Ordonanţă preşedinţială. Condiţia de aparenţă de drept în favoarea reclamantului, cerinţă expresă introdusă în ncpc, referitor la procedura ordonanţei preşedinţiale. Aparenţa de drept este apreciată a exista în favoarea pârâtei, în condiţiile în care exis

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanta SC CSP SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA ca prin hotărârea ce se va pronunţa de instanţă să dispună obligarea pârâtei la furnizarea către reclamantă a energiei electrice şi a apei pentru obiectivele şi imobilele situate în SECTOR 1 contra cost, aşa cum este prevăzut în art. 5 cap III din contractul de asociere în participaţiune nr. 1997, până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului nr. XX/2016 care are aceleaşi solicitări ca prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 lei pe fiecare zi de neexecutare a obligaţiei de a face - de a furniza apă către reclamantă. În subsidiar, a solicitat ca în cazul în care pârâta nu se va conforma dispoziţiei instanţei să dispună ca ordonanţa preşedinţială să şină loc de acord al pârâtei pentru ca se contracta de către reclamantă direct furnizarea curentului electrice de la operatorul de pe piaţă până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului nr. XX/2016.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat în esenţă faptul că a încheiat contractul de asociere în participaţiune nr. 1997 şi actul adiţional nr. 1999 cu numita RGAB , în prezent pârâta SC SA fiind cea care a concesionat de la RGAB şi a preluat toate drepturile şi obligaţiile din contractul de asociere în participaţiune, că în baza acestui contract are dreptul de a exploata hotelul, piscina, terenuri de tenis, respectiv întreaga Baza Floreasca pentru a face profit.

A arătat că în data de 20.05.2016 pârâta a sistat furnizarea cu apă şi energie electrică, deşi reclamanta nu a încetat niciodată să îşi execute obligaţiile din contractul de asociere în participaţiune nr. 1997, contract care este în vioare până în anul 2022, că în baza acestui contract pârâta a încasat trimestrial sume de bani conform art. 8 Cap IV din contract.

A mai arătat că a efectuat investiţii în baza contractului de asociere în participaţiune, că eventualele neînţelegeri între părţi trebuie soluţionate de instanţă, şi nu în mod unilateral de către o parte contractantă.

A arătat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, respectiv condiţia urgenţei rezultă din prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara rezultată din anularea unor rezervări pentru regimul hotelier urmare a sistării alimentării cu energie electric şi apă, că pentru activitatea de piscină are pierderi în fiecare zi, condiţia caracterului provizoriu este îndeplinită atât timp cât reclamanta invocă comportamentul abuziv al pârâtei care a preluat toate drepturile şi obligaţiile proprietarului şi prin debranşarea de la contoarele de furnizare a energiei electrice şi apăr intenţionează să împiedice în continuare desfăşurarea activităţii în regim hotelier, activităţile de piscină, că acţiunea este solicitată până la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. XX/2016, iar condiţia neprejudecării fondului este întrunită, aparenţa de drept fiind în favoarea reclamantei.

În drept, a invocat art. 997 ş.u. C.pr.civ.

În susţinere a depus înscrisuri (f. 9-150 vol 1, 1-150 vol 2 1-23 vol 329-42 vol 3).

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă, iar pe fond ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării a arătat în esenţă faptul că acest contract de asociere în participaţiune invocat de reclamantă a înceta de drept din 16.12.1999 data declarării de către Municipiului Bucureşti a bunurilor situate în Bucureşti, …. ca fiind proprietate publică a unităţii administrativ teritoriale prin aprobarea HC nr. 296/1999, că potrivit art. 963 C.civ. din 1864 numai lucrurile care sunt în comerţ puteau face obiectul unui contract şi că potrivit art. 1156 C.civ. dacă obiectul contractului este scos din comerţ obligaţia este stinsă, că urmare a aprobării HC nr. 296/1999 contractul de asociere în participaţiune nr. 1997 a încetat de drept.

