)  cu caracter permanent: casă, grajd/fânar, magazie şi bucătărie de vară), astfel că acest spor de valoare nu poate profita celorlalţi comoştenitori în nici un fel. Prin atribuirea în lotul moştenitorilor defunctului (...)  a terenului pe care sunt amplasate construcţiile, cele care au atras aprecierea unei valori mai mari, se echilibrează complet cele două loturi.

 În ceea ce priveşte discuţiile legate de diferitele categorii de folosinţă ale terenurilor, care ar genera valori diferite, s-a apreciat că acestea sunt nerelevante în cauză. Astfel, terenurile formează un trup compact, pentru fiecare punct, având deci caracteristici unitare, categoria de folosinţă fiind un element subiectiv de apreciere a valorii unui teren, deoarece este la latitudinea exclusivă a proprietarului terenului. Astfel, un proprietar poate transforma potrivit voinţei sale un teren în orice categorie de folosinţă permite amplasamentul acestuia: arabil (dacă îl ară şi cultivă), păşune (dacă îl lasă cu iarbă), livadă (dacă plantează pomi) sau curţi construcţii (dacă construieşte pe terenul respectiv). Singurul criteriu obiectiv pentru evaluarea unui teren este poziţia acestuia (cu ieşire la drumul comunal, în intravilan sau extravilan), care nu se poate schimba. Categoria de folosinţă este un criteriu subiectiv, fiind schimbătoare în funcţie de voinţa proprietarului terenului. Nimic nu le împiedică pe părţi să transforme terenul arabil sau neproductiv într-un teren curţi construcţii. Terenul care face obiectul partajului din acest punct trebuie împărţit aşa cum a fost lăsat de autorul părţilor, în natură, în suprafeţe egale ca dimensiune, valoarea fiind dată de suprafaţă în acest caz şi nu de categoria de folosinţă actuală, fiecare dintre moştenitori urmând să folosească terenul primit în lot aşa cum crede de cuviinţă, dându-i orice categorie de folosinţă doreşte. Nu se justifică în cazul unui partaj succesoral stabilirea unor valori diferite pentru suprafeţe de teren din acelaşi punct, fiind inechitabil să se împartă un teren atribuindu-se suprafeţe inegale sau stabilindu-se valori diferite cu obligarea la sultă. Terenul partajabil dintr-un punct este un trup compact, terenul având o singură valoare raportată la întreaga suprafaţă, categoriile de folosinţă diferite justificând valori diferite numai în cazul unei vânzări şi nu în cazul unui partaj succesoral (moştenitorii împart un teren şi nu valori rezultate din diferite categorii de folosinţă ale terenului). 

Modul de stăpânire a bunurilor succesorale nu poate fi privit ca un criteriu de lotizare, decât în condiţiile în care fiecare dintre comoştenitori stăpâneşte un bun sau o parte din bunuri. În condiţiile în care un singur comoştenitor stăpâneşte toată averea succesorală sau cele mai multe bunuri, cum este cazul de faţă, dacă s-ar aprecia că stăpânire îi conferă vreun drept prioritar faţă de ceilalţi comoştenitori, ar fi lipsit de esenţă partajul succesoral. Cât timp un comoştenitor, care exercită stăpânirea tuturor bunurilor succesorale sau a celor mai multe sau mai importante, ar primi în natură toate bunurile stăpânite iar ceilalţi comoştenitori ar primi numai sultă, s-ar încălca criteriile prevăzute expres de lege, criterii printre care nu se regăseşte şi modul de folosinţă sau stăpânire, sensul partajului fiind tocmai ca fiecare comoştenitor să primească partea ce i se cuvine din bunurile succesorale. 

