Contestaţia La Executare

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra excepţiei tardivităţii, constată:

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 28.10.2015 şi înregistrată sub nr.1165/179/2015, contestatoarea C.G.în contradictoriu cu intimatele Piraeus Bank România SA, Secapital S.a.R.L. reprezentată de SC Kruk România SRL şi BEJ Bratu Alexandru – Remus, a formulat contestaţie la executare în dosarul de executare silită nr.98/NC/2014 al BEJ Bratu Alexandru-Remus, împotriva fondului dreptului cuprins în titlul executoriu, respectiv contractul de credit bancar nr.38000000000429237 din 25.02.2008 încheiat cu creditoarea iniţială Piraeus Bank România SA, împotriva încheierilor pronunţate de executorul judecătoresc, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite din 04.08.2015 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.774/179/2015 pentru nelegalitate, solicitând anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr.05/04.08.2015 a Judecătoriei Babadag, precum şi a tuturor actelor emise de executorul judecătoresc în baza acestei încheieri.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a susţinut, în legătură cu critica adusă fondului dreptului cuprins în titlul executoriu, respectiv contractul de credit bancar pe care l-a încheiat cu Piraeus Bank România S.A., creanţă pe care creditorul cedent a transmis-o cesionarului SECAPITAL S.a.R.L. reprezentată de S.C. KRUK ROMÂNIA, că această cesiune de creanţă a fost făcută cu încălcarea flagrantă a dispoziţiunilor art.1566 cu referire la art.1578 din Codul civil, astfel încât operaţiunea intervenită între creditorul cedent şi cesionar nu îi poate fi opozabilă.

În dovedirea acestui capăt de cerere, a cerut ca instanţa să solicite atât de la cedent, cât şi de la cesionar contractul de cesiune în original nr.9760 încheiat la data de 30.04.2015 precum şi originalul „împuternicirii” încheiate între SECAPITAL S.a.R.L. şi KRUK ROMÂNIA, deoarece din informaţiile sale această din urmă instituţie nu este autorizată de BNR în vederea recuperării unor creanţe.

A susţinut contestatoarea că, în dosarul de executare silită nr.98/NC/2014 al BEJ Bratu Alexandru-Remus, executorul a solicitat iniţial Judecătoriei Tulcea încuviinţarea executării silite în ceea ce o priveşte pentru suma de 27328, 69 lei reprezentând debit calculat în baza titlului executoriu: contract de credit 38000000000429237 din 25.02.2008, iar prin încheierea din 07 mai 2014 pronunţată în dosarul nr.2824/327/2014 al Judecătoriei Tulcea s-a admis cererea şi s-a încuviinţat executarea silită pentru recuperarea debitului fiind autorizată creditoarea Piraeus Bank România S.A. să treacă la executarea silită a obligaţiei înscrisă în titlul, iar executorul să pătrundă în imobilul ce reprezintă domiciliul său, învederând că această încheiere a fost investită cu formulă executorie potrivit art.665 alin.7 Cod procedură civilă nerepublicat.

Încheierea instanţei, somaţia aferentă şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, a arătat creditoarea că i-au fost comunicate la 29.05.2014, documente pe care nu le-a contestat şi că, în baza acestor înscrisuri, organul de executare îi comunică faptul că s-a procedat la înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti prezente şi viitoare pe conturile bancare asupra cărora are calitatea de titular.

Ulterior, la 21.07.2015, executorul judecătoresc cere nelegal Judecătoriei Babadag, şi pentru a doua oară, referitor la acelaşi titlu executoriu, şi în acelaşi dosar de executare silită, încuviinţarea executării silite a aceluiaşi titlul executoriu, a cărui încuviinţare mai fusese o dată admisă prin încheierea judecătoriei Tulcea din 07.05.2014, precum şi învestirea pentru a doua oară cu formulă executorie a aceluiaşi titlu.

Prin încheierea nr.05 din 04.08.2015 pronunţată în dosarul nr.774/179/2015 Judecătoria Babadag admite din nou cererea formulată de BEJ Bratu Alexandru-Remus şi în temeiul dispoziţiilor art.662,664,665 şi 819, dar cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art.818 alin.1 teza ultimă Cod procedură civilă nerepublicat, încuviinţează executarea silită pentru a doua oară a obligaţiei stabilită prin acelaşi titlu executoriu, contract de credit bancar nr.38000000000429237 din 25.02.2008, respectiv a cotei părţi deţinute din imobilul situat în localitatea Ciucurova imobil constând în teren şi casă de locuit identificat cu nr.cadastral 206/2 înscris CF 316/N a comunei Ciucurova şi de asemeni investeşte tot pentru a doua oară încheierea cu formulă executorie.

A apreciat contestatoarea că încheierea nr.05 din 04.08.2015 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.774/179/2015 este nelegală şi a solicitat să se dispună anularea acesteia precum şi a tuturor actelor emise de executor în baza ei pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art.818 alin.1 Cod procedură civilă nerepublicat: „Cererea de urmărire însoţită de titlu executoriu şi de dovada achitării taxelor de timbru, se va îndrepta la executorul judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei alte persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat”.

