Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 10224 din 17.11.2015


Analiza actelor de executare silită urmată de anularea acestor acte nu lipsește titlul executoriu de puterea de lucru judecat, creditorul putând începe o noua executare silita, in interiorul termenului de prescripție.

Prin sentinţa civilă 10224/17 Noiembrie 2015 s-a admis cererea formulată de contestatorul MF, , în contradictoriu cu intimatul MG prin Primar.

S-a dispus anularea  executării silite desfăşurată în dosarul de executare silită nr. xxx/2013 al BEJ DG.

În fapt, urmare a cererii de executare silită formulată de creditorul MG, în cadrul dosarului execuţional  nr.xxx/2013 al BEJ Dajbog Geanina, s-a declanşat procedura executării silite, împotriva debitorului MF , în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 11969 din data de 06.12.2010 pronunțată de Judecătoria Galați în dosar nr. 7258/233/2009 (filele 36 verso și 37).

Executarea silită a fost încuviinţată în toate modalităţile prevăzute de lege prin Încheierea nr. xxx din data de 13.06.2013 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosar nr. yyy/233/2015 (fila 39)

În data de 08.07.2013, executorul judecătoresc a transmis debitorului MF  somaţia de plată a sumei de 9480  lei reprezentând debit şi cheltuieli de executare, în termen de o zi de la comunicare .Somaţia a fost comunicată contestatorului, alături de copia titlului executoriu, încheierea nr. xxx/x din data de 05.07.2013 privind cheltuielile de executare şi încheierea de încuviințare a executării silite, la adresa din Galaţi, Str. xxx nr.127, Jud. Galați (fila 42), deşi contestatorul debitor avea domiciliul în comuna zzz, sat zzz, Jud. Galați, astfel cum rezultă din coroborarea răspunsului nr. 238650 din data de 12.11.2014 a Serviciului de Evidență a Persoanelor Galați (fila 55 verso) cu adeverința nr. 801/08.04.2015 (fila 11) și cu datele de domiciliu rezultând din Contractul de credit bancar nr. xxx din data de 31.03.2008 încheiat de către debitor cu B S.A. (fila 12). 

Totodată, instanța reține că , BEJ DG  a emis, în dosarul de executare nr. 201/2013, 8 adrese de înfiinţare poprire în data de 01.04.2015 (filele 60 - 63). Conform dovezii de comunicare de la fila 69 din dosarul cauzei, instanța reține că BEJ DG a comunicat debitorului contestator la adresa de domiciliu din comuna zzz, sat zzzz, adresa de înștiințare privind poprirea și încheierea nr. 3 emisă în dosar nr. xxx/ES-DG/2013 al BEJ DG în data de 01.04.2015 de stabilire cheltuieli suplimentare (fila 59 verso).

Instanța reține că în urma înființării poprii, terțul poprit B S.A. a virat către executorul judecătoresc suma de 9780,04, conform ordinului de plată nr. xxx din data de 10.04.2015.

Urmare a satisfacerii creanței, prin încheierea nr. 4 din data de 15.04.2015 emisă în dosarul execuțional nr. xxx/2013 (fila 67 verso), BEJ DG a dispus încetarea executării silite la cererea creditorului MG prin Primar.

În drept,  potrivit art. 711 alin. 1 C. proc. civ. ”(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.”

Instanţa reţine că în prezenta cauză contestatorul a formulat contestaţie la executarea silită propriu-zisă, invocând nulitatea executării și solicitând constatarea perimării executării silite, precum și contestație la actele de executare constând în adresă de înființare a popririi din data de 01.04.2014 și în încheierea nr. 3 emisă în dosar nr xxx/ES-DG/2013 al BEJ DG în data de 01.04.2015 de stabilire cheltuieli suplimentare.

Cu titlu preliminar, instanța reține că argumentul creditorului intimat în sensul că se impune respingerea ca rămasă fără obiect a contestației la executare, urmare a încetării executării silite, determinată de realizarea creanței nu poate fi primit întrucât rațiunea creării posibilității debitorului de a ataca actele de executare sau însăși executarea realizate cu pretinsa încălcarea a dispozițiilor legale subzistă chiar și în ipoteza încetării executării.

Această concluzie se impune din cel puțin două rațiuni. Mai întâi, instituția întoarcerii executării a fost concepută inclusiv pentru situația în care executarea silită ar fi desființată, fapt ce ar determina obligarea creditorului la a restitui tot ceea ce a primit prin executarea silită. Pentru a putea da eficiență acestui incident ivit în cursul executării silite, se impune analiza contestației la executare formulate, chiar dacă a avut loc deplina îndestulare a creditorului.

În plus, a aprecia că prin încetarea executării silite, determinate de realizarea integrală a obligației prevăzute în titlul executoriu, este generată rămânerea fără obiect a contestației la executare, înseamnă a permite creditorului ca printr-o succesiune de acte de executare, efectuate rapid și, eventual, cu nerespectarea dispozițiilor legale să își satisfacă dreptul de creanță, cunoscând că, oricum, după încetarea executării silite, nu vor mai fi cenzurate de instanță actele de executare alegate ca nelegal realizate, prin intermediul contestației la executare formulate de către debitor. Desigur că, nu poate fi apreciat, din punct de vedere  teleologic, ca aceasta ar fi fost rațiunea legiuitorului, respectiv încurajarea creditorului în efectuarea de acte de executare silită, eventual nelegale, cu șțiință că acestea nu vor mai fi cenzurate de o instanță judecătorească.

Față de aceste argumente, instanța apreciază că nu se impune respingerea ca rămasă fără obiect a contestației la executare formulate de contestatorul Mihai Fănel, urmare a încetării executării silite desfășurate împotriva sa.

a) În ceea ce priveşte perimarea executării silite, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 696 alin. 1 Cod proc. civ., în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Instanţa reţine că, inclusiv din modalitatea de redactare a textului de lege, rezultă că se va constata intervenită perimarea numai în condiţiile în care se va stabili că activitatea execuţională a rămas în nelucrare din culpa creditorului, ca sancţiune procesuală specifică pentru partea care a pierdut orice interes în soluţionarea cererii sale.

Cu toate acestea, instanţa reţine că legiuitorul a impus, spre deosebire de reglementarea anterioară, condiții limitative în care se poate reține culpa creditorului în nelucrarea activității execuționale, condiționând intervenirea perimării de solicitarea adresată creditorului, în scris, de către executorul judecătoresc a îndeplinirii unui act sau demers necesar executării silite.

În prezenta cauză, instanța, din analiza actelor dosarului execuțional nr. xxxx/ES-DG/2013, reține că nu a fost solicitat creditorului îndeplinirea vreunui act sau nemers necesar executării silite.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază neîntemeiată cererea de constatare a perimării executării silite efectuate în cadrul dosarului de executare nr.  201/2013 al BEJ DG.

b) În ceea ce privește argumentul invocat de către  contestator privind nulitatea absolută a executării a executării pentru nerespectarea dispozițiilor art. 666 alin. 2 C. proc. civ. instanța reține că acesta este parțial întemeiat.

Astfel, instanța reține că art. 782 alin. 1 C. proc. prevede că poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.

În plus, art. 666 alin. (2) C. proc. civ. prevede : ”Comunicarea titlului executoriu şi a somaţiei, cu excepţia cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somaţie ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancţiunea nulităţii executării.”

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale, instanța reține că înștiințarea debitorului despre înființarea popririi este obligatorie, legiuitorul prevăzând obligativitatea atașării la adresa de înștiințare privind înființarea popririi și încheierii de încuviințare a executării silite, precum și a titlului executoriu, dacă acestea nu au fost comunicate anterior.

Întrucât în prezenta cauză, comunicarea somației, a titlului executoriu și a încheierii de încuviințare a executării silite au fost comunicate de către BEJ DG la o altă adresă decât adresa de domiciliu a contestatorului, instanța apreciază că, anterior înființării popririi, debitorului contestator nu i-au fost comunicate aceste acte, astfel că se impunea atașarea acestora la adresa de înștiințare privind înființarea popririi.

