Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 20.03.2015, , reclamanţii au chemat în judecată pe pârâţii, T A, T R,  solicitând instanţei:

1-constantarea nulitatii absolute partiale a T.P. nr.  x în sensul rectificării prin înscrierea numelui corect al defunctului „B A” în loc de „ B Ai” şi al numelui corect al mostenitorului : B A”  în loc de „Bi Al” şi radierii numiţilor T R, BC l, P C, C M ;

2-constantarea nulitatii absolute partiale a T.P. nr.  x în sensul rectificării prin înscrierea numelui corect al mostenitorului : „B Al”  în loc de „Bi A” şi radierii numiţilor T R, B P.

În motivare au arătat că B A s-a casatorit cu C R la data de 27.01.1934. La acel moment CR  avea 2 copii dintr-o casatorie anterioară-P ( nascuta C) C şi C M. Din căsătoria primilor au mai rezultat 3 copii. B R a decedat inaintea soţului ei, la data de 21.03.1981, iar B A la data de 08.07.1987. B A a decedat la data de 04.01.2004 şi a fost mostenit legal de toti reclamanţii.

T R a decedat la data de 30.03.1995, ramanand ca mostenitori pârâţii 1-3. T R a avut un fiu T F care a decedat la data de 23.10.2014, rămânând în urma acestuia pârâţii 4-6.

B C a decedat în data de 15.06.2014, fiind moştenit de pârâţii 7-8.

P C a decedat la data de 09.11.2009 şi a fost mostenita legal de sotul său, pârâtul nr. 9.

C M a decedat la data de 12.07.2003  şi a fost mostenit legal de sotia  supravietuitoare şi copiii, pârâţii 10-12.

Reclamanţii au precizat ca T.P. nr. x se impune a fi rectificat deoarece numele autorului a fost înscris greşit), la fel şi numele moştenitorului, autor al reclamanţilor(

In ceea ce priveste T.P. nr. x se precizează ca se impune a fi rectificat deoarece a fost înscris gresit numele mostenitorului-autor (

Reclamanţii au susţinut că din ambele titluri de  proprietate se impune a fi radiaţi moştenitorii aparenţi T R, B C, P C şi C M  întrucât P  C  şi C M sunt copiii lui B  R  din prima căsătorie, iar mama lor a decedat anterior autorului B  A , deci nu au vocaţie succesorala legală.

In acelaşi timp T  R  R  şi B  C  au renunţat în mod expres la succesiunea tatălui lor aşa cum reiese din certificatul de mostenitor nr. 1320/26.10.1987. Singurul mostenitor legal acceptant a fost autorul reclamanţilor B 

În susţinerea cererii, au depus înscrisuri.

Pârâtul Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a depus întâmpinare prin care a arătat că  este îndreptăţită cererea de chemare in judecata. Aceeaşi poziţie procesuală a avut-o şi Comisia Judeţeană Bacău.

Pârâta Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor G  a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii celor doua titluri de proprietate.

Cu privire la cererea de rectificare a T.P. nr. x  eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, respectiv a T.P. nr.  x  eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,  , instanta reţine următoarele:

Potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, Comisia Judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa, iar potrivit art. 27 alin.2 indice 2 din aceeaşi lege, dacă respectivele titluri au fost emise abuziv şi au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod şi nu mai pot fi revocate de comisiile care le-au emis, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute.

In baza art. 907 din Noul C.civ., în cazul în care situaţia juridică reală nu corespunde înscrierii din cartea funciară, se poate cere rectificarea acesteia numai de către titularul dreptului de proprietate, rectificare care se va face pe baza actului care a transmis dreptul de proprietate.

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă următoarele:

-dreptul de proprietate dobândit valabil dă dreptul titularului acestuia să-l înscrie în cartea funciară;

-deşi nu se prevede expres, legile funciare permit îndreptarea erorilor strecurate cu prilejul întocmirii titlului, deoarece pe de o parte, dacă titularul poate cere anularea (cea mai gravă sancţiune civilă), cu atât mai mult poate cere îndreptarea unei erori care nu afectează existenţa şi nici întinderea dreptului - ad majori, ad minus, fiind vorba despre o punere în concordanţă între înscrisul doveditor şi situaţia reală a imobilului, iar pe de altă parte orice proprietar trebuie să se poată bucura de toate drepturile secundare şi accesorii dreptului de proprietate, deci şi de dreptul la o intabulare care să corespundă situaţiei reale a imobilului.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv documentaţia care a stat la baza emiterii TP nr. x si a TP nr.z , depuse la dosar, certificatul de naştere şi cel de deces rezultă că numele corect al bunicului reclamanţilor caruia  i s-a reconstituit dreptul de proprietate se numeşte B I A , fiind eronat înscris în titlul de proprietate B A . De asemenea din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv certificatul de nastere si cel de deces, instanţa reţine ca numele corect al tatalui reclamanţilor este B  A  şi nu B i Al  sau B i A , cum greşit s-a consemnat în ambele titluri de proprietate.

