Partaj judiciar

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1828/2014

Şedinţa publică de la 02 Iulie 2014

Obiectul cauzei:partaj judiciar

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor civile de faţă:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.05.2012 sub nr. dosar 1357/216/2012, reclamanta (...) a chemat în judecată pe pârâta (...), solicitând instanţei să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la bunurile rămase în succesiunea autorului comun (...) , decedat la data de (...) ; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este soţia supravieţuitoare a autorului (...) , iar pârâta este fiica acestuia. Bunurile rămase în succesiunea autorului comun constau în: (…) A precizat reclamanta că restul de ½ din bunurile menţionate aparţine reclamantei, fiind bun propriu.

Reclamanta a mai arătat că a mai purtat un litigiu cu pârâta, finalizat prin decizia civilă nr. 3303/3.11.2011 a Tribunalului Argeş, prin care s-a deschis succesiunea defunctului (...) , s-au stabilit moştenitorii acestuia şi bunurile rămase în succesiune, cu excepţia terenului din pct. „Acasă”, care este în cotă de 1/1 în succesiunea autorului doar pentru 750 mp, restul de 150 mp fiind dobândit în indiviziune de către reclamantă şi defunct.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 728 C.civ.

La data de 9.07.2012 pârâta (...)  a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat în esenţă că problemele legate de masa succesorală au fost analizate în dosarul nr. 410/216/2009.

O dată cu întâmpinarea, pârâta (...)  a depus la dosar o cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să constate că are un drept de creanţă asupra întregului imobil chioşc, menţionat în acţiune, şi nu doar asupra cotei de ½ din valoarea acestuia.

A fost ataşat dosarul nr. 410/216/2009 al Judecătoriei Curtea de Argeş.

Au fost administrate interogatoriile pârâtei (...)  (f.60-61) şi reclamantei (...) (f.72-73).

La data de 27.11.2012 instanţa a pronunţat încheierea prevăzută de art. 6736 C.pr.civ. 1865. Ulterior, la solicitarea instanţei au fost efectuate de către expertul în specialitatea construcţii (...) mai multe rapoarte de expertiză (f.101-124, 152-156, 171-184), prin care au fost propuse mai multe variante de lotizare a bunurilor din masa succesorală a defunctului (...)  ce au fost reţinute prin încheierea de admitere în principiu.

Prin sentinţa civilă nr. 1010/25.10.2013 pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta (...) , domiciliată în (...)  împotriva pârâtei (...) , domiciliată în (...) .

A fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta (...)  în contradictoriu cu reclamanta (...) .

S-a dispus ieşirea din indiviziune  a părţilor  cu privire la masa succesorală, conform variantei a VIII-a  din raportul de expertiză întocmit de expert (...)  ( f.171-184):

(…)

Au fost compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Aşa cum s-a reţinut prin încheierea de admitere în principiu din data de 27.11.2012 (f.81-82), la data de 3 octombrie 2001, în comuna Domneşti, judeţul Argeş, s-a deschis succesiunea defunctului (...) , moştenitorii acceptanţi ai succesiunii fiind reclamanta (...) , în calitate de soţie supravieţuitoare, cu cota de 1/4 şi pârâta (...) , în calitate de fiică, cu cota de ¾.

S-a mai constatat că masa succesorală se compune din următoarele imobile: (…)

Prin aceeaşi încheiere de admitere în principiu s-a mai reţinut, pentru considerentele acolo expuse, că pârâta (...)  are un drept de creanţă asupra succesiunii în valoare de 29.416,5 lei, reprezentând ½ din valoarea chioşcului „construcţia C”.

Pentru formularea de variante de partajare a imobilelor reţinute prin încheierea de admitere în principiu, expertul (...) a întocmit trei rapoarte de expertiză, instanţa menţinându-l pe ultimul depus la dosar, aflat la filele 171-184. Astfel, instanţa urmează să aleagă una din cele opt variante de lotizare propuse de expert prin ultimul raport de expertiză, urmărind a se realiza respectarea criteriilor pentru partajarea în natură a bunurilor, stabilite de art. 741 C.civ. 1864 şi de art. 6739 C.pr.civ 1865.