A arătat pârâta că a intervenit între părţi contractul de management al activităţii SCF încheiat la data de 2009, că urmare a deciziei directorului general Apa Nova  nr. 431/30.12.2015 a fost constituită o comisie de cercetare administrativă pentru verificarea activităţii desfăşurate de Centrul Floreasca pentru verificarea modului în care managerul îşi îndeplineşte obligaţiile din contract, că au fot întocmite mai multe minute cu ocazia întâlnirilor, că s-au constatat încălcări ale obiectului contractului, respectiv lipsa autorizaţiei de funcţionare pentru activităţile de alimentaţie publică, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, realizarea lucrărilor de investiţii în lipsa autorizaţiei de construire, neplata utilităţilor pentru perioada ianuarie 2016- aprilie 2016 aferent activităţii desfăşurate exclusiv în interesul propriu şi facturate cu facturile menţionate şi că urmare a acestor nereguli i-a notificat reclamantei prin adresa nr. 2016 neregulile constatarea şi posibilitatea remedierii acestora în 60 de zile calendaristice de la primirea adresei, şi solicitarea de încetare a desfăşurării activităţii în scop preventiv, că prin notificarea nr. 16094068/18.05.2016 a comunicat reclamantei rezilierea contractului, iar prin notificarea nr. 2016/2016 a solicitat predarea bunurilor gestionate.

A arătat pârâta că la data de 18.05.2016 a încetat contractul de management încheiat între pârâtă şi reclamantă urmare a neîndeplinirii obligaţiilor, că în prezent reclamanta ocupă imobilul şi desfăşoară activităţi în prezent în interes propriu fără drept, că în prezent în Baza Floreasca există mai multe clădiri fără autorizaţie de construire, fără autorizaţie de securitate la incendiu, cu numeroase probleme la instalaţiile electrice, că riscurile punerii în funcţiune şi a exploatării bazei nu pot fi puse în sarcina pârâtei, că a formulat o cerere de evacuare a reclamantei ce face obiectul dosarului nr. 29257/299/2016.

A arătat pârâta că aparenţa de drept nu este în favoarea reclamantei, care nu are la această dată raporturi contractuale cu pârâta, că reclamanta nu respectă legislaţie în vigoare în ce priveşte obţinerea autorizaţiilor necesare funcţionării spaţiului, astfel că nu se justifică luarea unor măsuri provizorii sau grabnice pe calea ordonanţei preşedinţiale.

A arătat că reclamanta nu poate obţine protecţia unui drept invocând propria culpă, că măsura solicitată nu ar avea un caracter vremelnic, că se prejudecă fondul în condiţiile în care reclamanta nu a făcut dovada existenţei unei situaţii legale, că este inadmisibil cererea în cazul obligaţiilor de a face.

În drept, a invocat art. 205 ş.u., 997 C.pr.civ.

În susţinere a depus înscrisuri.

Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 19.05.1997 s-a încheiat între reclamantă în calitate de Asociat II şi numita Regia Generală de Apă Bucureşti în calitate de Asociat I, având ca obiect desfăşurarea de alimentaţie publică, discotecă şi jocuri distractive, activităţi de turism şi sport în STF II, direcţiunea afacerilor şi contabilitatea asociaţiei revenind în sarcina Asociatului II, reclamanta din prezenta cauză. Prin actul adiţional nr. 1999 s-a prelungit durata contractului de asociere în participaţiune pana în anul 2022.

Prin hotărârea nr. 1999  a CONSILIULUI la art. 5 au fost concesionat bunurile proprietate publică menţionate în anexa nr. 2 în favoarea societăţii concesionare SC SA, în anexa nr. 2 la HC pct. 71 fiind menţionat STF.

La data de 2009 s-a încheiat între SC SA în calitate de beneficiar prin mandatar FSI şi reclamanta în calitate de manager contractul de management al activităţii SCF, având ca obiect asigurarea de servicii de management al SCF în beneficiul salariaţilor ANB. Prin art. 6.1. lit c din contract s-a stabilit ca şi cauză de încetare a contractului rezilierea, prin art. 6.2. fiind stipula tun pact comisoriu de gradul II, prin care s-a stipulat că în cazul neexecutării, executării defectuoase sau cu întârziere a obligaţiilor asumate de către una din părţi, cealaltă poate rezilia contractul printr-o notificare de reziliere, dacă partea în culpă nu-şi execută obligaţiile contractuale într-un termen de 60 de zile calendaristice de la notificarea sa în acest sens.

