Anulare act administrativ. Constatarea nelegalităţii fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se face pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin Ordinul nr. 2792/C/2004.

Potrivit art. 18 din OMJ nr.2792/C/08.10.2004, „Funcţionarul public nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei formulate potrivit art. 17 se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii”.

Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în art.1 şi art.8 alin.1, reglementează obiectul acţiunii judiciare de contencios administrativ, care vizează şi actul administrativ cu caracter individual, reprezentat în cauza de faţă de fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public.

Activitatea de evaluare trebuie să se efectueze cu rigurozitate în contextul respectării tuturor etapelor esenţiale, lipsa uneia din aceste etape fiind de natură a afecta grav întregul proces de evaluare şi, în consecinţă, a lovi de nulitate evaluarea astfel efectuată.

Întrucât s-a constatat că acordarea unor note în majoritate situate la pragul minim, respectiv nota 1, nota finală de 1,41 şi calificativul nesatisfăcător este rezultatul unei evaluări neconforme cu normele care reglementează procedura de evaluare, suferinţele de ordin moral sunt evidente, sentimentul de frustrare în raport cu modul în care autoritatea a procedat creând reale prejudicii morale.

Ordinul nr. 2792/C/2004

Art. 4, 5, 13, 18 din OMJ nr.2792/C/08.10.2004

Art.1 şi art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004

1. Prin sentinţa civilă nr.4739/17.12.2013, Tribunalul Constanţa a admis in parte acţiunea precizată promovată de reclamantul [...] in contradictoriu cu pârâţii Directorul Penitenciarului Poarta Albă - [...], Directorul Adjunct al Penitenciarului Poarta Albă – [...], Penitenciarul Poarta Albă şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a dispus anularea raportului de evaluare a performanţelor a reclamantului, pentru anul 2009 şi obligarea pârâţilor in solidar la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin acţiunea dedusă judecăţii şi precizată pe parcursul procesului, reclamantul [...] a solicitat anularea calificativului de nesatisfăcător acordat pentru anul 2009 şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 30.000 euro, cu titlu de daune morale, cerând şi comunicarea notei C2 20944/09.02.2010, ce a stat la baza soluţionării contestatiei de către comisia de evaluare, iar prin notele de şedinţă depuse ulterior a invocat excepţia de nelegalitate a raportului de evaluare intocmit reclamantului pentru anul 2009.

A arătat reclamantul că in urma evaluării activităţii desfăşurate in anul 2009 a primit calificativul ”nesatisfăcător”, apreciat ca fiind nelegal, abuziv şi necorespunzător prin raportare la activitatea desfăşurată de acesta şi de atribuţiile specifice fişei postului. Procedura de a evaluare a reclamantului s-a realizat cu încălcarea prevederilor  OMJ nr.2792/C/2004 – art.4 alin.1, art.5 alin.3, art.7 alin.6, art.14 alin.a si b,  prin calificativul acordat urmărindu-se indepărtarea reclamantului din cadrul Penitenciarului Poarta Albă.

Pârâtul Penitenciarul Poarta Albă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanţei respingerea acţiunii, evaluarea profesională a acestuia fiind făcută cu respectarea prevederilor OMJ nr.2792/C/2004. Se susţine ca acordarea calificativului contestat de catre reclamant a avut in vedere performantele profesionale ale acestuia şi conduita sa, arătându-se şi faptul că reclamantul, in perioada de referinţă a lipsit de la serviciu 117 zile, a manifestat neglijenţa şi superficialitate in indeplinirea atributiilor de serviciu, a avut absenţe nemotivate şi a refuzat în mod repetat să execute dispozitiile primite, fiind in acest sens şi sancţionat cu 4 sancţiuni disciplinare in cursul anului 2009.

Pârâtul Directorul Penitenciarul Poarta Alba - [...] a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii promovate de către reclamant, ca nefondată, evaluarea profesională a acestuia fiind făcută cu respectarea prevederilor OMJ nr. 2792/C/2004.

Din analizarea înscrisurilor administrate in cauză, Tribunalul a reţinut ca reclamantul [...], in raport de prevederile OMJ nr.2792/C/2004, a fost supus procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale, calificativul obţinut fiind de nesatisfăcător.

Constatând incidenţa în cauză a prevederilor art.4 alin.1, art.5 alin.1 şi 2 din Ordinul nr.2792/C/2004 in forma activă la data de 23.12.2009, data întocmirii fisei de evaluare supusa analizei, instanţa a apreciat că procedura de evaluare a reclamantului nu a avut in considerare realizarea obiectivelor individuale stabilite în baza atribuţiilor prevăzute în fişa postului reclamantului, acest  aspect fiind de natură să conducă la anularea raportului de evaluare.

De asemenea, în raport de prevederile art.13 din acelaşi act, Tribunalul a constatat, din analiza documentaţiei depusă de către pârâţi, ca evaluarea reclamantului s-a realizat fara efectuarea interviului impus in procedura de evaluare, nefiind indentificat niciun înscris aferent acestei operaţiuni, aspect de natură să conducă la anularea raportului de evaluare.