Instanţa a reţinut în primul rând că la momentul punerii de concluzii pe fondul cauzei, reclamanta (...) a solicitat omologarea variantei a VIII-a, iar pârâta (...)  a solicitat omologarea variantei a VII-a; astfel, instanţa va ţine seama de solicitările părţilor, examinând cu prioritate aceste două variante de lotizare. Se constată că în ambele variante, pârâtei (...)  îi revin terenuri în punctele „Acasă”, „Vărzari”, „Grădina”, „Lunca”, iar reclamantei îi revin terenuri în punctele „Acasă” şi „Vărzari”. În ce priveşte construcţiile, pârâtei (...)  îi revine în ambele variante construcţia C3 – spaţiu comercial, iar reclamantei (...) îi revine casa de locuit în integralitate. S-a ţinut astfel cont de către expert că reclamanta (...) locuieşte în casa supusă partajului, pârâta având domiciliul în mun. (…). Diferă în cele două variante atribuirea construcţiei C2 – anexă gospodărească (în varianta VII anexa revine reclamantei, iar în varianta VIII anexa revine pârâtei). Reclamanta (...) a susţinut că în varianta a VII-a, în care îi revine anexa gospodărească, nu are şi terenul aferent căii de acces la această anexă, astfel că preferă varianta a VIII-a.

Instanţa a mai constatat că potrivit variantei a VII-a, pârâta trebuie să plătească reclamantei o sultă de 16.051 lei, iar în varianta a VIII-a are de plătit o sultă de 18.777 lei către reclamantă. Pe de altă parte, în ambele variante menţionate, întrucât pârâtei (...)  îi revine în integralitate spaţiul comercial C3, atunci dreptul său de creanţă asupra succesiunii, în valoare de 29.416,50 lei, se stinge, reclamanta (...) nemaiavând a plăti pârâtei această sumă.

Faţă de cele expuse mai sus, ţinând seama şi de obiecţia reclamantei cu privire la lipsa căii de acces la anexa gospodărească, instanţa a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor potrivit variantei a VIII-a din ultimul raport de expertiză întocmit de expertul (...) .

Împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 27.11.2012 şi a sentinţei civile nr. 1010/25.10.2013 pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş au declarat recurs reclamanta (...) şi pârâta (...) .

În motivarea recursului formulat de reclamanta (...) , aceasta a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut în favoarea pârâtei reclamante (...) un drept de creanţă  în sumă de  29.416,50 lei, acordând mai mult decât s-a cerut, în condiţiile în care prin cererea reconvenţională şi notele precizatoare, aceasta a solicitat un drept de creanţă de 15.000 lei.

Menţionează că prima instanţă nu a administrat probe cu privire la această cerere reconvenţională, pronunţându-se  prin prisma probatoriilor administrate în dosarul nr.410/216/2009 al Judecătoriei Curtea de Argeş, în cadrul căruia instanţa nu a fost învestită cu o cerere privind constatarea unui drept de creanţă.

Susţine că instanţa de fond nu a avut în vedere în momentul stabilirii acestui drept de creanţă înscrisul sub semnătură privată intitulat „Dragă mamă”,  recunoscut de  pârâtă, prin care s-a probat că sumele achitate de aceasta şi soţul său pentru construirea anexei cu destinaţia magazin au fost date acestora de către autorul comun, (...) .

Apreciază că în mod greşit s-a reţinut în patrimoniul defunctului întreaga  suprafaţă de teren din pct.”Acasă”, cu ignorarea actului de vânzare cumpărare nr. (...) , această susţinere nefiind analizată prin decizia nr.3303/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Argeş.

În motivarea recursului formulat de pârâta (...) , aceasta a arătat că în mod greşit instanţa de fond nu i-a reţinut şi nu i-a acordat şi cota de ½ aferentă dreptului de creanţă în cuantum de 29.416,50 lei aferentă cotei din comunitatea de bunuri a soţiei reclamante, în condiţiile în care, cererea reconvenţională a avut drept obiect întregul drept de creanţă.

Menţionează că,  în dispozitivul sentinţei atacate, trebuia să se precizeze  obligarea reclamantei de a o despăgubi pe pârâtă cu dreptul său de creanţă în cuantum de 29.416,50 lei, aferent cotei sale de ½ din comunitate şi de 7.354,13 lei aferent cotei şi dreptului de creanţă de ¼ ca soţ supravieţuitor, culeasă din succesiunea defunctului.

Precizează că valoarea masei partajabile a crescut cu cota de ½ din dreptul său de creanţă, ce face parte din masa succesorală , evaluată la 29.416,50 lei astfel încât era firesc ca instanţa de fond să dispună obligarea părţii adverse la plata acestuia, proporţional cu cotele  deţinute de părţi.

 Solicită, pe cale de consecinţă, acordarea dreptului de creanţă în cuantum de 36.770,63 lei, în condiţiile în care, chiar expertul, în  lucrarea sa de lotizare a precizat că dreptul de creanţă se va scădea din sulta rezultantă.

Susţine că a fost  soluţionat greşit capătul de cerere  privind plata cheltuielilor de judecată.

