Conflict de interese - art. 301 ncp

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. din 17.09.2014  înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.14708/180/2014 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului  B C C pentru săvârşirea infracţiunii de  conflict de interese, faptă prev. de  art. 301 alin. 1 din C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare, s-a reţinut că  în calitate de primar al comunei Sascut, a avizat plata facturii emisă de SC D S SRL, semnând şi ordinul de plată nr., în valoare de 2.900 de lei către aceeaşi entitate juridică, care o are ca asociată unică pe soţia acestuia, Bn AI .

Prin Încheierea din data de 12.11.2014 a judecătorului de cameră preliminară, rămasă definitivă prin încheierea nr. 169/P/02.12.2014 a Tribunalului Bacău s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecării cauzei privind pe inculpatul B CC pentru săvârşirea infracţiunii de  conflict de interese, faptă prev. şi ped. de  art. 301 alin. 1 din C.pen.

În cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 26.02.2015 a fost audiat inculpatul, care a recunoscut semnarea f.f. nr. 21/06.02.2012 şi a O.P. nr. 146/21.02.2012, însă a arătat că a făcut-o din neatenţie.

Instanţa a procedat la audierea martorilor propuşi în apărare de inculpat: HM (fl. 120), BR D B (fl. 122), A C (fl. 135)  declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Societatea S.C. D S S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1994 , iar în prezent singurul asociat al firmei este numita B A I ce deţine  un număr de 250.000 de părţi sociale. Societatea are ca obiect de activitate principal ”comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate”, în subsidiar efectuând şi activităţi de prestări servicii (extras O.R.C fl. 67-78 dup).

În desfăşurarea activităţii comerciale firma a avut relaţii comerciale cu Primăria S (fl.84-88 dup).

În baza incheierii din data de 02.07.2008 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 10161/180/2008 a fost validată alegerea numitului B C C în funcţia de primar al comunei S.

Potrivit extrasului din registrul de căsătorii emis de Primăria inculpatul B Cr C este căsătorit cu numita B A in data de 04.10.1997.

În relaţia comercială desfăşurată au fost identificate factura fiscală nr.  , precum şi O.P. nr. semnate de inculpatul BC C, în calitate de reprezentant al unităţii teritorial administrative S. Prin  semnarea acestor acte s-a creat un avantaj  patrimonial către SC D S SRL Sascut în cuantum de  2900 de lei.

Audiat în faţa instanţei inculpatul a precizat ca este adevărat că a semnat f.f. nr. şi O.P.-ul nr., însă a făcut-o din greşeală. Totodată acesta a precizat ca fiind anterior condamnat la o pedeapsă  de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei,  cercetat anterior de P.C.A. Bacău  pentru infracţiunea de conflict de interese , cauzele fiind finalizate cu solutii de netrimitere în judecată, a fost o greseala că a semnat acele înscrisuri. In data de 10.11.2011 si-a delegat atribuţiile către viceprimarul com. S, ulterior către administratorul public A C, pentru a nu semna el, fiind într-o situaţie de incompatibilitate date fiind relaţiile dintre S.C. D S.R.L. şi Primăria A mai arătat că a fost străin de luarea acestei decizii. În urma soluţiilor juridice primite a făcut o şedinta cu responsabilii din primărie: A C, H M-secretar al comunei, D B, juristul primăriei, prin care le-a adus la cunoştinţă situaţia în care acesta se afla dar si relaţia comercială între S.C. D S.R.L. şi primărie, să nu i se aducă la  semnat astfel de  acte. Întrebat de instanţă de ce nu a ales altă societate pentru efectuarea reviziei, în vederea eliminării oricărui dubiu, acesta a precizat că nu a ales el ci viceprimarul şi administratorul, încercând să inducă ideea că în acea perioadă au fost căderi masive de zăpadă, iar folosirea buldoexcavatorului era imperios necesară întrucât în comună erau pacienţi care trebuiat transportati pentru dializa. Totodată a mai arătat că revizia utilajului a fost efectuată la un preţ mult mai redus decât oferta importatorului S.C. M RMC 94 S.R.L. Inculpatul nu a contestat situaţia de fapt, însă a apreciat că, raportat la circumstanţele în care au fost semnate înscrisurile, nu se poate reţine intenţia sa la comiterea infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Varianta susţinută de inculpat a fost îmbrăţişată şi de martoraii propuşi în apărare de acesta : aflaţi în relaţie de subordonare cu inculpatul. Aceştia au precizat ca inculpatul i-a încunoştiinţat cu privire la condamnarea acestuia, atrăgându-le atenţia cu privire la semnarea unor acte în ceea ce priveşte firma D. În plus aceştia au mai precizat că activitatea în Primăria com. S era una complexă, uşa primarului fiind permanent deschisă cetăţenilor comunei şi angajaţilor primăriei.