Cum imobilul din localitatea Ciucurova, judeţul Tulcea, pentru care s-a încuviinţat executarea silită şi titlu a fost investit cu formulă executorie, nu a fost ipotecat în condiţiile disp. art.2343-art.2377 şi următoarele din Codul civil, a solicitat ca, în conformitate cu disp. art.711 alin.1 şi 3 cu referire la art.665 alin.5 pct.3 şi 7 Cod procedură civilă nerepublicat să se admită contestaţia la executare şi să se dispună anularea încheierii nr.05 din 04.08.2015 ca fiind nelegală, deoarece asupra imobilului încuviinţat a fi executat silit nu s-a instituit o ipotecă imobiliară în condiţiile disp.art.2343 cu referire la disp.art.2377 şi urm. Cod civil aşa cum cer prevederile disp. art.818 alin.1 teza ultimă Cod procedură civilă nerepublicat, precum şi anularea somaţiei imobiliare, a cererii de înscriere a notării emisă de OCPI şi a încheierilor executorului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.711 şi urm. Cod procedură civilă.

În probatoriu, reclamanta a solicitat înaintarea dosarului de executare silită nr.98/NC/2014 al BEJ Bratu Alexandru-Remus şi contractul de cesiune nr.9760 încheiat la 30.04.2015 între Piraeus Bank România S.A. şi SECAPITAL S.a.R.L., precum şi originalul „împuternicirii” încheiate între SECAPITAL S.a.R.L., şi S.C. KRUK ROMÂNIA şi a depus, în copie, încheierea nr.2/22.05.2014 emisă în vederea stabilirii cheltuielilor de executare, adresa din 22.05.2014 de înştiinţare a contestatoarei privind înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti prezente şi viitoare ale acesteia, dovada de comunicare, adresele de înfiinţare poprire către BRD – GSG SA – Sucursala Tulcea şi Piraeus Bank SA – Sucursala Tulcea şi dovezile de comunicare, cererea de încuviinţare a executării silite, încheierea din camera de consiliu din data de 07 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr.2824/327/2014, adresa de înştiinţare emisă de BEJ Bratu Alexandru Remus din 22.05.2014, somaţia din 22.05.2014 şi dovada de comunicare, somaţia imobiliară din 06.10.2015, adresa de înştiinţare comunicare încheiere de încuviinţare a executării silite din 04.08.2015 a Judecătoriei Babadag şi dovada de comunicare, cerere de înscriere imobil adresată OCPI Tulcea, cerere de încuviinţare a executării silite adresată Judecătoriei Babadag, încheierea nr.5/04.08.2015 a Judecătoriei Babadag pronunţată în dosarul nr.774/179/2015, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2543 din 21.08.2007 la BNP Elena Avram din Tulcea.

Prin întâmpinare, intimata Secapital S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL a solicitat respingerea ca nelegală şi netemeinică a contestaţiei la executare formulate împotriva executării silite înseşi şi a actelor de executare încheiate de către BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC „Bratu Alexandru-Remus”, în dosarul execuţional nr.98/2014, învederând că, în data de 25.02.2008, a fost încheiat contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237 între Piraeus Bank Romania S.A., în calitate de bancă şi C.G.în calitate de împrumutat.

Având în vedere ca debitorul nu şi-a mai respectat condiţiile contractuale, în data de 30.04.2015, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe şi drepturi accesorii prin care Piraeus Bank România S.A., în calitate de cedent, a cesionat, transmis şi vândut către Secapital S.a.R.L, creanţa pe care cedentul o deţinea până la acel moment împotriva debitoarei C.G..

În data de 18.04.2014, a arătat intimata că a fost încuviinţată executarea silită împotriva reclamantului, fiind declanşată urmărirea silită, în baza titlului executoriu, constând în contract de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237 din data de 25.02.2008.

Faţă de aceste aspecte, a înţeles să invoce următoarele excepţii:

1. Excepţia netimbrării acţiunii:

În conformitate cu dispoziţiile art.148 alin.6 Cod procedură civilă, cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează. Aceste dispoziţii legale sunt completate de prevederile art.197 Cod procedură civilă, care instituie regula conform căreia, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare in judecata. Prezentele dispoziţii legale se completează cu cele ale articolului 1 din O.U.G. nr.80/2013.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.10 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013 „În cazul contestaţiei la executare silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor, a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1000 de lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 de lei.”

Faţă de aceste aspecte, s-a solicitat instanţei admiterea prezentei excepţii şi anularea cererii formulate de către reclamant, în cazul în care nu au fost respectate dispoziţiile legale, privind timbrarea cererii de chemare în judecată, iar la dosarul cauzei nu se regăseşte la primul termen de judecată dovada taxei judiciare de timbru datorate de către reclamantă, achitată la valoarea pretenţiilor solicitate, sau dovada insuficientei timbrări.

2. Excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare:

În conformitate cu dispoziţiile art.715 alin.1 Cod procedură civilă „Contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă, se poate face în termen de 15 zile de la data când: a. Contestatorul a luat la cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă; b. cel interesat a primit comunicarea ori după caz înştiinţarea privind înfiinţarea popririi; c. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia, ori de la data când a luat la cunoştinţă, de primul act de executare în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.”