Analizând  încheierea de admitere în principiu şi sentinţa civilă recurate, în raport de criticile formulate, văzând  şi prevederile art.3041 Cod pr.civilă,  tribunalul constată că recursurile sunt fondate, în limita următoarelor considerente:

În ceea ce priveşte recursul formulat de către reclamanta (...) , tribunalul reţine că, faţă de împrejurarea că prin cererea precizatoare depusă de către pârâtă la data de 15.10.2012 (f.63 dosar fond), aceasta a evaluat dreptul său de creanţă asupra întregului imobil, având destinaţie „magazin”, situat în com. Domneşti jud.Argeş, la suma de 15.000 lei, în mod nelegal, cu încălcarea principiului disponibilităţii , instanţa de fond a acordat acesteia mai mult decât  a cerut, prin reţinerea în cuprinsul încheierii de admitere în principiu şi a sentinţei recurate a unui drept de creanţă în cuantum de 58.833 lei.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art.312 alin.1 -3 Cod pr.civilă şi art.304 pct.6 Cod pr.civilă, va admite recursul declarat de reclamantă şi va modifica încheierea de admitere în principiu  din data de 27.11.2012 şi sentinţa civilă nr. 1010/25.10.2013 pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş, în sensul că va constata existenţa dreptului de creanţă în favoarea pârâtei în cuantum de 15.000 lei.

Contrar susţinerilor reclamantei, tribunalul constată că prin încheierea de şedinţă din data de 29.10.2012, pronunţată de Judecătoria  Curtea de Argeş, prima instanţă a încuviinţat probele cu interogatoriul reclamantei, cu înscrisurile solicitate de către pârâtă, acestea fiind administrate la termenul următor, cel din data de 19.11.2012.

Mai mult, din analiza acestei încheieri de şedinţă, se reţine că reclamanta nu a solicitat încuviinţarea probei cu expertiză în specialitatea construcţii pentru a se identifica şi evalua bunul imobil „magazin”, aceasta arătând că sunt depuse la dosarul cauzei înscrisurile şi răspunsurile  părţilor la interogatorii, apreciate ca fiind suficiente pentru pronunţarea încheierii de admitere în principiu, fiind necesară doar efectuarea, ulterior, a unei expertize evaluatorii, în vederea formării loturilor, conform art.6736 Cod pr.civilă.

Pârâta a fost cea care a solicitat  încuviinţarea acestei probe, ce i-a fost respinsă prin  încheierea de şedinţă de la acea dată, astfel încât aceasta era singura în măsură să justifice un interes în criticarea încheierii premergătoare din 29.10.2012, sub acest aspect.

Totodată, având în vedere că între aceleaşi părţi a mai existat litigiul ce a format obiectul dosarului nr.410/216/2009 al Judecătoriei Curtea de Argeş, în cadrul căruia s-a constatat calitatea acestora de moştenitoare legale de pe urma defunctului (...) ,  cotele acestora şi componenţa masei succesorală, faţă de împrejurarea că, chiar dacă  acestea nu au solicitat ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale, cu acea ocazie s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, efectuată  de expertul (...)  (f.103-107 dosar), prin care  s-a evaluat spaţiul comercial la suma de 58.833 lei, reţinând şi că prin cererea reconvenţională pârâta a solicitat stabilirea unui drept de creanţă net inferior acestei valori, în cuantum de 15.000 lei, apreciază că acesteia nu i-a fost provocată  nicio vătămare prin reţinerea acestei valori a dreptului de creanţă stabilit în favoarea pârâtei, fără a se mai dispune efectuarea unei noi expertize.

Critica privitoare la  aspectul că, faţă de înscrisul sub semnătură privată intitulat „Dragă mamă”, recunoscut de pârâtă, s-a făcut dovada că sumele achitate de aceasta şi soţul său pentru construirea spaţiului comercial nu le-au aparţinut acestora, ci defunctului, este nefondată, faţă de împrejurarea  că prin decizia civilă nr.3303/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Argeş, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, în cuprinsul considerentelor că preţul acestuia a fost plătit de  către soţul pârâtei, numitul (...) , astfel  încât aceasta justifică  un drept de creanţă asupra bunului aflat în coproprietatea reclamantei şi a soţului său,  defunct, conform art.492 şi art.494 Cod civil.

În ceea ce priveşte reţinerea greşită în patrimoniul defunctului a întregii suprafeţe de teren din pct.”Acasă”,  de 850 mp, tribunalul constată că, în condiţiile în care,  prin încheierea de admitere în principiu din data de 10.03.2010 şi sentinţa civilă nr.1524/17.12.2010, pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş, astfel cum au rămas irevocabile prin decizia civilă nr. 3303/03.11.2011 pronunţată de Tribunalul Argeş, s-au stabilit în mod irevocabil masa bunurilor de împărţit , nu se mai poate promova un nou litigiu ce ar avea ca obiect modificarea componenţei acesteia, decât cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Ori, în măsura în care reclamanta nu a înţeles să invoce în litigiul desfăşurat anterior existenţa contractului de vânzare cumpărare nr.(...) , în faţa instanţei de fond, şi-a asumat consecinţele juridice al acestei atitudini procesuale, nemaiputând repune în discuţie această problemă de drept.