Instanţa reţine că pentru a nu fi obligat să semneze acte ce priveau relaţia comercială dintre Primăria Sşi SC  D S SRL S la data de 10.11.2011 prin dispoziţia primarului înregistrată sub nr.  366 s-au delegat atribuţiile primarului com. S – inc. B Cl C în favoarea viceprimarului aceleiaşi unităţi administrativ teritoriale, B A.

În lumina afirmaţiei menţionată anterior, coroborată cu prevederile dispoziţiei primarului com. S nr. se deduce motivul emiterii acesteia din urmă, respectiv înlăturarea unei eventuale răspunderi juridice a primarului B CC motivat de relaţiile comerciale de durată dintre Primăria şi SC  D S SRL Sascut, relaţii care au generat anumite venituri în patrimoniul firmei în cauză.

În legislaţia naţională, conflictul de interese - constând în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul al II-lea inclusiv - a fost introdus în Titlul al VI-lea, Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege, Cap. I C. pen. român - Partea specială, fiind menit să completeze, alături de faptele de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, infracţiuni de corupţie, cadrul normativ general de ocrotire a relaţiilor de serviciu, ca valoare socială.

Incriminarea faptei a fost generată de apariţia unor noi forme de relaţii între sectorul public şi sectoarele comerciale care dau naştere unor parteneriate publice, existând un potenţial de creştere de forme noi de conflict de interese, care implică interesele personale şi obligaţiile publice ale persoanei care exercită o funcţie publică.

Prin incriminarea conflictului de interese, legiuitorul a urmărit să ocrotească relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii funcţionarului public, activitate care presupune o comportare corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorităţi publice.

Aceasta presupune şi corectitudinea funcţionarului public în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu, dar şi abţinerea acestuia de la luarea unor decizii de natură să-i confere, direct sau indirect, ori prin terţe persoane, un avantaj material, fiind exclusă favorizarea rudelor sau a persoanelor cu care acesta a avut raporturi comerciale.

De asemenea, prin incriminarea faptei s-a urmărit ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la apărarea intereselor legale ale persoanelor fizice sau publice împotriva intereselor ilicite ale funcţionarului public.

Textul de incriminare al infracţiunii de conflict de interese nu impune ca instituţia publică să fie prejudiciată prin actul îndeplinit de către funcţionar, ca o condiţie de tipicitate a infracţiunii, fiind suficient ca beneficiarul actului să dobândească un folos. Astfel, infracţiunea de conflict de interese este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat, aşa încât nu prezintă relevanţă lipsa intenţiei inculpatului, reclamată de acesta, de prejudiciere a primăriei prin semnarea înscrisurilor precizate mai sus.

Pe de altă parte, infracţiunea se reţine ca fiind săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de lege, nu numai când este vorba de intenţie directă, ci şi de intenţie eventuală, fiind suficient ca funcţionarul să ştie că îndeplineşte un act sau participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos pentru persoanele enumerate de lege. Ori buna credinţă a funcţionarului public, invocată de către inculpat, nu este suficientă pentru înlăturarea răspunderii acestuia, prezumându-se că un funcţionar public îşi cunoaşte atribuţiile şi ştie că încheierea unui astfel de act are caracter injust şi este sancţionat de lege.

Apărarea inculpatului în sensul că S.C. D S S.R.L.  nu a obţinut un folos material practicând preţuri minime nu poate fi luată în considerare, valoarea folosului obţinut neavând relevanţă cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii.

Împrejurările invocate de către inculpat în concluziile scrise depuse la dosar cu privire la circumstanţele în care a avut loc comiterea infracţiunii constând în faptul că a semnat factura fiscala, ordinul de plata fără intenţie,  iar revizia a fost efectuată în condiţii meteo nefavorabile, reprezintă o interpretare personală şi subiectivă asupra situaţiei de fapt reţinute în acuzarea sa şi nu poate conduce la pronunţarea unei soluţii de achitare, pe temeiul lipsei de vinovăţie sau pe temeiul lipsei pericolului social al faptei comise, ca trăsătură esenţială pentru existenţa infracţiunii.

Potrivit art. 18 C. pen. anterior, nu constituia infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Analizând faptele comise de inculpat, prin prisma criteriilor prevăzute de lege menţionate anterior, instanţa apreciază că textul de lege precitat nu-şi are aplicabilitate în cauză. Din fişa de cazier a acestuia rezultă că nu este la primul conflict cu legea penală.

Prin incriminarea conflictului de interese legiuitorul a urmărit să ocrotească relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii funcţionarului public, activitate care presupune o comportare corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorităţi publice. Aceasta presupune corectitudinea funcţionarului public în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, dar şi abţinerea acestuia de la luarea unor decizii de natură să-i confere, direct sau indirect, ori prin terţe persoane, un anumit avantaj material, fiind exclusă favorizarea rudelor, afinilor sau altor persoane.

Natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, valorile sociale lezate prin săvârşirea faptelor cu caracter penal,  perseverenţa inculpatului în încălcarea legii, astfel cum rezultă din fişa de cazier, conduc la concluzia că faptele acestuia din prezenta cauză nu sunt, în mod vădit, lipsite de importanţă. De altfel, inculpatul a beneficiat de  suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2  ani închisoare aplicata prin s.p. nr. 117/26.01.2011 pronunţată de Judecătoria B în dosarul nr., rămasă definitivă prin d.p. nr.  C.A Bacau, măsură care nu a corijat comportamentul inculpatului şi nu şi-a atins scopul preventiv.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă se probează cu:

- acte privind relația comercială dintre Primăria com. S și SC SRL ;

- factura fiscală nrX , în original, semnată de inc.

- ordin de plată

, în original, semnat de inc.

;

- informații furnizate de ORC Bacău privind SC D

 S

 SRL;

- declarațiile inc.

- extras din registrul de căsătorii; 

 - înscrisuri depuse în apărare de inc.

;

- înscrisuri din care rezultă calitatea de primar a inculpatului

,

- fișă cazier judiciar;

-declaraţiile martorilor

135) 

La termenul din data de 07.05.2015, apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 301 al.1 C.p. în art. 253/1 C.p. de la 1969.

Din conținutul art. 301 C. pen., care a preluat cuprinsul art. 2531 din C. pen. din 1969 reiese faptul că existența infracțiunii este condiționată de întrunirea mai multor cerințe esențiale și anume, funcționarul public să fi comis acțiunea incriminată în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, şi anume:

-  fapta comisă să se realizeze, direct sau indirect, un folos patrimonial (material) pentru sine, soțul său, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Această condiție este îndeplinită atunci când folosul se realizează în mod direct  ori indirect (spre exemplu, încheie un contract avantajos cu o societate comercială, persoană juridică, al cărei asociat este soţia funcționarul public, în această ipoteză avantajul realizându-se în mod direct în patrimoniul persoanei juridice, iar indirect în cel al făptuitorului, cum este cazul în speță).

Instanţa va proceda la identificarea legii penale mai favorabilă inculpatului, având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului și ținând cont de Decizia definitivă și general obligatorie nr. 265 din data de 06 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, conform căreia, dispozițiile art 5 C. pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Astfel, potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Conform art. 5 alin. (1) C. pen. în vigoare la data judecării prezentei speţe, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin urmare, instanta constată că textul alin. (1) al art. 5 reia dispoziția art 13 alin. (1) C. pen. din 1969, astfel că, în această materie, regimul aplicabil rămâne același.

Determinarea caracterului „mai favorabil" are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, etc.

Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere, așadar, atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.

Cu privire la pedeapsă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora, în mod concret.

În cauză, se constată că legea nouă sancționează infracțiunea săvârșită cu pedeapsa închisorii în limita minimă mai ridicată față de legea veche și, comparând cele două legi succesive, instanta constată că legea penală mai favorabilă este C. pen. din 1969, având în vedere cuantumul pedepsei .

În drept, fapta inculpatului

care  în calitate de primar al comunei  a avizat plata facturii nr.  emisă de SC SRL, semnând și ordinul de plată nr.  , în valoare de 2900 de lei către aceiași entitate juridică, care o are ca asociată unică pe soția acestuia, , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de  conflict de interese, faptă prev. de  art.  253/1 C.p. de la 1969.

În temeiul art. 396 al.1 C.p.p., având în vedere că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat cu forma de vinovăţie prev. de lege, urmează să dispună condamnarea acestuia.

În consecință, la individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului instanţa are în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, reținând limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege incriminator, împrejurările concrete în care infracțiunea a fost comisă, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte,  urmarea socialmente periculoasă produsă, dar și persoana și conduita inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

În baza acestor criterii, instanţa apreciază că o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, este aptă să răspundă scopurilor prevăzute de 52 cp. 

In baza art. 86/4 C.p. va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin s.p. 117/26.01.2011 pronuntata de Judecatoria, ramasa definitiva prin d.p. pronuntata de Curtea de Apel Bacau şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa  aplicată pentru săvârşirea infracţiunii supuse judecăţii în prezenta cauză, inculpatul urmand a executa 2 ani si 6 luni inchisoare .

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, persistenţa infracţională, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiului acestora va fi interzis pe durata executării pedepsei principale.

Va constata că inculpatul a avut apărător ales.

Văzând şi dispoziţiile art. 274 al.1 Cpp

Domenii speta

Spete similare