In ce priveşte aspectele referitoare la sancţionarea reclamantului cu 4 sancţiuni disciplinare in cursul anului 2009, s-a retinut ca aceste aspecte nu sunt de natura sa confirme temeinicia procedurii de evaluare, in conditiile in are instanta de judecata a procedat la anularea in parte a acestor sanctiuni, în cadrul dosarelor nr.14440/118/2009 şi nr.14442/2118/2009.

Raportat la excepţia de nelegalitate invocată de reclamant, judecătorul fondului a constatat că aceasta nu poate fi primita in conditiile in care exceptia, ca si aparare de fond, vizeza de fapt aceeasi pozitie procesuala dezvoltata prin petite si motivarea actiunii principale.

Sub aspectul celor analizate, s-a constatat că procedura de evaluare a reclamantului s-a făcut in mod nelegal şi netemeinic, in speţă reţinându-se că reclamantul a suferit o vatamare atat de ordin profesional cât şi moral prin procedura administrativă efectuată de către pârâţi, iar prin evaluarea profesionala realizata s-a cauzat reclamantului prejudicii morale ale caror consecinte s-au repercutat asupra vietii si evolutiei sale, fiindu-i ştirbite atributele ce ţin de relaţiile sociale, respectiv onoare si reputatie, fiind astfel intrunite elementele răspunderii civile instituite de art.998-999 C.civil şi impunându-se repararea pagubei suferite de către reclamant.

A apreciat instanţa că prin modalitatea de evaluare profesionala a reclamantului s-a cauzat acestuia o vătămare de natură a-l impiedica să evolueze din punct de vedere social şi profesional şi să dobandească, in timp util, un statut corespunzător aşteptărilor sale, elemente ce pot favoriza deteriorarea stării de sanatate a reclamantului, precum şi consecintele negative din punct de vedere familial, fiind considerată echitabilă acordarea unor despăgubiri in cuantum de 10.000 lei, daune morale.

2. Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat recurs pârâţii Directorul Penitenciarului Poarta Albă - [...], Directorul Adjunct al Penitenciarului Poarta Albă – [...] şi Penitenciarul Poarta Albă, criticile aduse sentinţei fiind încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.5, 7 şi 9 C.pr.civilă de la 1865.

Ambele cereri de recurs susţin nelegalitatea hotărârii recurate întrucât aceasta nu cuprinde motivele concrete pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii şi este lipsită de legalitate, astfel:

 i. Capătul de cerere privind acordarea de daune morale a fost tardiv formulat, cu încălcarea prevederilor art.132 C.pr.civilă de la 1865, fiind solicitat la al cincilea termen de judecată.

ii. Reclamantul a formulat acţiunea în contencios administrativ prin care a solicitat anularea calificativului acordat pentru anul 2009, fără a solicita anularea actului administrativ reprezentat de soluţia dată în soluţionarea contestaţiei, astfel că acţiunea este inadmisibilă. Completarea acţiunii, prin chemarea în judecată a Administratiei Naţionale a Penitenciarelor, s-a făcut la al patrulea termen de judecată, contrar prevederilor art.132 C.pr.civilă de la 1865.

iii. Instanţa de judecată reţine în mod nelegal încălcarea prevederilor art.4 şi art.5 din Ordinul nr.2792/C/2004, deşi fişa postului există şi cuprinde toate elementele prevăzute de anexa 1 a Ordinului nr.2792/C/2004.

Se susţine, de asemenea, ca nelegală şi aprecierea făcută în legătură cu încălcarea prevederilor art.13 din Ordinul nr.2792/C/2004, instanţa de fond neluând în considerare menţiunile pârâţilor din notele scrise depuse la 05.12.2011, precum şi fişa de evaluare în care apar comentariile persoanei evaluate, la data realizării interviului.

Este criticată şi argumentaţia acordării daunelor morale, fiind învederat că instanţa s-a raportat la alte criterii decât cele susţinute de reclamant, dar şi legalitatea admiterii cererii de despăgubiri, arătând recurenţii că intimatul reclamant nu a suferi nici un prejudiciu ca urmare a acordării calificativului contestat.

Astfel, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 293/2004, consecinţa acordării calificativului nesatisfăcător este trecerea într-o funcţie inferioară, consecinţă care nu s-a materializat deoarece reclamantul fusese sancţionat în cadrul comisiei de disciplină cu această sancţiune, prin Decizia nr.139/27.11.2009. Sancţiunea a fost menţinută şi în urma acţiunii reclamantului, respinsă în mod irevocabil de instanţe.

Nici prejudiciul material, ca şi componentă cuantificabilă a prejudiciului moral, nu există, având în vedere că reclamantul era deja numit într-o funcţie inferioară, iar la trei luni după acordarea calificativului, i-au încetat raporturile de serviciu prin aplicarea sancţiunii destituirii din sistemul penitenciar.