În prezenta cauză, executorul judecătoresc BEJ Bratu Alexandru-Remus şi-a adus la îndeplinire obligaţiile prevăzute de lege privind atribuţiile sale şi a comunicat debitorului somaţia la data de 29.05.2014, în dosarul execuţional nr.98/2014. Mai mult decât atât executorul judecătoresc a depus toate diligenţele necesare pentru ca debitorul să ia la cunoştinţă corect şi complet de toate formele de executare exercitate asupra acestuia.

Cu toate acestea, contestatorul a înţeles să formuleze contestaţia la executare după aproape un an şi jumătate de la data transmiterii de către executorul judecătoresc a actelor de procedură. Dovada tardivităţii formulării contestaţiei la executare se regăseşte însuşi pe portalul instanţelor de judecată, unde cererea debitorului este înregistrată cu data de 28.10.2015.

Termenul de 15 zile prevăzut în art.715 alin.(1) Cod procedură civilă este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusă. Cu privire la acest aspect, în literatura juridică de specialitate s-a reţinut faptul că „normele care reglementează termenul de formulare a contestaţiei la executare au caracter imperativ, iar nerespectarea acestora poate fi invocată pe calea excepţiei tardivităţii, excepţie de procedură, absolută şi peremptorie”.

Mai mult, în doctrină s-a subliniat faptul că: „în faza de executare silită, toate nulităţile, indiferent că sunt absolute sau relative, pot fi invocate, sub sancţiunea decăderii, numai în termenul în care poate fi exercitată contestaţia la executare”.

Practic, ulterior expirării termenului de 15 zile prevăzut la art.715 alin.(1) pct.3, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăşi nu mai poate fi analizată în cadrul contestaţiei la executare.

În ceea ce priveşte contestarea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 04.08.2015, pronunţată de către Judecătoria Babadag, a solicitat să se constate că acţiunea introdusă este tardivă şi în ceea ce priveşte această încheiere. Între data încuviinţării executării silite de către Judecătoria Babadag – 04.08.2015 şi data introducerii acţiunii – 28.10.2015 au trecut aproape 3 luni de zile.

În cazul în care instanţa va trece peste aceste excepţii şi le va considera neîntemeiate, pe fondul cauzei, a invocat următoarele apărări:

1. Referitor la invocarea de către contestator a lipsei calităţii de creditor a subscrisei, a solicitat să se constate că prin contractul de împrumut pentru nevoi personale nr. 38000000000429237 din data de 25.02.2008 încheiat între debitorul contestator C.G.în calitate de împrumutat şi Piraeus Bank România S.A. în calitate de bancă, s-au stabilit anumite drepturi şi obligaţii între părţile semnatare, iar una dintre obligaţiile prevăzute în condiţiile generale ale contractelor de credit este: „În situaţia apariţiei oricăruia dintre cazurile de neîndeplinire, banca are dreptul ca, în orice moment, să rezilieze prezentul contract fără implicarea instanţelor judecătoreşti şi fără îndeplinirea altor formalităţi şi să declare atât prezentul împrumut cât şi celelalte împrumuturi pe care împrumutatul/împrumutatul solidar le-a contractat cu banca, scadente anticipat şi plătibile de îndată împreună cu toate costurile aferente (inclusiv cheltuielile de recuperare a debitelor restante pe cale extrajudiciară/judiciară), inclusiv dreptul de a executa oricare din garanţiile constituite în ordinea pe care banca o va considera necesară.”

Având în vedere că cedentul Piraeus Bank România S.A. a depus toate diligentele pentru a recupera sumele datorate de către debitorul contestator, iar acestea au rămas fără rezultat, a înţeles să cesioneze creanţele către Secapital S.a R.L., iar administratorul patrimoniului cesionat cât şi reprezentantul legal al creditorului este KRUK România S.R.L (fosta KRUK International S.R.L).

Potrivit legislaţiei în vigoare, cesiunea de creanţe este un act juridic civil, cu titlu oneros sau gratuit, prin care o persoană, numita cedent, transmite o creanţa unei alte persoane, numită cesionar, aceasta dobândind astfel dreptul de a încasa creanţa de la debitor, numit şi debitorul cedat, aducând în sprijinul celor de mai sus şi Decizia nr. 2852/10.10.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care instanţa a apreciat că „Cesiunea de creanţă este o modalitate de transmitere a obligaţiilor în formă convenţională, prin care un creditor - numit cedent - transmite o creanţă a sa unei alte persoane - numit cesionar - debitorul creanţei fiind obligat faţă de cesionar odată cu îndeplinirea formalităţilor de opozabilitate a acestei operaţiuni, fără a i se cere consimţământul.”

Totodată, în conformitate cu prevederile din condiţiile generale la contractul de credit solicitat, agreat şi semnat de către debitorul contestator C.G.în calitate de împrumutat „Oricare şi toate drepturile şi obligaţiile băncii pot fi cesionate” astfel a considerat intimata că atât cesionarul cât şi cedentul nu au încălcat nicio clauză contractuală, iar cesiunea a considerat că a acoperit toate cerinţele legii şi prin acest contract de cesiune nu au fost încălcate drepturile debitorilor.

Astfel, prin însăşi contractul de credit al cărui beneficiar a fost debitorul contestator C.G.în calitate de împrumutat, acesta şi-a dat acordul cu privire la cesiunea drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237 din data de 25.02.2008.