Omisiunea înștiințării debitorului și a comunicării adresei de înființare a popririi, împreună cu copiile certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar și titlul executoriu, este sancționată cu nulitatea executării, în temeiul art. 666 alin. 2 C. proc. civ.

Ceea ce nu poate fi reținut ca valid din argumentul contestatorului este caracterul nulității care intervine, întrucât, fiind în prezența protejării unui interes privat, în speță a debitorului, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă, iar nu cea absolută, aceasta putând fi invocată doar de către debitor, pe calea contestației la executare, iar nu direct în căile de atac.

Întrucât este o nulitate expresă, însemnă că vătămarea se prezumă, potrivit art. 175 alin. 2 C. proc. civ., astfel încât debitorul este scutit de a face dovada vătămării, revenindu-i creditorului sarcina de a face proba contrară în sensul că lipsa de înștiințare nu a produs debitorului nicio vătămare.

Pentru aceste considerente, instanța apreciază că executarea silită desfășurată împotriva contestatorului Mihai Fănel este lovită de nulitate, acestuia nefiindu-i comunicate încheierea de încuviințare a executării silite și nici titlul executoriu, astfel că urmează să admită contestația la executare formulată și să dispună anularea executării  silite desfăşurate în dosarul de executare silită nr. 201/2013 al BEJ DG.

În ceea ce privește contestația la actele de executare constând în adresă de înființare a popririi din data de 01.04.2014 și în încheierea nr. 3 emisă în dosar nr. 201/ES-DG/2013 al BEJ DG în data de 01.04.2015 de stabilire cheltuieli suplimentare, instanța reține că, prin efectul anulării executării silite însăși, vor fi, implicit, desființate și aceste acte de executare, astfel că nu se mai impune analiza criticilor de nelegalitate invocate de către contestator exclusiv în privința acestora.

Prin Decizia civilă 905/27.09.2016, Tribunalul Galaţi a respins apelul formulat de intimata apelantă MG prin Primar, ca nefondat.

Analiza actelor de executare silită urmată de anularea acestor acte nu lipsește titlul executoriu de puterea de lucru judecat, creditorul putând începe o noua executare silita, in interiorul termenului de prescripție.

In ceea ce privește legalitatea comunicării actelor de executare, inclusiv somația si copia titlului executoriu, precum si încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare şi cea de încuviințare a executării silite, tribunalul constată că instanța de fond, în mod corect a apreciat că aceste comunicări nu au fost efectuate la locuința/domiciliul intimatului-contestator ci la vechea locuința a acestuia. Apelantul-intimat nu poate susține că nu avea cunoștință despre faptul ca intimatul-contestator MF nu mai locuia in imobilul din Galați, str. xxx, deoarece prin sentința civila nr. 11969/06.12.2010, pronunțată de Judecătoria Galați (titlul executoriu în baza căreia s-a pornit executarea silita contestată în prezenta cauză), MF a fost evacuat din imobilul situat in Galați, str. xxx, chiar la cererea apelantului-intimat MG, în cadrul aceluiași dosar de executare. Mai mult, în cadrul dosarului de executare există adresa nr. 238650/12.11.2014 a SPCLEP Galați, din care rezulta ca intimatul-contestator MF are domiciliul în com. zzz, jud. zzz.

Astfel, deși se cunoștea faptul că intimatul-contestator MF nu locuiește la adresa din Galați, str. xxx, actele de executare au fost comunicate la această adresă, iar prin urmare aceasta comunicare nu a fost făcută în conformitate cu prevederile legale, consecința fiind aceea că aceste acte sunt considerate necomunicate.

Așa cum a reținut şi instanța de fond, în cazul necomunicării somației, a copiei titlului executoriu şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, aceasta executare este lovită de nulitate.

Faţă de aceste considerente, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală şi temeinica şi pe cale de consecință urmează să respingă apelul ca nefondat.