Ordonanţă de plată. Achitarea debitului în timpul litigiului. Efecte asupra penalităţilor de întârziere

Ordonanţă de plată. Achitarea debitului în timpul litigiului. Efecte asupra penalităţilor de întârziere

Efectuarea plăţii integrale a debitului pe parcursul derulării procesului nu exclude, însă, obligarea debitorului la plata penalităţilor de întârziere, atunci când, potrivit dispoziţiilor contractuale, acesta s-a obligat la plata unor penalităţi de întârziere în cazul depăşirii termenului de plată, în acest sens fiind dispoziţiile art. 1.535 alin. (1) şi art. 1.523, alin. (2), lit. d) C.civ..

Împrejurarea că societatea creditoare nu a prezentat modul de calcul al penalităţilor de întârziere nu poate să împiedice soluţionarea cererii întrucât, potrivit art. 628 alin. (2) C.proc.civ., în cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

Judecătoria Satu Mare, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 608/12.02.2015, definitivă

Potrivit art. 1.013, alin. (1) C.proc.civ., prevederile procedurii ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Facturile prezentate de către creditoarea S.C. D S.R.L., emise în sarcina debitorului SJU Satu Mare (cu nr. 18670/19.08.2013, nr. 18686/21.08.2013, 19057/16.10.2013, nr. 19191/31.10.2013, nr. 19381/28.11.2013, nr. 19382/28.11.2013, nr. 20343/16.04.2014, nr. 20920/01.07.2014), nu au fost semnate de către debitor, însă sunt generatoare de obligaţii în sarcina acestuia în temeiul contractului de service pentru echipamente Drager, precum şi în baza comenzilor anexate acţiunii. Astfel, potrivit prevederilor art. 10.2 din contract, debitorul s-a obligat la plata facturilor emise de către creditoare în termen de 60 de zile calendaristice de la emiterea documentelor de plată (factură şi rapoarte de service aferente). Necondiţionându-se prin contract plata facturilor de acceptarea acestora de către debitor (art. 5 şi art. 10.2 din contract), ele sunt opozabile acestuia în temeiul art. 1.270 C.civ., text potrivit căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. Pentru a se stabili răspunderea contractuală, se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii, respectiv să existe un prejudiciu cauzat de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, să existe un fapt prejudiciabil, să existe raport de cauzalitate, să existe o culpă a debitorului.

Prin notele de şedinţă depuse la dosar în data de 11.12.2014, debitorul a invocat stingerea integrală a debitului pretins de creditoare, sens în care a ataşat ordinele de plată şi ordonanţările de plată invocate, precum şi adresa Serviciului Financiar din cadrul SJU Satu Mare, cu nr. 431/10.12.2014, în care s-au evidenţiat următoarele: factura nr. 18670/19.08.2013 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 445/21.11.2013; factura nr. 18686/21.08.2013 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 445/21.11.2013, factura nr. 19057/16.10.2013 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 445/21.11.2013, factura nr. 19191/31.10.2013 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 1000624/17.10.2014, factura nr. 19381/28.11.2013 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 1000624/17.10.2014, factura nr. 19382/28.11.2013 a fost achitată conform ordinelor de plată nr. 2000/26.08.2014 şi 10000234/23.09.2014, factura nr. 20343/16.04.2014 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 1134/04.11.2014, factura nr. 20920/01.07.2014 a fost achitată conform ordinului de plată nr. 2578/04.11.2014.

Fiind citată cu un exemplar după notele şi înscrisurile depuse de către debitor, cu menţiunea să precizeze dacă recunoaşte plata integrală a  debitului, creditoarea nu a contestat susţinerile debitorului. Raportat la aceste considerente, ţinând seama de faptul că, după data introducerii cererii, debitul pretins de creditoare a fost achitat integral de către debitor, instanţa va respinge ca rămasă fără obiect cererea acesteia de obligare a debitorului la plata sumei de 23.641,48 lei reprezentând debit neachitat din contravaloarea facturilor emise în perioada 19.08.2013-01.07.2014.

Efectuarea plăţii integrale a debitului pe parcursul derulării procesului nu exclude, însă, obligarea debitorului la plata penalităţilor de întârziere. Conform art. 11.2 din contract, debitorul s-a obligat la plata unor penalităţi de întârziere în cuantum de 0,01% pe zi din valoarea debitului în cazul depăşirii cu mai mult de 30 zile calendaristice a termenului de plată scadent conform art. 10.2 din contract. Potrivit art. 1.535, alin. (1) C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. Or, în raporturile dintre profesionişti, astfel cum rezultă din prevederile art. 1.523, alin. (2), lit. d) C.civ., debitorul obligat la plata unei sume de bani se află de drept în întârziere.

În ceea ce priveşte contestaţia debitoarei cu privire la faptul că societatea creditoare nu a prezentat modul de calcul al penalităţilor de întârziere, instanţa constată că această contestaţie nu putea să împiedice soluţionarea cererii întrucât, potrivit art. 628, alin. (2) C.proc.civ., în cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

De asemenea, instanţa a reţinut că efectuarea plăţii integrale a debitului pe parcursul derulării procesului nu exclude nici obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată deoarece art. 454 C.proc.civ. prevede că pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.

Astfel, debitorul fiind de drept în întârziere, conform art. 1.523, alin. (2), lit. d) C.civ., instanţa constată că acesta este obligat la plata penalităţilor de întârziere asumate prin contract, precum şi la plata cheltuielilor de judecată. Prin urmare, ţinând seama de dispoziţiile 1.270, alin. (1), respectiv art. 1.535 C.civ., instanţa a apreciat că cererea reclamantei este parţial întemeiată, sens în care a admis-o în parte, a respins ca rămasă fără obiect cererea privind obligarea debitoarei la plata sumei de 23.641,48 lei reprezentând debit neachitat din contravaloarea facturilor emise în perioada 19.08.2013-01.07.2014; a ordonat debitoarei să plătească societăţii creditoare penalităţile de întârziere aferente debitului principal, în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, începând cu data scadenţei fiecărei facturi (respectiv, 60 de zile calendaristice de la data emiterii documentelor de plată) şi până la data achitării debitului derivat din acestea, în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei, în temeiul art. 1.021, alin. (1) şi (3) C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare