Divizare parţială. Încălcarea principiului proporţionalităţii atribuirii către acţionari a cotelor de participaţie cu acţiuni la capitalul social al societăţilor implicate la procesul de divizare. Respingerea cererii de divizare

-Legea nr. 31/1990, rep. : art. 250, art. 250 indice 1

Conform art. 250 indice 1 din Legea nr. 31/1990, prevederile capitolului destinat reglementării divizării societăţilor, cu excepţia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplică şi în cazul divizărilor parţiale, respectiv atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente ori unor societăţi care sunt astfel constituite, în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale la societăţile beneficiare către:

a) acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor ori asociaţilor) sau

b) societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii).

Principiul pe care îl trasează legiuitorul în acest text de lege este principiul proporţionalităţii divizării parţiale, care este expres reglementată de lege în două variante ce implică simetrie în privinţa structurii acţionariatului, ceea ce presupune ca în noua societate înfiinţată:

- acţiunile să fie deţinute de asociaţi, în aceeaşi proporţie cu acţiunile deţinute la societatea supusă divizării;

- acţiunile să fie deţinute de societatea promotoare, ceea ce face ca asociaţii din cadrul acesteia să beneficieze, în mod indirect, de aceeaşi influenţă şi de aceleaşi beneficii şi în privinţa societăţii nou înfiinţate prin divizarea parţială.

Legea nu interzice în mod expres divizarea asimetrică, care presupune o abatere de la variantele de simetrie reglementate expres de legiuitor, însă este necesar ca pentru legalitatea unor astfel de divizări asimetrice:

- ori să fie respectat principiul proporţionalităţii, ceea ce presupune ca, în cazul în care un asociat nu devine membru în noua societate, îi creşte corespunzător cota de participare şi de reprezentativitate la societatea divizată;

- fie să existe consimţământul tuturor asociaţilor, deoarece, fiind un domeniu al dreptului privat, ceea ce s-a convenit la momentul constituirii societăţii prin acordul tuturor asociaţilor, poate suferi modifică prin acordul lor, în ce priveşte numărul de acţiuni, cota de reprezentativitate, cota de participare la profit etc. 

Plecând de la acest premise, se constată că prin divizarea parţială propusă, o parte din asociaţii societăţii divizate (SC A… SA), deţinând majoritatea acţiunilor la această societate, s-au întrunit şi au convenit o divizare parţială a societăţii, prin transferul către o nouă societate (SC B… SRL), a unei părţi însemnate din patrimoniul societăţii divizate (imobilele acesteia), cu menţiunea că la noua societate să fie asociaţi numai acţionarii care au decis această divizare parţială, cu păstrarea cotei de participare şi de reprezentativitate a lor şi la societatea promotoare a divizării.

(Secţia a II-a civilă, Decizia civilă nr. 518 din 23 iunie 2016, rezumată de judecător conf. univ. dr. Marian Bratiş)

Prin sentinţa civilă x, pronunţată în dosarul nr. x, Tribunalul Timiş a respins cererea de divizare parţială formulată de petenta SC A… SA, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că cererea formulată de petentă este neîntemeiată, întrucât prin prisma prevederilor art. 238 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 rezultă foarte clar că legea permite divizarea unei societăţii comerciale doar condiţionat de repartizarea către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societatea sau societăţile beneficiare or, în speţă, prima instanță a observat că nici prin hotărârile celor două societăţi comerciale participante la operaţiunile de divizare şi nici prin proiectul de divizare publicat conform legii, nu se prevede că anumitor asociaţi din SC A… SA să le fie repartizate părţi sociale la societatea beneficiară SC B SRL, în urma divizării.

Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel petenta SC A… SA solicitând schimbarea acesteia, în sensul admiterii cererii de divizare parţială ca urmare a constatării legalității hotărârii asupra divizării parțiale a SC A… SA conform rezervării de denumire nr. x/22.09.2015 eliberată de Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș și a Actului constitutiv și înregistrarea acestora în Registrul Comerțului, precum și diminuarea capitalului social a SC A… SA de la 450,375 lei la 261,217,5 lei.

Analizând sentinţa atacată din perspectiva criticilor aduse prin motivele de apel şi în limitele devolutive ale apelului consacrate de art. 477 - 478 C. pr. civ., Curtea constată că apelul nu este fondat, hotărârea primei instanţe fiind legală, câtă vreme proiectul de divizare nu respectă nici prevederile art. 2501 din Legea nr. 31/1990 şi nici principiul proporţionalităţii divizării în ipoteza adoptării unei proiect de divizare asimetrică.