Impotriva incheierii pronuntate la data de 01.10.2012 si a sentintei Judecatoriei Curtea de Arges a declarat recurs parata (...) , criticandu-le ca netemeinice si nelegale si invocand, in esenta, urmatoarele motive:

1.In mod gresit instanta a retinut ca terenul din pct. La Cepari face parte din masa succesorala a defunctului (...) . Probele administrate dovedesc faptul ca terenul a apartinut defunctei (...) , mentiunea din rolul agricol nefiind o dovada certa in sens contrar. Partile au stapanit diferit terenurile autorilor lor, potrivit unei intelegeri verbale, de care instanta nu a tinut insa cont. Precizarea din CM nr. 39 reprezinta de asemenea o dovada a faptului ca terenul din pct. La Cepari provine de la (...) .

S-a mai aratat ca pe rolul Judecatoriei Curtea de Arges se afla in prezent si un litigiu avand ca obiect partajarea averii succesorale a defunctei (...) .

2. Si sentinta civila este nelegala, atat din pcuntul de vedere al includerii la partaj a terenului din pct. La Cepari, cat si a variantei de lotizare omologata. Astfel, impartirea terenului din pct. In gradina casei s-a facut fara a se tine cont de modul de stapanire, de situarea casei si de nevoile exploatarii loturilor, o impartire justa presupunand inversarea loturilor.

S-a solicitat admiterea recursului si casarea hotararilor cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

In drept, au fost invocate disp.art.3041, 312 si urm. C.pr.civ.

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul considera recursul fondat, pentru urmatoarele considerente:

1.In privinta includerii in masa succesorala a terenului situat in pct. La Cepari, in suprafata de aproximativ 2500 mp, tribunalul apreciaza ca prima instanta a facut o corecta interpretare a probelor si aplicare a legii.

Astfel, este cert ca terenul a apartinut familiei (...)  si (...) , figurand inscris in rolul agricol avand ca titular pe (...)  (f.136, dosar fond). Recurenta a sustinut ca terenul reprezenta bunul propriu al defunctei (...) , primit ca zestre la casatorie, astfel incat el nu trebuia inclus in masa succesorala a defunctului (...) .

Tribunalul constata ca (...)  a decedat anterior sotului sau, (...) , fara ca dezbaterea succesiunii acesteia sa se fi concretizat sub forma eliberarii unui certificat de mostenitor sau a pronuntarii unei hotarari de partaj. Insa, potrivit certificatului de mostenitor nr. (...), terenul in discutie a fost inclus in masa succesorala a defunctului (...), mentionandu-se ca a fost dobandit prin mostenire de la prima sotie, (...) . Eliberarea certificatului s-a facut prin participarea la procedura a celor doi fii, (...)  si (...) , autorul recurentei (...) , cei doi avand calitatea de mostenitori.

Or, potrivit art.114 alin.3 din Legea nr.36/1995, republicata, anterior art.80 alin.3, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.  Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia (art.118 din legea republicata, anterior art.85).

Rezulta asadar ca, pentru partile care au participat la procedura succesorala notariala si au consimtit la eliberarea certificatului, acesta are valoarea unei conventii, producand efectele prevazute de art.969 C.civ. de la 1864, anularea lui putandu-se solicita doar pentru vicii de consimtamant, incapacitate sau cauze de nulitate absoluta. Atat in doctrina, cat si in juridprudenta s-a aratat in mod unanim ca certificatul de mostenitor nu face dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale fata de terti, insa el produce efecte depline fata de partile care au participat la procedura eliberarii lor.

Or, recurenta (...)  nu este un tert fata de aceasta procedura, ci este succesorul unuia dintre mostenitorii care au participat la procedura succesorala notariala referitoare la dezbaterea succesiunii defuntului (...) . In aceste conditii, mentiunile certificatului privind componenta masei succesorale ii sunt nu doar opozabile, ci sunt si obligatorii, cu atat mai mult cu cat aceasta nu a contestat certificatul. In plus, tribunalul constata ca precizarile privind modul de dobandire a terenului de catre defunct, respectiv prin mostenire de la sotia decedata anterior, ridica o alta problema, si anume cea a acceptarii succesiunii acesteia din urma, eliberarea certificatului in acesta forma reprezentand dovada certa ca celelalte persoane cu vocatie la succesiunea numitei (...) , fiii si fiica, nu au acceptat si succesiunea mamei lor, acesta fiind acceptata exclusiv de catre sotul supravietuitor, (...) .