Cesiunea de creanţă se încheie valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor, consimţământul debitorului cedat nefiind cerut, deoarece nu este parte în contractul de cesiune, contractul fiind valabil încheiat prin simpla remitere a titlului astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art.1391 Cod civil potrivit cărora „la strămutarea unei creanţe ... predarea între cedent şi cesionar se face prin remiterea titlului”.

Efectul cesiunii de creanţă între părţi este transferul dreptului de creanţă din patrimoniul cedentului în patrimoniul cesionarului.

Cesiunea de creanţă a fost notificată astfel cum este prevăzut de art.1393 din Codul civil, intimata trimiţând către debitorul contestator notificare privind încheierea contractului de cesiune între părţi.

De asemenea, cesiunea de creanţe a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare în conformitate cu dispoziţiile Titlului VI - „Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare” – din Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, sub nr.2015-00040078109966-BYC – pentru cesiunea către Secapital S.a.R.L, cesiunea drepturilor fiind definitivă şi irevocabilă.

Conform notificării cesiunii de creanţe, ataşată prezentei în copie certificată conform cu originalul, deţinând dovada de comunicare, a arătat intimata că a fost adus la cunoştinţa debitorului cedat faptul că Secapital S.a.R.L. – „în calitate de cesionar, are toată puterea şi autoritatea de a emite notificări în atenţia dvs. şi nu va solicita nici o aprobare, confirmare, instrucţiune sau orice alta acţiune din partea Cedentului sau a oricărei alte persoane” întrucât cedentul Piraeus Bank România S.A. a cedat cesionarului SeCapital S.a.r.l. creanţa deţinută împotriva sa împreuna cu toate drepturile prezente şi viitoare, dobânzile şi beneficiile rezultate din contractul scadent anticipat, efect al nerespectării clauzelor acestuia de către debitor.

2. În ceea ce priveşte încheierea de încuviinţare a executării silite din data de 04.08.2015 pronunţată de către Judecătoria Babadag, a arătat intimata că, potrivit prevederilor art.622 alin.3 Cod procedură civilă, executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, prin urmărirea bunurilor mobile şi imobile ale debitorului.

Biroul executorului judecătoresc Bratu Alexandru-Remus a solicitat, în data de 21.07.2015, încuviinţarea executării silite în conformitate cu prevederile art.818 Cod procedură civilă asupra cotei părţi deţinute din imobilul situat în localitatea  Ciucurova, judeţul Tulcea, identificat cu număr cadastral 206/2, înscris în CF 316/N a loc. Ciucurova, coproprietatea debitorului C.G..

Executarea silită împotriva debitoarei C.G.se poate realiza prin poprire, prin executarea bunurilor mobile aflate în posesia acesteia cât si pe cele deţinute de terţi, precum şi prin executare silită imobiliară.

Prin urmărirea imobiliară a bunului proprietatea contestatoarei, nu a considerat intimata că prejudiciază debitoarea, întrucât a aplicat întocmai prevederile Codului de procedură civilă care instituie dreptul creditorului de a solicita executarea silită prin toate mijloacele prevăzute de lege simultan, în cazul în care acesta nu execută de bunăvoie obligaţia asumată prin semnarea contractului de credit.

3. Cu privire la solicitarea contestatoarei de a anula actele de executare întocmite de către executorul judecătoresc Bratu Alexandru-Remus în dosarul execuţional nr. 98/2014, a arătat că aplicarea de către instanţa de judecată a unei măsuri de natura anulării executării silite înseşi, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiţionată de dovedirea de către reclamant a încălcării dispoziţiilor legale aplicabile în materia executării silite, condiţie ce nu este îndeplinită în prezenta cauza.

Simplul fapt al invocării unor „motive” lipsite de suport real, a apreciat intimata că nu sunt de natura a proba existenţa unor vicii de procedură care să îi fi prejudiciat pe contestator.

Executarea silită însăşi, cât şi toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond şi de formă impuse de dispoziţiile Codului de procedură civilă, motiv pentru care anularea formelor de executare este lipsită de temei legal.

Întrucât debitorului i s-au oferit nenumărate oportunităţi de plată prin înţelegere amiabilă si totuşi a ales să ignore eforturile creditorului de soluţionare amiabilă, dar şi datorita faptului că motivele şi argumentele sunt neprobate, a considerat intimata că această contestaţie la executare este depusă tocmai pentru a îngreuna procesul cu rea credinţă, fiind aplicabile prevederile art.719 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Concluzionând asupra tuturor celor precizate prin întâmpinare, a solicitat să se constate nelegalitatea şi netemeinicia contestaţiei la executare formulata de către contestatoarea C.G.şi pe cale de consecinţă să se respingă acţiunea ce face obiectul acestui dosar, cu atât mai mult cu cât contestatoarea nu invocă şi nu probează în niciun fel nelegalitatea actelor de executare.

În drept, s-au invocat  dispoziţiile art.205 si urm Cod procedură civilă.

În probaţiune, intimata a solicitat administrarea de probe cu înscrisuri si orice alte probe ce se vor dovedi utile si pertinente soluţionării prezentei cauze şi a depus, în copie, notificare cesiune, somaţie BEJ şi dovada comunicării.

Prin întâmpinare, intimata Piraeus Bank România SA a solicitat respingerea contestaţiei la executare a neîntemeiată, iar pe cale de excepţie, înţelege să invoce  lipsa calităţii procesuale pasive a Piraeus Bank România SA în dosarul având ca obiect contestaţia la executare, cu cheltuieli de judecată.

