Pretenţii

Decizie 257/2015 din 23.03.2015


TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 257/2015

Şedinţa publică de la 23 Martie 2015

Obiectul cauzei:pretenţii

INSTANŢA

Asupra recursurilor civile de faţă,

Constată că prin cererea înregistrată la data de  08.02.2012 reclamantul (...) a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâții (...)  şi (...),  ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea fiecăruia  în proporţie de 50 % la plata prejudiciului în suma de 5910,73 lei, reprezentând cheltuielile efectuate pentru repararea autoturismului rezultat urmare avarierii autoturismului marca Logan.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 07.10.2011 se afla în interiorul autoturismului personal marca Logan cu nr. de inmatriculare (...) staţionat regulamentar, la o distanţa de 18 km de intersecţia drumului comunal Văleni Podgoria cu DN 7, km 103+500 m.  Pârâtul  (...)  a condus autoturismul cu nr. de inmatriculare (...) şi nu a acordat prioritate de trecere  altui vehicul,  marca BMW înmatriculat, sub nr. (...) , condus de numitul (...) . Urmare coliziunii dintre cele două vehicul, maşina unuia dintre pârâţi a fost proiectată în autoturismul marca Dacia Logan cu nr (...) staționat, al reclamantului. Starea de fapt a fost confirmată şi de organele de poliţie din Topoloveni care au efectuat cercetări în dosarul penal nr. 973/P/2011.

La data de 10.10.2011 a efectuat o deplasare la IATSA Ştefăneşti  unde împreuna cu agentul constatator de la A.  a fost emis un deviz tehnic auto  pentru repararea autoturismului. În luna decembrie 2011 autoturismul a fost livrat odată cu achitarea contravalorii reparaţiei în suma de 5910,73 lei, suma reprezentând pretenţiile în daune materiale, respectiv accidentarea autoturismului proprietatea sa.

Au fost introduse în cauza în calitate  de asiguratori SC A.R.-A.V.I.G. SA şi  SC U.A. SA şi  SOCIETATEA DE A. R.  A.  SA - SUCURSALA PITEŞTI.

Prin sentinţa civilă nr. 8869/25.09.2014 a Judecătoriei Piteşti a fost admisă acţiunea şi s-a dispus obligarea pârâţilor la plata sumei de 5.910,73 lei reprezentând contravaloare reparaţii auto, către reclamant.

În adoptarea soluţiei s-au reţinut următoarele: 

La data de 07.10.2011 reclamantul  se afla în autoturismul proprietate personala marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare  (...) , staţionat la aproximativ 2,5 m în afara părții carosabile a DN 7 pe raza comunei Călinești, în imediata apropiere a intersecţiei dintre Văleni şi DN  7 şi a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia  autoturismul său a fost avariat. Accidentul s-a produs ca urmare a coliziunii dintre autoturismul marca BMW cu nr de înmatriculare (...)  condus de pârâtul  (...)  şi autoturismul Dacia 1310 cu nr de înmatriculare (...) condus de (...) , coliziune în urma  căruia autoturismul Dacia 1300 a fost proiectat în autoturismul  Dacia Logan staţionat în afara părţii carosabile producându-i pagube materiale.

Reclamantul a fost nevoit să repare autoturismul său la SC IATSA Ștefănești unde a achitat factura pentru reparaţiile efectuate în valoare de 5.910,73 lei şi a solicitat să fie despăgubit în  proporţii egale, de 50 % de către cei doi conducători auto.

In procesul verbal de contravenţie  încheiat de Poliţia  Topoloveni la data de 08.10.2011, s-a retinut că accidentul de circulație s-a produs in data de 07.10.2011 în jurul orelor 23.00, pe raza comunei Călinești, în intersecţia dintre DN 7 Bucureşti – Piteşti şi Drumul Comunal Văleni- Podgoria.

Conform datelor din dosarul de dauna al A.  s-a constatat că au fost realizate toate reparaţiile necesare pentru ca autoturismul Dacia Logan să fie adus în starea de dinaintea accidentulu. Devizul final în baza căruia s-a întocmit factura este de 5.910,73 lei.