Imprejurarea ca pe rolul Judecatoriei Curtea de Arges exista si un proces privind succesiunea defunctei (...)  este lipsita de relevanta fata de problema analizata, interesand doar existenta certificatului de mostenitor nr.39/1986 si efectele juridice pe care acesta le produce fata de parti.

In concluzie, tribunalul considera, intocmai ca si prima instanta, ca terenul din pct. La Cepari face parte din masa succesorala a defunctului (...) , motivul de recurs fiind neintemeiat.

2.Cat priveste modalitatea de impartire a bunurilor, recursul pune in discutie doar situatia terenului din pct. In gradina casei.

Or, in legatura cu acesta, tribunalul constata ca, in aceasta locatie, mostenitorii lui (...) , printre care se numara si recurenta, au edificata o locuinta. In conditiile in care intre partile cauzei exista in mod evident neintelegeri si tensiuni, iar accesul la locuinta al recurentei si celorlalti parati se face printr-o cale de acces aflata in imediata vecinatate a hotarului cu lotul atribuit reclamantilor, impartirea potrivit propunerii materializate in schita de la fila 208 a dosarului de fond nu face altceva decat sa lase deschisa calea aparitiei de noi discutii si conflicte, situatie de natura a prejudicia in egala masura ambele parti. Pentru aceste considerente, tribunalul considera ca impartirea terenului in discutie potrivit modalitatii ilustrate in schita de la fila nr.315 raspunde mai bine scopului stingerii litigiului dintre parti, asigurand si o mai buna administrare a terenului. Evitarea sultei nu reprezinta un scop in sine al partajului, astfel incat imprejurarea ca, prin impartirea intr-un alt mod, lotul atribuit mostenitorilor ramurii (...) are o valoare mai mare nu reprezinta un argument suficient pentru a adopta o alta solutie sub acest aspect, cu atat mai mult cu cat valoarea sultei nici nu este foarte mare.

In concluzie, considerand ca impartirea terenului din pct. In gradina casei potrivit schitei de la fila 315 raspunde mai bine scopului partajului, urmeaza a se admite recursul si, in temeiul art.312 rap. la art.3041 C.pr.civ., a se modifica sentinta doar in aceasta privinta.

Pe cale de consecinta, pentru echilibrarea valorica a loturilor, tribunalul va obliga pârâţii (…), (…) si (…) la plata către reclamante şi intervenienţi a sumei de 3101,5 lei, cu titlul de sultă.

Intrucat intimatii au cazut in pretentii, tribunalul ii va obliga la plata cheltuielilor de judecata suportate de recurenta in acest stadiu procesual, respectiv la plata sumei de 9,5 lei, taxa judiciara de timbru aferenta motivul de recurs apreciat ca fiind fondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul  formulat de  pârâta (...), împotriva sentinţei civile nr. 968 pronunţată la data de 14.10.2013 şi a încheierii din data de 01.10.2012, ambele pronunţate de Judecatoria Curtea de Argeş, în dosarul nr.2163/216/2011, intimaţi-reclamanti fiind (…) şi (...), prin procurator (...) , (...) , (...) , şi intimati-intervenienti în nume propriu (...) , şi (...) , prin procurator (...) .

Modifică sentinţa, în sensul că dispune ieşirea din indiviziune a părţilor în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 31908 mp, situat în punctul În grădina casei, conform primei variante de lotizare propusă în completarea raportului de expertiză întocmit de expert (...)  (fila 313 dosar fond) şi schiţei nr. 1 - varianta D (fila 315 dosar fond).

Obligă pârâţii la plata către reclamante şi intervenienţi a sumei de 3101,5 lei, cu titlul de sultă.

Menţine în rest sentinţa. Menţine încheierea de şedinţă din data de 01.10.2012.

Obligă intimaţii la plata către recurentă a sumei de 9,5 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08 Octombrie 2014.

Domenii speta

Spete similare