Fată de considerentele expuse mai sus, instanţa consideră că se poate îndrepta eroarea strecurată cu prilejul emiterii titlului, că această îndreptare nu vizează stabilirea sau întinderea dreptului (şi deci nu are un termen limită prevăzut de lege, rectificarea putând fi cerută oricând, ca drept accesoriu dreptului de proprietate), aceste elemente excluzând şi o posibilă intenţie de fraudare; pentru aceste motive va admite cererea de corectare a erorilor materiale strecurate în TP nr. 69900/31.10.2002 eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud. B , în sensul că la rubrica defunctul va fi înscris corect „B  A „ în loc de „B i A i”, iar la rubrica cetăţeanul (a), în loc de „ ” se va înscrie „B i Al ” cum este corect. Totodata va fi rectificat şi TP nr. x eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,  , în sensul că la rubrica cetăţeanul (a), sa fie s-a înscris numele „B  A e” cum este corect în loc de „B  A ”.

In  ceea ce priveste solicitarea reclamanţilor de constatare a nulităţii absolute parţiale a T.P. nr.x , T.P. nr.y ,

instanţa reţine că prin titlul de proprietate nr. x s-a reconstituit după defunctul Bi (A dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2 ha 7300 mp teren pe raza comunei jud. B.  In baza T.P. nr. x a fost reconstituit dreptul de proprietate numitilor C M, Pa Ca, T R, Bi (Al) A, Bi C dupa autorul lor-Bi A pentru suptafata de 1 ha 0195 m.p. teren situat în com.T.

Cererile de reconstituire –fl. 189-190 dosar adresate Comisiei locale T i au fost formulate de B i A e, B i C , B i R .

Autorii părţilor sunt B  A s, decedat la data de 08.07.1987 şi respectiv B  C  R a, decedată la data de 21.03.1981, astfel cum rezultă din certificatele de deces depuse la dosar. 

În certificatul de moştenitor nr. 132/26.10.1987 (fila 18) după defunctul B  A  se menţionează că are calitate de moştenitor al acestuia B  A  –fiu, au renuntat la succesiune T R , B i  i că sunt străini de succesiune T  R , B  C l, P  C, C  M .

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către Comisia locală  i, instanta retine ca împotriva hotărârilor HCJ de validare a propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate, hotărâri care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate în litigiu, nu s-au formulat plângeri în termen legal sub aspectul stabilirii persoanelor îndreptăţite la reconstituire.

Potrivit art.53  din Legea nr.18/1991, “(1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Textul nu distinge între motive de nulitate absolută sau relativă atunci când statuează acest termen care este unul de decădere.

Or, reclamanţii (autorul lor) sunt titulari ai acestor titluri de proprietate şi nu terţi, ceea ce înseamnă că termenul curge în defavoarea lor. In plus deşi autorul reclamanţilor –B  A e avea cunostinta despre existenta certificatului de mostenitor nr. 132/26.10.1987(fl. 18 dosar)a ales sa nu-l faca cunoscut reprezentanţilor Comisiei locale, astfel încat nu poate fi reţinută culpa acestora din urma. Mai mult decât atat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulata de B A  împreună cu fraţii acestuia cunoscand faptul ca sunt renunţători. Lipsa de diligenţă a moştenitorului acceptant care nu a depus un astfel de înscris, deşi se află în posesia sa nu poate fi înlăturată decât prin plângerea la HCJ. O astfel de  situaţie nu se încadrează la niciunul dintre cazurile stabilite expres de art. III din Legea nr. 169/1997, unde se prevede nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, nulitatea absolută poate fi invocată exclusiv de către terţi, persoanele cărora li se adresează HCJ, neavând opţiune între plângere împotriva HCJ şi acţiunea de drept comun. In lipsa plângerii la HCJ, titlul de proprietate se consideră emis în mod valabil, cu atât mai mult în situaţia în care au făcut cerere mai mulţi mostenitori, dintre care unii renunţători, mostenitorii acceptanţi cunosc ab initio acest aspect, pasivitatea lor în a formula plângere împotriva HCJ nu poate fi complinită prin acţiune în constatarea nulităţii absolute.

Prin faptul că aceştia  nu s-au plâns în termen legal împotriva HCJ, dreptul pârâţilor s-a consolidat, ei devenind titulari ai unui „bun” care intră sub protecţia art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO.

În jurisprudenţa CEDO, sunt considerate bunuri care intră sub protecţia art.1 din Protocolul nr.1 acele valori patrimoniale cu privire la care titularul poate pretinde că ar avea cel puţin o „speranţă legitimă” de a le putea concretiza.

Or, raportat la circumstanţele speţei, este evident că faţă de faptul că cei îndreptăţiţi nu s-au plâns în termenul legal şi că de la emiterea titlurilor de proprietate, 2002, 2008, a trecut o perioadă destul de lungă de timp  aceştia au dobândit un „bun”în sensul CEDO.

Domenii speta

Spete similare