Stabilire program vizită

Prin cererea înregistrată cu nr.  XXXX/180/21.01.2014 la Judecătoria Bacău

reclamantul U  C - V a chemat în judecata în calitate de pârât pe C  D  Epentru ca prin hotărâre judecătorească se încuviinţeze un drept de vizită al copiilor minori U M E, U D şi U I, copii ce au fost  încredinţaţi fostei soţii.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

În motivarea cererii reclamantul a arătat în esenţă că din căsătoria cu pârâta au rezultat minorele sus amintite, că în urma divorţului prin hotărâre judecătorească copii au fost încredinţai  mamei fără a se stabili un drept de vizită al acestora, că timp de opt ani nu a ştiut nimic, nici nu a reuşit să facă pace şi o înţelegere cu soţia,  că soţia nu s-a sfiit să îl lovească chiar de faţă cu fiicele sale,  că îşi vizitează copiii la şcoală cu teama că va apărea pârâta şi îi va face iar scandal, că nici după atâţia ani nu îi dă voie să-şi viziteze fiicele, că vrea din tot sufletul să le ştie aproape, că a fost conştient tot timpul că orice copil  are nevoie de tată, că fosta soţie îi spune că minorele nu au nevoie de tată, că în data de 18.01.2105 a fost la locuinţa minorelor, fiind ziua de naştere a fiicelor gemene, că s-a dus cu tort, cu pachet, însă nu le-a dat voie nici măcar în curte, că a făcut scandal, a ţipat, a vrut să arunce cu piatra în dânsul, a asmuţit câinii astfel încât a fost nevoit să plece şi că solicită stabilirea următorului program de vizită: deplasarea periodică a dumnealui în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 12,00 - 16,00; deplasarea minorilor la domiciliul său un interval de timp bine determinat; dreptul de a prelua minorii şi de a merge în vacanţă; alte modalităţi stabilite de instanţă.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 398 al 2, art 400, art 401 cod civ.

În probaţiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri şi cu martorii C V  şi B D.

Prin cererea de complinire lipsuri din data de 18.05.2015 reclamantul a arătat că solicită încuviinţarea următorului program de legături personale: deplasarea periodică a dumnealui  la domiciliul copiilor în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 12,00 - 16,00; deplasarea minorilor la domiciliul său în zilele de sâmbătă şi duminică între orele 12, 00 - 16,00; dreptul de a prelua minorii şi de a merge în vacanţă în prima săptămână din vacanţa de vară; alte modalităţi stabilite de instanţă.

Pârâta nu a formulat întâmpinare în termenul de 25 zile stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art 200 cod proc civ.

În cauză s-a efectuat anchetă socială la domiciliul părţilor ( fl 27 - 28 ).

A fost ascultată minora U M E în camera de consiliu ( fl 44)

Părţile au fost legal citate. La termenul din 19.05.2014 au consimţit la admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Părţile au avut calitatea de soţi, căsătoria acestora încheiată în data de …. fiind desfăcută prin  sentinţa civilă nr. 5420/ 06.09.2007 pronunţată în dosarul nr. 3360/180/2007. Prin aceeaşi hotărâre minorele I, D şi M - E  au fost încredinţate mamei spre creştere şi educare, tatăl fiind obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea fiecărui copil de 15 % din venitul net lunar obţinut.

Ulterior divorţului copiii au locuit alături de mamă, iar tatăl, după cum a arătat în cererea de chemare în judecată, de aproximativ opt ani de zile nu a menţinut legăturie cu fiicele sale în mod constatnt, motivul invocat fiind refuzul repetat al fostei soţii de a-i permite accesul la copii.

Atât în faţa instanţei cât şi în fata reprezentenţilor autorităţii tutelare pârâta a arătat că nu este de acord cu acţiunea formulată. Argumentele acesteia, menţionate în  cuprinsul anchetei prihosociale sunt legate de faptul că reclaamntul  nu a manifestat interes faţă de copii nici în timpul căsătoriei, a fost internat la psihiatrie din cauza consumului de alcool,nu a plătit pensia de întreţinere iar copiii nu sunt ataşaţi de dânsul

Ascultată în camera de consiliu minora M E a specificat că după divorţul părinţilor a fost vizitată de tată la şcoală, o dată sau de două ori pe an, iar în cursul anului  trecut, de ziua surorilor sale gemene, acestui părinte nu i s-a permis accesul în locuinţă de către mamă.