Instanta de fond a retinut ca soferul autoturismului Dacia 1310 a dorit să să execute virajul spre stânga  si ca nu a acordat prioritate de trecere autoturismului  BMW care se apropia din stânga sa şi a înaintat spre axul drumului DN 7, fiind surprins de autoturismul BMW, condus de (...) , după  care a  fost proiectat în autoturismul Dacia Logan, parcat pe aceeaşi parte a drumului naţional producându-i avarii. Stare de pericol a fost generată de pârâtul  (...) conducătorul autoturismului Dacia 1310 care a intrat de pe drumul comunal dinspre Văleni în DN 7, fara a acorda prioritate de trecere autoturismului BMW condus de (...) .

În momentul impactului autoturismul Dacia 1310 avea viteza nula, fiind stationat.  Pârâtul  (...) conducătorul autoturismului Dacia 1310 nu a acordat prioritate de trecere la pătrunderea pe D.N. Reclamantul  proprietarul autoturismului Dacia Logan staționat la aproximativ 2,5 m în afara  părţii carosabile a D.N. nu a încălcat nicio normă legală. Pârâtul  (...)  care a condus autoturismul. BMW cu viteza de 84,1 km/h în localitate a încălcat prevederile art. 149 din OUG. nr 195/2002 având în vedere că limita maxima de viteza în localitate este de 50 km/h.

Contravaloarea manoperei autoturismului marca Logan şi a pieselor autoturismului utilizate după producerea accidentului este de 5.910,73 lei

În consecinţa, prima instanţă  a apreciat ca ambii paraţi persoane fizice se fac vinovaţi de producerea accidentului, respectiv de avarierea autoturismului reclamantului, ca prejudiciul a fost probat si necontestat,astfel că în baza art. 998 – 999 C.civil a admis cererea şi a obligat pârâţii la repararea pagubei în sumă de 5.910,73 lei către reclamant.

Împotriva sentinţei civile de mai sus au declarat recurs reclamantul (...) şi pârâţii  SC A. R.  A. SA şi (...) , criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, după cum urmează:

Reclamantul a arătat că instanţa de fond nu a acordat integral cheltuielile de judecată, deşi acestea au fost probate. Reclamantul s-a prezentat la toate termenele de judecată pe parcursul celor 3 ani, a plătit expertizele, taxe de timbru , onorariu de avocat.

În mod greşit instanţa de fond nu a admis acţiunea integral, în sensul că ar fi trebuit ca pârâţii să fie obligaţi să plătească şi lipsa de folosinţă a autovehiculului , pentru că în acest interval de timp, reclamantul a utilizat alte vehicule pentru a se deplasa acolo unde a avut nevoie. Daunele acordate cu titlu de prejudiciu din incidentul rutier nu au fost actualizate cu indicele de inflaţie până la data  plăţii efective de către debitor.

Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.7,8 şi 9 C.pr.civilă.

Pârâta SC A. R.  A. SA a susţinut următoarele:

Prima instanţă a încălcat principiul disponibilităţii, deoarece a admis acţiunea fata de mai multi parati, deşi reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată doar faţă de (...)  şi (...) .

Sentinţa este nelegală, deoarece instanţa de fond a dispus obligarea pârâţilor la plata sumei de 5910,73 lei, fără a preciza sumele pe care le datorează in concret fiecare parte, apreciind culpa concurentă în proporţie de 50% a celor două persoane mai sus menţionate.

Culpa în producerea prejudiciului nu aparţine ambilor pârâţi persoane fizice, ci doar pârâtului (...) , care nu a acordat prioritate de trecere autoturismului BMW. Acestea sunt concluziile raportului de expertiză, iar faţă de reţinerea culpei doar în sarcina pârâtului (…), rezultă că recurenta nu trebuie să fie obligată la nicio sumă, căci asiguratul său nu este o persoană vinovată de producerea prejudiciului.

Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 ind.1 C.pr.civilă.