Referitor la recursul formulat de pârâta (...) , tribunalul constată că, faţă de dispoziţiile art.6735 alin.1 Cod pr.civilă, potrivit cărora, în vederea efectuării procedurii împărţelii judiciare, instanţa trebuie să stabilească creanţele  născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, iar dacă  se împarte o succesiune  , datoriile transmise prin moştenire, având în vedere că deşi în cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea construcţii şi evaluarea proprietăţii imobiliare s-a menţionat, în cuprinsul variante VIII de lotizare,  reţinută de instanţa de fond, că dreptul de creanţă al pârâtei  în valoare de 29.416,50 lei se va lua în calcul separat,  urmând a se scădea din sulta rezultată, instanţa de fond nu a  procedat la valorificarea acestui drept de creanţă în momentul efectuării partajului, împrejurare faţă de care această critică este fondată.

Faţă de valoarea dreptului de creanţă solicitat de pârâta (...) , în cuantum de 15.000 lei,  tribunalul constată că aceasta este îndreptăţită a primi de la reclamantă suma de  1.815 lei, aferentă cotei de moştenire de ¼ din succesiunea defunctului, stabilită în favoarea reclamantei şi suma de 7.500 lei,  aferentă cotei de ½ din comunitatea de bunuri a soţiei reclamante, în calitate de coproprietar (în total suma de 9.375 lei).

Pe cale de consecinţă, tribunalul, reţine că, faţă de prevederile art.6735 alin.1  prima teză Cod pr.civilă, menţionate mai sus, prin care instanţa trebuie să stabilească atât creanţele născute din starea de coproprietate, cât şi cele rezultate în urma dezbaterii succesiunii, având în vedere dubla calitate a reclamantei (de succesor legal al defunctului şi de coproprietar al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei), cum prin raportul de expertiză în specialitatea construcţii şi evaluarea proprietăţii imobiliare s-a menţionat, în cuprinsul variante VIII de lotizare,  s-a avut în vedere valoarea integrală a spaţiului comercial (de 58.833 lei), iar nu cota de ½ ce aparţinea defunctului, în vederea evitării unor litigii ulterioare cu privire la acest aspect, tribunalul urmează a modifica încheierea de admitere în principiu şi sentinţa recurată, în sensul obligării reclamantei la plata  către pârâtă a sumei de 9.375 lei, reprezentând întregul drept de creanţă pe care aceasta îl deţine cu privire la spaţiul comercial.

Cum părţile nu au contestat varianta de lotizare reţinută de instanţa de fond,  va compensa valoric sulta datorată de pârâtă reclamantei, în cuantum de 18.777 lei, cu dreptul de creanţă de 9.375 lei , urmând ca pârâta să  achite reclamantei suma de 9.402 lei cu titlu de sultă.

Referitor la  modalitatea de soluţionare a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, tribunalul  constată că, indiferent de poziţia procesuală a părţii adverse, pârâta trebuia să achite, în conformitate cu dispoziţiile art.20 alin.1 din Legea 146/1997, taxa de timbru şi timbrul judiciar aferente cererii reconvenţionale, împrejurare faţă de care, având  în vedere că reclamanta a achitat, prin înscrisurile aflate la f.14 şi 48 din dosarul de fond, suma de 885,35 lei, taxă de timbru şi timbru judiciar aferentă cererii principale, având ca obiect ieşirea din indiviziune, cum, faţă de împrejurarea că acest demers procesual profită pârâtei, în calitate de coproprietar, astfel încât aceasta este  ţinută să suporte proporţional cu cota sa, aceste cheltuieli de judecată, reţinând şi că aceasta are o cotă superioară celei deţinute de reclamantă, apreciază că această critică este nefondată.

Potrivit art.274 şi art.276 Cod pr.civilă, va compensa în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părţi în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurenta-reclamantă (...) şi recurenta-pârâtă (...), împotriva  încheierii de admitere în principiu din data de 27.11.2012 şi a sentinţei civile nr. 1010/25.10.2013 pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. 1357/216/2012

Modifică în parte încheierea din data de 27.11.2012 şi sentinţa civilă recurată în sensul că:

Constată dreptul de creanţă în favoarea pârâtei (...)  pentru suma de 15000 RON.

Obligă reclamanta la plata către pârâta (...)  a sumei de 3750 RON, drept de creanţă proporţional cu cota succesorală şi compensează valoric sulta datorată şi creanţa de 3750 RON, urmând ca pârâta (...)  să achite reclamantei suma de 15027 RON, reprezentând sultă.

Menţine în rest încheierea şi sentinţa. Compensează în totalitate cheltuielile de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.07.2014.

Domenii speta

Spete similare