Conform art. 401 cod civ şi dispoziţiilor Legii nr. 272/2004, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Acest drept se poate exercita în diferite moduri  ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt părinte, lăsarea copilului la locuinţa părintelui căruia nu i-a fost încredinţat, corespondenţă ori altă formă de comunicare. Textele anterior menţionate  nu stabilesc modalitatea concretă de realizare a acestui drept, însă din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate , încât să nu se ajungă la îngrădirea lui,  ambii părinţi trebuind să se implice activ în toate aspectele vieţii copilului, revenind instanţei de judecată obligaţia de a stabili timpul şi modalitatea în care se poate exercita menţionatul drept, ţinând seama că drepturile părinteşti trebuie exercitate numai în interesul copilului .

Din probatoriul administrat în cauză rezultă  faptul că între părţi există divergenţe cu privire la modalitatea de exercitare dreptului în litigiu, reclamantul solicitând ca legăturile personale să se deruleze atât la domiciliul său cât la cel al copiilor, în timp ce pârâta se opune cererii în întregul ei..

Raportat la dispoziţiile legale anterior enunţate şi având în vedere neînţelegerile dintre foştii soţi instanţa constată că prezenta acţiune este întemeiată, apreciind că interesul superior al copiilor  presupune ca aceştia să menţină contactul cu tatăl,  legăturile personale între părinte şi copilul său reprezentând un element fundamental al vieţii de familie chiar dacă relaţiile dintre părinţi s-au rupt, de natură a contribui la crearea unui mediu socio-familial în care copilul să se poată dezvolta din punct de vedere emoţional, educativ şi social.

La stabilirea programului de vizită, instanţa va ţine seama, însă de  circumstanţele specifice prezentei cauze:

Astfel, instanţa observă că după pronunţarea hotărârii de divorţ legăturile dintre tată şi copiii s-au derulat  cu dificultate, însă această situaţie de fapt nu îi este imputabilă doar pârâtei din cauza restricţionării dreptului reclamantului de acces la tatălui la copii, ci şi acestuia din urmă, întrucât a stat în pasivitate şi nu a uzat de mijloacele legate pe care le avea la dispoziţie pentru a menţine contactul cu fiicele sale.

În contextul dat, după divorţul părinţilor legăturile dreptul de acces al tatălui la  copii a avut de suferit, astfel încât aceştia au ajuns să  reacţioneze negativ în privinţa legăturilor cu reclamantul, aspect rezultat din poziţia minorei M E exprimată în camera de consiliu. La crearea acestei stări de fapt a contribuit şi situaţia conflictuală existentă între părţi, de natură a produce efecte negative  in stabilitatea emoţionala a copiilor.

De principiu, instanţa reţine că trebuie găsită modalitatea care să permită ambilor părinţi şi copilului să aibă legături fireşti cât mai mult timp posibil, având în vedere că numai astfel pot veghea la creşterea şi educarea copilului. Părintele căruia nu i s-a încredinţat copilul nu poate fi exclus de la exerciţiul drepturilor părinteşti,  orice altă interpretare ducând la concluzia că acesta ar fi tratat ca un părinte decăzut din drepturile părinteşti, ceea ce ar fi greşit atâta timp cât împotriva sa nu s-a dat o hotărâre judecătorească prin care să se fi pronunţat decăderea din aceste drepturi.

Pe de altă parte derularea legăturilor personale cu minorii  trebuie sa se faca in conditii care sa nu îi influenteze negativ si sa nu le puna in primejdie cresterea, educarea, invatatura si peegatirea profesionala.

În cazul de faţă,  cum comunicarea dintre părinte şi copii s-a realizat ocazional şi cu dificultate, iar aceştia nu au fost în locuinţa tatălui, şi  pentru a  asigura minorelor un mediu securizant  în care să  poată fi consolidate legăturile personale cu tatăl lor instanţa va încuviinţa ca reclamantul  să păstreze legăturile personale cu minorii U  I,  U  D şi U  M- E, în următoarea modalitate: la domiciliul  copiilor  din ….. astfel: în prima sâmbătă din lună, între orele 12,00 - 16,00 şi în a treia duminică din lună, între orele 12,00 - 16,00; prin purtarea de convorbiri telefonice cu minorele în fiecare miercuri, între orele 19,00 - 19,15.

În consecinţă, cererea formulată urmează a fi admisă în parte, reclamantul având posibilitatea ca ulterior, în raport de modificările circumstanţelor de fapt, să solicite lărgirea  dreptului de legături personale.

În baza art 453 cod proc civ va lua act că reclamantul nu a solicitat de judecată.

Domenii speta

Spete similare