Pârâtul (...) a solicitat repunerea în termenul de formulare a căii de atac, potrivit art.103 alin.1 C.pr.civilă, arătând că sentinţa nu i s-a comunicat la adresa indicată cu titlu de domiciliu ales (la cabinetul avocat (...) ) şi a criticat sentinţa sub următoarele considerente:

În mod greşit a fost obligat la plata prejudiciului, cu încălcarea dispozitiilor legii nr.136/1995, deoarece având asigurare de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, singura plătitoare este societatea de asigurări la care era asigurat în momentul incidentului. Asigurările se plătesc în baza contractului de asigurare, iar dispoziţiile art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, ce statuează răspunderea asigurătorului, au caracter imperativ.

Instanţa de fond nu a avut în vedere că în realitate pârâtul  nu se face vinovat de producerea incidentului, probele conducând la ideea că doar (...)  a fost culpabil, sens în care sunt concluziile raportului de expertiză tehnică.

În atare situaţie acţiunea trebuia respinsă faţă de pârâtul (...)  Cosmin.

Recursul a fost întemeiat pe disp.art.299 C.pr.civilă.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate şi a disp.art.304 ind.1 C.pr.civilă, tribunalul reţine următoarele:

Legea aplicabilă în speţă este Codul de procedură civilă, forma veche, deoarece acţiunea a fost înregistrată la data de 08.02.2012, moment la care nu intrase în vigoare noul cod de procedură civilă. Dispoziţiile noului cod se aplică doar litigiilor începute sub imperiul acestui act normativ, conform art.25 C.pr.civilă.

Tribunalul apreciază  că nu este necesară repunerea  în termenul de declarare a căii de atac, pentru pârâtul (...)  deoarece partea a declarat în termen calea de atac.

Din analiza dosarului de fond, rezultă că într-adevăr pârâtul a avut domiciliul ales la sediul apărătorului său ( Cabinet avocat (...) ) din (…) (f.342 dosar fond), însă nu i s-a comunicat sentinţa la această adresă. Hotărârea a fost comunicată la o altă adresă din Topoloveni, str. Parcului, fiind restituită dovada la dosar. În atare situaţie se reţine că nu există dovadă de comunicare în condiţii legale, iar aplicarea dispoziţiilor art.103 alin.1 C.pr.civilă pentru repunerea în termenul de declarare a recursului, nu este necesară.

Tribunalul apreciază că recursul declarat de reclamant este întemeiat.

Astfel, acţiunea acestuia a fost admisă, iar în atare situaţie, potrivit art.274 C.pr.civilă pârâţii sunt părţi căzute în pretenţii care trebuie obligaţi la cerere să plătească cheltuielile de judecată ocazionate de reclamant. Din verificarea înscrisurilor rezultă că reclamantul a achitat în primă instanţă taxă de timbru în sumă de 465 lei, onorariu de expert în sumă de 1000 lei, cheltuielile de judecată totalizând suma de 1465 lei. Modul în care tribunalul va stabili suma pe care trebuie să o achite fiecare pârât cu titlu de cheltuieli de judecată, va fi precizată după analiza recursurilor declarate de pârâţi, pentru că acest cuantum se va stabili în funcţie de  culpa fiecărei părţi (procentual).

În privinţa despăgubirilor în forma actualizată cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, se constată că deşi reclamantul nu a făcut această precizare expresă în acţiune, a menţionat-o în notele scrise aflate la dosar, iar solicitarea nu reprezintă o modificare a acţiunii, conform art.132 alin.2 C.pr.civilă. În atare situaţie şi această critică a recurentului – reclamant este fondată, fiind îndreptăţit să isi recupereze prejudiciul în forma actualizată de la pârâţi.

Capătul de cerere privind lipsa de folosinţă pentru neutilizarea vehiculului în perioada în care a fost avariat, nu a fost cerut prin acţiune şi nu poate fi acordat în recurs. În aceleaşi note scrise prin care reclamantul a cerut prejudiciul actualizat, a arătat că solicită şi lipsa de folosinţă, însă acesta reprezintă un petit nou, distinct de capătul de cerere privind contravaloarea pagubei. Pentru acest petit nu a existat învestire, nu s-au administrat probe şi nici nu s-a dovedit considerentul invocat, astfel că susţinerea recurentului nu poate fi primită.