A susţinut intimata că Piraeus Bank România SA a acordat contestatoarei C.G.un credit pentru nevoi personale în valoare de 28.447,42 lei, pentru o perioada de 120 luni, încheindu-se în acest sens contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237/25.02.2008 (denumit în continuare „Contractul de credit”). Ulterior, la cererea împrumutatului, s-a majorat perioada de creditare la 132 luni şi s-a restructurat creditul, încheindu-se în acest sens Actul adiţional nr.01/29.05.2012.

Ca urmare a faptului ca împrumutatul nu şi-a achitat obligaţiile de restituire a creditului la scadenţele stabilite prin contractul de credit, înregistrând obligaţii restante faţă de bancă, în data de 10.04.2014, a solicitat BEJ Bratu Alexandru Remus din Tulcea, începerea executării silite împotriva debitoarei C.G., pentru suma de 27.328,69 lei, învederând că executorul judecătoresc a procedat la începerea executării silite, formându-se în acest sens dosarul de executare silită nr.98/NC/2014, şi a efectuat acte de executare în vederea recuperării creanţei.

Prin contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015, Piraeus Bank a cesionat, odată cu alte creanţe, creanţa deţinuta împotriva debitoarei C.G.către societatea Secapital S.a.R.L., iar contractul de cesiune a fost modificat şi completat prin actul adiţional din data de 05.05.2015, precizând că, potrivit convenţiei părţilor, contractul de cesiune de creanţă este guvernat de prevederile noului Cod civil (Legea nr.287/2009).

În baza drepturilor sale conferite de Codul de procedură civilă, a arătat intimata că executorul judecătoresc a identificat în patrimoniul debitoarei imobilul situate în comuna Ciucurova, judeţul Tulcea, pentru care, în conformitate cu prevederile art.666 din Codul de procedură civilă (în forma în vigoare la data de 21.07.2015), a solicitat instanţei de judecata încuviinţarea executării silite a cotei părţi deţinute de către debitoarea C.G.din imobilul menţionat.

Prin încheierea nr.05/04.08.2015, pronunţată în dosarul nr.774/179/2015, Judecătoria Babadag a încuviinţat cererea BEJ Bratu Alexandru Remus şi a autorizat începerea executării silite asupra imobilului aflat în proprietatea debitoarei.

În acelaşi timp, a arătat intimata că cesionarul drepturilor de creanţă a notificat executorul judecătoresc cu privire la cesiunea intervenită în baza contractului de cesiune nr.9760/30.04.2015, solicitând ca acesta să ia act de calitatea sa de creditor în dosarul de executare silită nr.98/NC/2014.

A susţinut intimata că înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive a Piraeus Bank România SA în prezentul dosar, ca urmare a intervenţiei cesiunii de creanţa către societatea Seacapital S.a.R.L.

Potrivit prevederilor art.1.568 alin.1 Cod civil „Cesiunea de creanţă transferă cesionarului:

a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată;

b) drepturile de garanţie şi toate celelalte accesorii ale creanţei cedate.”

În acelaşi timp, prin art.13.3 din contractul de credit, împrumutatul a consimţit în mod expres că drepturile şi obligaţiile băncii pot fi cesionate, novate, transferate sau delegate, fără a fi nevoie de acordul expres al împrumutatului.

Potrivit prevederilor art.1.578 Cod civil, debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului.

Or, în prezenta cauză, debitorul a primit chiar de la executorul judecătoresc dovada cesiunii, aşa cum rezultă din adresa înregistrată la BEJ Bratu Alexandru Remus sub nr.1633 din 13.10.2015.

În consecinţa, contestatoarea a avut la cunoştinţa de identitatea cesionarului, de realitatea si conţinutul cesiunii încă din data de 13.10.2015, cu mult înainte de depunerea prezentei cereri de chemare în judecată.

Ca urmare, având în vedere şi prevederile art.1568 din Codul civil şi cu luarea în considerare a dispoziţiilor art.36 din noul Cod de procedură civilă („Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.”), a solicitat să se constate că Piraeus Bank România SA nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, toate drepturile şi obligaţiile decurgând din contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237/25.02.2008 fiind transferate prin contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015 către cesionarul Secapital S.a.R.L.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca nefondată, pentru următoarele motive:

Aşa cum a arătat mai sus, în data de 10.04.2014, a solicitat BEJ Bratu Alexandru Remus din Tulcea începerea executării silite împotriva debitoarei C.G., pentru suma de 27.328,69 lei, iar în exercitarea atribuţiunilor stabilite în sarcina sa de către lege, executorul judecătoresc a emis adrese către autorităţile publice în vederea identificării bunurilor debitorului (conform prevederilor art. 660 Cod procedură civilă).

În acelaşi timp, art.681 Cod procedură civilă prevede că „Executorul judecătoresc are dreptul să identifice bunurile urmăribile ale debitorului şi, la locul unde ele se găsesc, să îndeplinească asupra lor acte de executare, în prezenţa debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale ori a unei alte persoane majore care se află în acel loc, iar în lipsa acestora, în prezenţa unui agent al forţei publice sau, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, a 2 martori asistenţi.”