Prin notificarea nr. 2016, pârâta  a notificat reclamanta pentru plata sumei de XX lei utilităţi aferente lunii ianuarie 2016 şi suma de XXX lei utilităţi aferente perioadei 01 februarie -28 februarie 2016 în termen de 5 zile de la data primirii, depunând recipisa de confirmare de primire din partea reclamantei datată 30.03.2016.

Prin notificarea nr. 1 şi 2 din 2016 pârâta a notificat reclamanta pentru remedierea în termen de 60 de zile de la primirea înştiinţării a neregulilor constând în lipsa autorizaţiei de funcţionare pentru anii 2015-2016 a SCF, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu a SCF, punerea în legalitate a tuturor construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire, lipsa efectuării verificării periodice legale a centralei termice a minihotelului, deficienţele la instalaţiile electrice cu real pericol pentru siguranţa persoanelor şi a siguranţei la incendiu a clădirilor.

La data de 18.05.2016 pârâta a emis notificarea de reziliere a contractului de management, comunicată reclamantei potrivit recipisei de confirmare de primire anexate.

La data de 26.05.2016 reclamanta a achitat pârâtei suma de XXX lei şi suma de XX lei (f. 27 vol. 1).

La data de 2016, pârâta a emis somaţia de predare a bunurilor aferente SCF , somaţie nr. 2016, comunicată reclamantei la data de 2016, potrivit recipisei de confirmare de primire anexate acestei somaţii.

Potrivit art. 996 C.p.c., instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice , pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului. De asemenea, potrivit alin. 5, pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.

Prin urmare, cererea de ordonanata presedintiala este admisibila cand sunt indeplinite cumulativ cerintele: a)aparenta dreptului, b) caracterul provizoriu al masurilor, c) existenta unor cazuri grabnie si d) neprejudecarii fondului.

Aparenta de drept este in favoarea reclamantului daca pozitia acestuia, in cadrul raportului juridic pe care se grefeaza ordonanta presedintiale, este preferabila din punct de vedere legal, in conditiile unei sumare caracterizari si analize a situatiei de fapt.

Examenul sumar al cauzei pe care instanta este obligata sa il faca are in vedere sustinerile părţilor, rezumandu-se la a stabili daca in favoarea reclamantului exista aparentele unei situatii juridice legale si care justifica un interes legitim pentru a se mentine sau schimba o anumita stare, pana la solutionarea litigiului pe calea actiunii de drept comun sau la a stabilit dacă în favoarea pârâtului este aparenţa de legalitate.

Aparenţa de drept este apreciată a exista în favoarea pârâtei, în condiţiile în care există aparenţa unei cauze de încetare de drept a contractului de asociere în participaţiune nr. 1997 prin scoaterea bunului imobil din domeniul proprietăţii private a unităţii administrativ teritoriale şi trecerea acestuia în domeniul proprietăţii publice şi aparenţa încetării contractului de management din 2009 prin rezilierea convenţională a contractului din iniţiativa pârâtei urmare a operării pactului comisoriu de grad II şi emiterea din partea pârâtei a declaraţiei unilaterale de rezoluţiune notificată reclamantei. Aspectele legate de  modul de îndeplinire al obligaţiilor individualizate prin notificarea 1 şi 2 din 2016, de măsura în care aceste obligaţii erau în sarcina reclamantei sau măsura în care se constituie într-o culpă contractuală a reclamante ţin de fondul litigiului dintre părţi, neputând fi antamate în prezenta procedură.  Nici argumentele referitoare la titlul cu care reclamanta a efectuat plăţi către pârâtă trimestriale nu poate determina considerente legate de aparenţa de drept în favoarea reclamantei, atât timp cât executarea unei obligaţii de plată nu poate constitui izvor de drept, iar o plată nedatorată ar da dreptul la restituire fără a putea face proba existenţei unui raport contractual dintre părţi.

Faptul folosirii în fapt al spaţiului este invocat şi de pârâtă, care însă invocă lipsa titlului reclamantei în folosirea imobilului, spre deosebire de poziţia procesuală a reclamantei în antiteză cu cea a pârâtei, care invocă folosirea imobilului în baza unui contract reziliat sau, alternativ, a unui contract încetat de drept, or, aparenţa dreptului indică încetarea raporturilor contractuale dintre părţi, măsura în care nu sunt îndeplinite condiţiile rezilierii contractului de management putând face numai obiectul unei analize într-o acţiune de dreptul comun, prezenta hotărâre neputând antama aspectele de fond.