Criticile recurentei pârâte SC A. R.  A. SA şi cele formulate de pârâtul (...) vor fi analizate împreună, deoarece sunt în strânsă legătură, vizând în principal culpa în producerea prejudiciului şi implicit modul de obligare la repararea acestuia pentru fiecare dintre pârâţi.

 In opinia tribunalului, ambele recursuri sunt intemeiate in parte, pentru urmatoarele argumente:

Prima critică a pârâtei A.  SA, ce vizează încălcarea principiului disponibilităţii nu poate fi primită. Deşi reclamantul nu i-a chemat în judecată prin cererea introductivă aşa cum a fost formulată şi pe asigurători, instanţa de fond a pus în discuţie din oficiu, în baza rolului activ potrivit art.129 alin.5 C.pr.civilă, necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. La data de 12.12.2013, potrivit încheierii de la fila 342 dosar fond,  a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă SC ASIGURARE- REASIGURARE A.  SA,  asigurător al pârâtului (...) , iar reclamantul a fost de acord. În acest fel s-a lărgit cadrul procesual, iar ulterior recurenta a depus acte la dosar, a fost prezentă în instanţă prin reprezentant legal şi chiar a formulat obiecţii la expertiză (f.404 dosar fond), deci nu poate sustine ca nu a existat investire in ceea ce o priveste.

Intr-adevăr, instanţa de fond nu a statuat efectiv suma datorată de fiecare pârât, deşi a reţinut o culpă concurentă. Sub acest aspect  tribunalul  va reţine culpă concurentă, însă în procent de 70% pentru pârâtul (...)  şi 30% pentru pârâtul (...) .

În raportul  IPJ Argeş –Poliţia Topoloveni din 10.10.2011 (f.12 dosar fond), se reţine că în data de 7.10.2011 autovehiculul Dacia 1310 condus de (...) nu a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism care circula pe drumul naţional ( marca BMW condus de (...) ). În urma  coliziunii autoturismul Dacia a fost proiectat într-o altă maşină staţionată regulamentar, respectiv într-o Dacie Logan aparţinând reclamantului. Se reţine în aceeaşi adresă că vinovat de producerea accidentului este pârâtul (...) .

Expertiza tehnică întocmită în primă instanţă de ing. (...) , statuează că într-adevăr dinamica accidentului este cea prezentată de părţi şi redată mai sus, concluzionând în sensul că  autoturismul Dacia a pătruns în spaţiul de siguranţă al autoturismului BMW, care circula cu viteza de aproximativ 84 km/h , depăşind limita maximă admisă în localitate de 50 km/h, statuată de art.49 din OUG nr. 195/2002. Chiar dacă expertul arată că starea de pericol a fost creată de pârâtul (…), care nu a acordat prioritate de trecere şi că nu s-ar fi putut evita coliziunea nici la viteza legală de 50 km/h a conducătorului (...) ,  totuşi ambii soferi nu au respectat normele de circulaţie pe drumurile publice, având culpă, dar in proporţii diferite de 70% respectiv 30%. Dealtfel chiar expertul arată că depăşirea limitei de viteză de 50 km/h, a condus la amplificarea avariilor, deci paratul Porumb nu poate fi exonerat de raspundere. În privinţa persoanelor care trebuie să suporte prejudiciul suferit de reclamant, ce nu a fost contestat, tribunalul apreciază că susţinerile recurenţilor sunt fondate în sensul că, existând poliţă de asigurare obligatori pentru răspundere civilă, plata prejudiciului se face de către asigurători şi nu de către asiguraţi.

Potrivit art.50 din Legea nr. 136/1995 despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Potrivit art. 54 din Legea nr 136/1995- despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43 şi 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi.

Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudicii produse unei terţe părţi prin intermediul vehiculului, potrivit art.2 din Ordinul CSA nr. 5/2010.