Având în vedere faptul că imobilul identificat în patrimoniul debitoarei nu era ipotecat pentru garantarea obligaţiei de plată cuprinsa în titlul executoriu, în temeiul prevederilor art.680 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc a solicitat şi autorizarea în vederea intrării în încăperile imobilului respectiv.

Pe de altă parte, avându-se in vedere că prin Legea nr.138/2014, fusese introdusă obligativitatea învestirii cu formulă executorie a titlurilor executorii care nu sunt reprezentate de hotărâri judecătoreşti, executorul a trebuit să procedeze şi la investirea cu formulă executorie a titlului executoriu pentru a putea cere încuviinţarea executării silite asupra imobilului din patrimoniul debitoarei, imobil care nu era afectat de vreo garanţie imobiliară.

Şi din acest motiv, a arătat intimata că contestatoarea se afla într-o gravă eroare atunci când invocă drept temei al acţiunii sale art.818 alin.1 în forma iniţială a Codului de procedură civilă, sub doua aspecte:

- cererea de urmărire la care face referire art.818 alin.1 din Codul de procedură civilă nerepublicat, face referire la încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc şi nu are legătura cu încuviinţarea executării silite formulate de către BEJ Bratu Alexandru Remus în temeiul prevederilor art.666 Cod procedură civilă;

- ipoteza prevăzuta de art.818 alin.1 din Codul de procedură civilă se referă la situaţia bunurilor imobile ipotecate şi pentru care se putea cere (în redactarea anterioara a Codului) direct încuviinţarea executării silite executorului judecătoresc – aspect care nu are legătura cu obiectul cererii formulate de către BEJ Bratu Alexandru Remus şi care a făcut obiectul dosarului nr.774/179/2015.

Cu titlu de concluzie, a susţinut intimata că art.818 în forma şi conţinutul prevăzut în Codul de procedură civilă nerepublicat nu este aplicabil cauzei, având în vedere dispoziţiile exprese ale art.XII alin.2 din Legea nr.138/2014 (publicată în Monitorul Oficial nr.753/16.10.2014, potrivit cu care „Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede încuviinţarea de către instanţa de executare a executării silite a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, acestea vor fi puse în executare după învestirea lor cu formulă executorie de către instanţa de executare şi după încuviinţarea cererii de executare silită de către executorul judecătoresc competent potrivit legii.” Or, având în vedere dispoziţiile legale de mai sus, cu luarea în considerare a dispoziţiilor art.650 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr.138/2014, potrivit cu care instanţa de executare este instanţa de la sediul ori domiciliul debitorului.

Cum debitoarea are domiciliul în comuna Cuciurova, judeţul Tulcea, comuna arondată Judecătoriei Babadag, judeţul Tulcea, executorul judecătoresc a procedat în consecinţă şi a solicitat acestei instanţe încuviinţarea executării silite.

În concluzie, a solicitat respingerea  contestaţiei la executare formulate de către C.G.şi să se menţină actele de executare atacate ca temeinice şi legale.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă, art.36, art.650, art.666, art.680 Cod procedură civilă, precum şi celelalte temeiuri de drept invocate în cuprinsul întâmpinării.

În probaţiune, intimata a solicitat încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri şi, a depus, în copie, contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237 din 25.02.2008, actul adiţional nr.1/29.05.2012, notificarea privind declararea scadentei anticipate nr.303657/26.02.2014; cererea de începere a executării silite nr.E49218/10.04.2014, contractul de cesiune de creanţe si drepturi accesorii din data de 30.04.2015; notificarea din data de 08.06.2015 formulata de Kruk România SRL, cererea de comunicare acte formulată din data de 13.10.2015.

Contestatoarea, la data de 15.03.2016, a formulat cerere de modificare a cererii introductive de instanţă prin care a solicitat următoarele:

-să se introducă în cauză, în calitate de martor  executorul judecătoresc Bratu Alexandru Remus,

-să se solicite BEJ Bratu Alexandru Remus să înainteze instanţei dosarul de executare silită nr.98/NC/2014 în original şi nu în copie,

-să se solicite SC Kruk România SRL să prezinte în instanţă contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015 în original înregistrat sub nr.495/09.06.2015 la BEJ Bratu Remus-Alexandru (fila nr.60 din dosarul nr.98/NC/2014),

-să se constate faptul că „împuternicirea” şi „apostila” de la fila nr.80 şi respectiv 81 au fost întocmite la data de 07.10.2010 şi necomunicate cu toate că la acea dată contractul de credit cesionat de SC Piraeus Bank România se afla în derulare,

-să se constate faptul că actul adiţional nr.1 cuprins de la fila nr.61 la fila nr.78 nu are cuprins în conţinut tabelul de la fila 60 verso ca şi debitori-terţi ai Piraeus Bank România, cu atât mai mult cu cât acest act nu conţine niciun element din care să reiasă că este un act adiţional la contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015. În ceea ce priveşte conţinutul actului adiţional, acesta cuprinde foarte multe ştersături, radieri …(fila 61 verso, fila 62, fila 68, fila 69 verso, fila 75),

-să se constate faptul că între contractul de credit, împuternicire şi apostilă (fila 80, 81), actul adiţional (fila 61-78), notificarea de cesiune (fila 60), tabelul (fila 60 verso), nu există elemente comune,

-în eventualitatea că SC Kruk România SRL nu se află în posesia contractului de cesiune nr.9760/30.04.2015, aceeaşi solicitare să fie adresată intimatei Piraeus Bank România în calitate de cedent,

-să se constate nulitatea contractului de cesiune – titlu executoriu şi a tuturor actelor din dosarul execuţional nr.98/NC/2014 întocmit de BEJ Bratu Remus Alexandru ca nelegale şi netemeinice, cu cheltuieli de judecată.