În ceea ce priveşte condiţia caracterului provizoriu al măsurilor solicitate, instanţa reţine că prezenta cerere are ca obiect obligaţie de a face din partea pârâtei, dar că din înscrisurile depuse de pârâtă nu se confirmă ipoteza unui act abuziv al pârâtei care să justifice dispunerea în sarcina pârâtei a unei obligaţii de a face pe cale ordonanţei preşedinţiale, astfel că măsura solicitată nu îndeplineşte caracterul vremelnic.

Astfel, din perspectiva art. 6.2. din contract, instanţa reţine că raportat la notificarea nr. 2016, reclamanta avea un termen de 60 de zile pentru îndeplinire de obligaţii menţionate individual în cuprinsul acestei notificări, termen ce s-a împlinit la data de 17.05.2016, fără ca reclamanta să facă dovada ieşirii din pasivitate şi să facă proba îndeplinirii obligaţiilor, astfel că nu se confirmă aparenţa unui abuz de drept din partea pârâtei.

Sub aspectul abuzului de drept al pârâtei, invocat de reclamantă, instanţa reţine că din perspectiva condiţiilor speciale ale cererii de ordonanţă preşedinţială, instanţa nu poate proceda la o analiza pe fond care să ţină de obiectul unei acţiuni în constatarea operării rezilierii convenţionale a contractului, aparenţa dreptului fiind condiţia ce trebuie analizată de instanţă, or, în condiţiile în care reclamanta nu a opus o hotărâre judecătorească având ca obiect constatarea neintervenirii rezilierii convenţionale prin declaraţia unilaterală a pârâtei de reziliere, în ordonanţa preşedinţială aparenţa este în favoarea rezilierii contractului de management. Măsura în care nu erau îndeplinite condiţiile pentru a opera rezilierea convenţională în temeiul unui pact comisoriu de grad II poate face exclusiv obiectului unei acţiuni pe fondul situaţiei litigioase, excedând obiectului prezentei proceduri, instanţa fiind ţinută de aparenţa de legalitate ce o face existenţa declaraţiei de reziliere unilaterală a contractului de management.

Sub aspectul condiţiei urgenţei, din considerentele de mai sus instanţa reţine că numai o aparenţă de drept s-ar putea bucura de protecţia legii în condiţiile unei urgenţe de a se dispune o măsură judiciară, or, pentru considerentele de mai sus referitoare la aparenţa dreptului în favoarea pârâtei va reţine că nici această condiţie nu este îndeplinită în cauză.

Din perspectiva condiţiei neprejudecării fondului, instanţa reţine pe de o parte că obiectul cererii de ordonanţă preşedinţială este identic cu al cererii de chemare în judecată, determinând concluzii de prejudecare a fondului prin chiar cererea de ordonanţă preşedinţială, în condiţiile în care de esenţa măsurilor provizorii permise de art. 997 C.pr.civ. ar trebui să fie existenţa unui element de diferenţiere faţă de petitul cererii de drept comun, măsuri provizorii prin care să se realizeze un efect preventiv fără a se soluţiona chiar fondul litigiului dintre părţi.

Pe de altă parte, prin măsura ce se solicită a se lua pe capătul subsidiar de cerere  s-ar realiza o soluţionare definitivă a raportului dintre părţi, încheierea unui contract de furnizare utilităţi de către reclamantă în calitate de beneficiar în nume propriu şi în mod direct cu un operator licenţiat constituind chiar luarea unei măsuri definitive, ulterior opoziţia pârâtei sau o cerere a acesteia pentru sistarea furnizării utilităţilor neputând avea efect în raportul contractual în care este terţ, chiar şi în condiţiile pronunţării unei hotărâri definitive de fond, atât timp cât terţul cu care ar contracta reclamanta nu are calitate de parte în procedura judiciară şi faţă de acesta nu poate fi opus efectul substanţial al hotărârii ce urmează a se pronunţa în dosarul nr. XX/2016.

Pentru aceste considerente, raportat la art. 997 C.pr.civ., reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială, va respinge cererea, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta S.C. CSP S.R.L. cu sediul ales la …., în contradictoriu cu pârâta S.C. .. S.A, cu sediul în …., ca inadmisibilă.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, …..

Domenii speta

Spete similare