Conform art. 2501 din Legea nr. 31/1990, prevederile capitolului destinat reglementării divizării societăţilor, cu excepţia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplică şi în cazul divizărilor parţiale, respectiv atunci când atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente ori unor societăţi care sunt astfel constituite, în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către:

a) acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor ori asociaţilor); sau

b) societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii).

Principiul pe care îl trasează legiuitorul în acest text de lege este principiul proporţionalităţii divizării parţiale, care este expres reglementată de lege în două variante ce implică simetrie în privinţa structurii acţionariatului, ceea ce presupune ca în noua societate înfiinţată:

- acţiunile să fie deţinute de asociaţi, în aceeaşi proporţie cu acţiunile deţinute la societatea mamă;

- acţiunile să fie deţinute de societatea mamă, ceea ce face ca asociaţii din cadrul acesteia să beneficieze, în mod indirect, de aceeaşi influenţă şi de aceleaşi beneficii şi în privinţa societăţii nou înfiinţate prin divizarea parţială.

Legea nu interzice în mod expres divizarea asimetrică, care presupune o abatere de la variantele de simetrie reglementate expres de legiuitor, însă este necesar ca pentru legalitatea unor astfel de divizări asimetrice:

- fie să fie respectat principiul proporţionalităţii, ceea ce presupune ca, în cazul în care un asociat nu mai devine membru în noua societate, îi creşte corespunzător cota de participare şi de reprezentativitate la societatea mamă;

- fie să existe consimţământul tuturor asociaţilor, deoarece, fiind un domeniu al dreptului privat, ceea ce s-a convenit la momentul constituirii societăţii prin acordul tuturor asociaţilor, poate suferi modifică prin acordul lor, în ce priveşte numărul de acţiuni, cota de reprezentativitate, cota de participare la profit etc. 

Plecând de la acest premise, se constată că prin divizarea parţială propusă, o parte din asociaţii SC A… SA, deţinând majoritatea acţiunilor la această societate, s-au întrunit şi au convenit o divizare parţială a societăţii, prin transferul către o nouă societate (SC B… SRL),  a unei părţi însemnate din patrimoniul societăţii mamă (imobilele acesteia), cu menţiunea că la noua societate să fie asociaţi numai acţionarii care au decis această divizare parţială, cu păstrarea cotei de participare şi de reprezentativitate a lor şi la societatea mamă.

Într-o formulate mai elocventă, se constată că o parte din acţionarii SC A… SA, au hotărât să preia cea mai importantă parte a activului patrimonial al societăţii, cu ajutorul căruia să îşi constituie numai în favoarea lor o societate cu răspundere limitată, în care să figureze numai ei ca asociaţi, fără participarea celorlalţi acţionari care nu a participat la votarea acestui proiect de divizare.

În primul rând, deşi s-au invocat în mod insistent raţiunile de ordin economic care au impus această divizare parţială, Curtea nu identifică, din nicio probă administrată în cauză, care anume ar fi interesul economic care ar determina o asemenea divizare cu asemenea efecte, o divizare parţială prin care un subiect de drept – societatea mamă - să se „debaraseze” gratuit de principalele sale active patrimoniale, prin transferarea lor în favoarea altui subiect de drept, sub pretextul că ele ar aduce numai pierderi, în condiţiile în care vânzarea acestor imobile ar fi fost o soluţie mai simplă şi mai profitabilă deoarece ar fi adus un echivalent patrimonial în patrimoniul societăţii mamă. De asemenea, acceptând că acest argument de oportunitate trebuie lăsat la aprecierea acţionarilor, Curtea nu identifică care anume a fost raţiunea economică sau juridică legitimă care a determinat acţionarii votanţi să excludă acţionarii ce nu s-au prezentat la vot din structura societăţii nou create, deşi patrimoniul acesteia din urmă era alcătuit din activele societăţii mamă, la care acţionarii excluşi aveau o cotă de participare, ce a fost redusă prin proiectul de divizare.

Aceste argumente de oportunitate prezintă însă caracter de subsidiaritate în faţa argumentului de nelegalitate ce caracterizează proiectul de divizare care nu respectă nici variantele simetrice expres enunţate de legiuitor în cuprinsul art. 2501 din Legea nr. 31/1990, dar nici proporţionalitatea firească a unei divizări asimetrice, în contextul în care se poate accepta că o astfel de divizare nu este expres interzisă de legiuitor, cu condiţia ca ea să nu constituie un mijloc de fraudare a drepturilor acţionarilor care nu au participat la votarea proiectului de divizare ori s–au opus acestuia.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea va face aplicarea art. 480 alin. (1) C. pr. civ. şi va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta SC A… SA împotriva sentinţei civile nr. 173/8 februarie 2016, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/30/2015, având ca obiect divizare parţială.

Domenii speta

Spete similare