În dovedire, contestatoarea a solicitat încuviinţarea tuturor mijloacelor de probă (înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză).

Prin întâmpinarea la cererea de modificare a cererii introductive de instanţă,  intimata Secapital S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL a reiterat susţinerile din întâmpinarea depusă la data de 24.02.2016 privind excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare şi referitor la apărările invocate pe fondul cauzei, înţelegând totodată să ridice excepţia tardivităţii formulării cererii de modificare a cererii introductive.

Astfel, potrivit art.712 alin.3 Cod procedură civilă: „Nu se poate face o nouă contestaţie de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii. Cu toate acestea, contestatorul îşi poate modifica cererea iniţială adăugând motive noi de contestaţie dacă, in privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei.”

A solicitat instanţei de judecata să constate tardivitatea cererii de modificare, întrucât aceasta a fost introdusă la data de 11.03.2016, deci la aproape 5 luni de la data introducerii contestaţiei la executare şi la 2 ani de la data somaţiei transmise de către BEJ Bratu Alexandru-Remus, şi prin urmare să se respingă contestaţia la executare împreună cu precizarea transmisă ulterior.

Cu privire la solicitarea contestatarei de a anula actele de executare întocmite de către executorul judecătoresc Bratu Alexandru-Remus în dosarul execuţional nr.98/2014, a arătat că aplicarea de către instanţa de judecata a unei masuri de natura anularii executării silite insesi, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiţionata de dovedirea de către reclamant a incalcarii dispoziţiilor legale aplicabile in materia executării silite, condiţie ce nu este îndeplinita in prezenta cauza.

În probaţiune, intimata a depus contract de cesiune din data de 30.04.2015 si act adiţional din data de 05.05.2015 şi anexa contractului de cesiune.

La solicitarea instanţei a fost înaintat de către BEJ Bratu Alexandru-Remus, dosarul de executare nr.98/NC/2014..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În cauză se constată că executarea silită a început în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237 din data de 25.02.2008 încheiat între Piraeus Bank Romania SA şi contestatoarea C.G..

Urmare cererii de executare silită formulată de creditoarea Piraeus Bank Romania SA din data de 18.04.2014 s-a format dosarul de executare silită nr.98/NC/2014 al BEJ Bratu Alexandru-Remus care a efectuat acte de executare în vederea recuperării creanţei.

Prin contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015, Piraeus Bank a cesionat creanţa deţinuta împotriva debitoarei C.G.către societatea Secapital S.a.R.L., iar contractul de cesiune a fost modificat şi completat prin actul adiţional din data de 05.05.2015.

Executarea silită a fost reînnoită prin notificarea de cesiune din 09.06.2015 făcută executorului judecătoresc de către cesionarul creanţei.

Biroul executorului judecătoresc Bratu Alexandru-Remus a solicitat, în data de 21.07.2015, încuviinţarea executării silite în conformitate cu prevederile art.818 Cod procedură civilă, asupra cotei părţi deţinute din imobilul situat în localitatea  Ciucurova, judeţul Tulcea, identificat cu număr cadastral 206/2, înscris în CF 316/N a loc. Ciucurova, coproprietatea debitoarei C.G..

Prin încheierea nr.5 din 04.08.2015 a Judecătoriei Babadag pronunţată în dosarul nr.774/179/2015, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ Bratu Alexandru-Remus, fiind încuviinţată executarea silită asupra cotei părţi deţinute din imobilul sus-menţionat.

Prin întâmpinare, intimata Secapital S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL a invocat excepţia netimbrării acţiunii şi excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, iar intimata Piraeus Bank România Sa excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

De asemenea, prin întâmpinarea la cererea modificatoare, intimata Secapital S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de modificare a cererii introductive de isntanţă.

Potrivit art.248 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Referitor la excepţia de netimbrare ridicată prin întâmpinare de către intimata SECAPITAL S.a.R.L. prin reprezentant legal SC KRUK România SRL, este de subliniat că aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, contestaţia la executare fiind timbrată în conformitate cu dispoziţiilor O.U.G. nr.80/2013, depunându-se în cauză chitanţele seria TLXWA nr.3706648 PJ din 26.10.2015 şi seria 159614/16 nr.9669 din 22.01.2016.