Astfel, este fondată critica recurentului (...) ,  urmând a fi obligat la repararea prejudiciului doar asigurătorul său SC A. R.  A. SA., suma fiind de 1.773,24 lei (potrivit culpei reţinute de 30% din valoarea daunei de 5.910,73 lei ) ce se va actualiza, iar acţiunea va fi respinsă faţă de acest pârât.

De asemenea, pentru aceleaşi considerente pârâţii SC A.R. A. şi (...)  vor fi obligaţi în solidar să plătească contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantului în sumă de 4.137,56 lei  (potrivit culpei reţinute de 70% din valoarea daunei de 5.910,73 lei )  sumă ce se va actualiza cu indicele de inflaţie, la data plăţii efective.

În privinţa pârâtului (...) , acesta nu a declarat recurs, astfel că  faţă de el nu poate fi modificată soluţia în calea de atac, pentru a fi obligat doar asigurătorul său  SC A.R. A. , deşi dispoziţiile legale statuează aşa cum am arătat mai sus răspunderea civila doar a asigurătorului.

Retinând cele ce preced, tribunalul găsind fondate in parte criticile formulate in calea de atac, va admite recursurile in baza art. 312 si 304 ind. 1 C.pr civ., va modifica sentinţa în sensul că  va admite acţiunea  în parte, faţă de pârâţii :  (...) ,  SC A.  , SC A.  SA, respingând ca nefondata cererea fata de  pârâtul  (...) .

Pe cale de consecinta, vor fi obligati pârâţii SC A. şi (...) în solidar la plata sumei de 4.137,56 lei  actualizată cu indicele de inflaţie  la data plăţii efective, către reclamant, iar pârâtul SC A. la plata sumei de 1.773,24 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii, către reclamant .

În privinţa  cheltuielilor de judecată, pârâţii care au fost obligaţi la repararea prejudiciului, respectiv SC A. , SC A. R.  A. SA şi (...)  vor suporta cheltuielile de judecată în sumă totală de 1.465 lei , ocazionate de reclamant, după cum urmează: SC A.  – 439,5 lei, iar SC A.  şi (...)  în solidar – 1.025,5 lei.

Având în vedere dispozitiile art.274 C.pr.civilă pârâţii cazuti in pretentii SC A.  şi (...) vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată din recurs  astfel: 233 lei către reclamant, 233 lei către SC A.  şi 1233 lei către pârâtul (...) , potrivit chitanţelor aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de repunere in termen  formulată de pârâtul (...) .

Admite recursurile declarate de reclamantul (...) si de  pârâţii (...) şi  SC A. R.  A.  SA. împotriva  sentinţei civile nr. 8869/25.09.2014, pronunţată  de  Judecătoria Piteşti  în dosarul nr. 2209/280/2012.

Modifică sentinţa în sensul că  admite acţiunea  în parte, faţă de pârâţii :  (...) ,  SC A. R.  - A.  V.I.G. SA si SC A. R.  A. SA.

Respinge acţiunea faţă de pârâtul  (...) .

Obligă pe pârâţii SC A. R.  - A.  V.I.G. SA  şi (...) în solidar la plata sumei de 4.137,56 lei  actualizată cu indicele de inflaţie  la data plăţii efective , către reclamant.

Obligă pe pârâtul SC A. R.  A. SA la plata sumei de 1.773,24 lei , actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii , către reclamant .

Obligă pe pârâţii  (...)  SC A. R.  - A.  V.I.G. SA si SC A. R.  A. SA, la plata cheltuielilor de judecată  după cum urmează:  SC A.  -439,5 lei , iar (...) şi SC. A.  în solidar  -1025,5 lei către reclamant .

Obligă pe pârâţii  (...) şi SC A.  în solidar  la plata cheltuielilor de judecată din recurs  astfel: 233 lei către  reclamant, 233 lei  către SC A. şi 1233 lei către  pârâtul (…).  Irevocabilă .  Pronunţată în şedinţa publică de la 23 Martie 2015.