Relativ la excepţia tardivităţii formulării cererii de modificare a cererii introductive de instanţă invocată de întâmpinare de către intimata SECAPITAL S.a.R.L. prin reprezentant legal SC KRUK România SRL, instanţa a respins-o ca neîntemeiată, raportat la dispoziţiile art.204 Cod procedură civilă, conform cărora reclamantul poate să-şi modifice cererea până la primul termen la care acesta este legal citat, în speţă contestatoare modificându-şi cererea introductivă de instanţă până la primul termen de judecată.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Piraeus Bank Romania SA ridicată prin întâmpinare de către aceasta, se apreciază că această excepţie este întemeiată, urmând a respinge contestaţia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Contestaţia la executare este promovată împotriva executării silite declanşată de Piraeus Bank Romania SA în temeiul contractului de credit nr.38000000000429237/25.02.2008 încheiat de contestatoare cu această instituţie bancară, creanţa deţinută împotriva contestatoarei, în baza sus-menţionatului titlu executoriu, împreună cu toate drepturile prezente şi viitoare, dobânzile şi beneficiile rezultate din contractul scadent anticipat, fiind cesionată prin contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015 către cesionarul Secapital S.a.R.L., astfel că în cauză nu se justifică legitimitatea procesuală pasivă a Piraeus Romania SA, intimata SECAPITAL S.a.R.L. dobândind calitatea de a încasa creanţa de la debitor în temeiul contractului de cesiune încheiat între părţi, contract prin care a fost transmisă creanţa.

Astfel, toate drepturile şi obligaţiile decurgând din contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.38000000000429237/25.02.2008 au fost transferate prin contractul de cesiune nr.9760/30.04.2015 către cesionarul Secapital S.a.R.L.

Debitorul este obligat în atare context faţă de cesionar odată cu îndeplinirea formalităţilor de opozabilitate a acestei operaţiuni, formalitate ce a fost efectuată în cauză în raport de disp. art.1566-art.1586 din Codul civil, debitorului comunicându-i-se prin notificare cesiunea de creanţă, opozabilitatea îndeplinindu-se şi în momentul înregistrării în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare sub nr.2015-00040078109966-BYC.

Asupra excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare introdusă la data de 28.10.2015, invocată de intimata SECAPITAL S.a.R.L. prin reprezentant legal SC KRUK România SRL prin întâmpinare, instanţa apreciază întemeiată excepţia.

Articolul 714 alin.1 Cod procedură civilă stabileşte termenul în care se poate exercita contestaţia la executare.

Astfel, potrivit dispoziţiile art.714 alin.(1) Cod procedură civilă, dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:

1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat la cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se va face fără somaţie.

În cauză, contestatoarea a susţinut că cesiunea de creanţă realizată între Piraeus Bank Romania SA şi Secapital S.a.R.L. a fost făcută cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art.1566 cu referire la art.1578 Cod civil, astfel încât operaţiunea intervenită între creditorul cedent şi cesionar nu îi este opozabilă şi că încheierea din 07 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tulcea, somaţia aferentă şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare i-au fost comunicate la data de 29.05.2014, documente pe care nu le-a contestat.

De asemenea, contestatoare a formulat contestaţie la executare împotriva fondului dreptului cuprins în titlul executoriu sus-menţionat, împotriva încheierilor pronunţate de executorul judecătoresc şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite din 04.08.2015, solicitând anularea tuturor actelor de executare efectuate de executorul judecătoresc în dosarul nr.98/NC/2014.

În speţă, executorul judecătoresc a comunicat creditoarei, aşa cum aceasta recunoaşte în contestaţia formulată, somaţia şi încheierea de încuviinţare a executării silite din 07.05.2014 a Judecătoriei Tulcea la data de 29.05.2014, contestatoarea fiind înştiinţată de faptul că s-a procedat la înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti prezente şi viitoare din conturile bancare asupra cărora are calitatea de titular, conform adresei de înştiinţare înfiinţare poprire din 22.05.2014, comunicată debitoarei la data de 29.05.2014.

De asemenea, la data de 08.10.2015, i s-a comunicat contestatoarei somaţia imobiliară prin care i se făcea cunoscut contestatoarei că în cazul în care în termen de 15 zile de la primirea somaţiei nu se conformează titlului executoriu, în sensul de a achita creditoarei suma de 35.255,49 lei, se va proceda la executarea silită asupra cotei părţi deţinută din imobilul situat în Ciucurova, judeţul Tulcea, înscris în CF 316/N Ciucurova, nr. cadastral 206/2, coproprietatea C.G..

Prin urmare, raportat la data introducerii acţiunii 27.10.2015 (DE PE PLIC NU PREA E LIZIBILĂ) şi data comunicării încheierii de încuviinţare a executării silite iniţiale şi a somaţiei, respectiv 29.05.2014, a trecut aproximativ un an şi două luni, iar raportat la data comunicării somaţiei imobiliare, 08.10.2015, termenul este de 19 zile.

Ca atare, apreciindu-se întemeiată excepţia de tardivitate invocată de intimat, concluzia ce se impune este aceea de respingere a contestaţiei la executare ca tardiv introdusă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Piraeus Bank Romania SA.

 Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea contestatoarea C.G. în contradictoriu cu intimata PIRAEUS BANK ROMANIA SRL, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executare invocată de intimata Secapital S.a.R.L. prin reprezentant legal SC Kruk Romania SRL.

 Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea contestatoarea C.G. în contradictoriu cu intimaţii SECAPITAL S.a.R.L. prin reprezentant legal SC KRUK ROMANIA SRL şi BEJ BRATU ALEXANDRU REMUS, ca tardiv formulată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 Cererea de apel se va depune la Judecătoria Babadag.

 Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18 mai 2016.

Domenii speta

Spete similare