Susţin recurenţii că suferinţa morală invocată a fost cauzată de comportamentul reclamantului, prin repetate abateri disciplinare, refuzuri de îndeplinire a misiunilor şi absenţe nemotivate, sancţiunile disciplinare aplicate şi evaluarea profesională fiind efectele propriilor sale acţiuni şi inacţiuni.

Drept urmare, se solicită reanalizarea criteriilor de acordare a daunelor morale şi constatarea faptului că acordarea calificativului nu este consecinţa unui abuz din partea conducerii penitenciarului.

În consecinţă, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii reclamantului.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul pârât Administraţia Naţională a Penitenciarelor a precizat că achiesează la motivele de recurs formulate de recurenţi, susţinând, în raport cu daunele morale acordate de judecătorul fondului, că reclamantul nu a făcut dovada existenţei vreunui prejudiciu nepatrimonial, simplul fapt al anulării actului administrativ nefiind de natură a duce la concluzia producerii de vătămări psihice.

Intimatul reclamant [...] a formulat concluzii scrise prin care a susţinut legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate.

3. Analizând sentinţa civilă recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea de Apel constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:

i. Completarea sau întregirea cererii de chemare în judecată, astfel cum se menţionează în textul art.132 C.pr.civilă de la 1865, presupune învestirea instanţei de judecată cu o cerere nouă, care nu a fost indicată în acţiunea introductivă şi care completează implicit şi cadrul procesual stabilit iniţial de reclamant.

În cauza de faţă, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05.05.2010, reclamantul [...] a solicitat şi repararea prejudiciului moral, nefiind indicată însă întinderea pagubei şi cuantificarea daunelor cerute, astfel că prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 11.01.2011 a fost complinită numai lipsa cuantificării daunelor morale solicitate.

Împrejurarea că motivele de fapt şi de drept ale cererii privind repararea prejudiciului moral nu au fost indicate în cererea de chemare în judecată şi au fost precizate, succint, în cererea din 11.01.2011, nu conduce la concluzia completării cererii introductive, fiind vorba, astfel cum s-a arătat anterior, de o precizare a câtimii obiectului cererii.

De altfel, astfel cum rezultă din lucrările dosarului, nici pârâţii nu au apreciat că cererea de precizare a cuantumului daunelor morale reprezintă o completare a cererii de chemare în judecată, caz în care ar fi putut să invoce tardivitatea pe care o susţin direct în recurs.

ii. Referitor la admisibilitatea acţiunii reclamantului în raport cu obiectul sesizării instanţei, reţinem că potrivit art. 18 din OMJ nr.2792/C/08.10.2004, „Funcţionarul public nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei formulate potrivit art. 17 se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii”.

Este vorba despre Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, care în art.1  şi art.8 alin.1, reglementează obiectul acţiunii judiciare de contencios administrativ, care vizează şi actul administrativ cu caracter individual, reprezentat în cauza de faţă de fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public.

Acesta este actul administrativ vătămător pentru reclamant, care se consideră persoană vătămată, în sensul art.2 alin.1 lit.a din Legea contenciosului administrativ.

În consecinţă, acţiunea formulată este admisibilă, fiind constatat, de asemenea, că aceste critici nu au fost invocate şi în faţa primei instanţe de niciunul dintre pârâţi.

iii. Cu privire la constatarea nelegalităţii fişei de evaluare în raport de prevederile OMJ nr. 2792/C/08.10.2004 pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanţelor activităţii profesionale a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi a magistraţilor detaşaţi în sistemul penitenciar, Curtea de Apel reţine următoarele:

În considerarea calităţii de funcţionar public, reclamantul a fost supus evaluării anuale a activităţii profesionale, conform art. 23 – art. 25 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se face pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin Ordinul nr. 2792/C/2004.

A reţinut prima instanţă nerespectarea prevederilor art. 4 şi art.5 din OMJ nr. 2792/C/08.10.2004, pentru lipsa analizării, în cadrul procedurii de evaluare, a realizării obiectivelor individuale stabilite în baza atribuţiilor prevăzute în fişa postului.

Nu este susţinută inexistenţa fişei postului sau caracterul incomplet al acesteia, cum susţin recurenţii, ci faptul că potrivit art. 4 alin.1 din Ordin, procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale se aplică în raport cu realizarea obiectivelor individuale stabilite în baza atribuţiilor prevăzute în fişa postului, iar în cauză nu rezultă care au fost obiectivele individuale analizate şi dacă realizarea acestora a fost verificată, precum şi dacă, în conformitate cu art.5, evaluarea performanţelor profesionale s-a efectuat prin raportarea criteriilor de performanţă la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale.

Documentaţia anexată fişei de evaluare nu face dovada unei astfel de analize, acesta fiind aspectul de nelegalitate reţinut de instanţa fondului şi pe care instanţa de recurs îl găseşte întemeiat, în condiţiile în care lipsa unui astfel de document nu permite instanţei de judecată să verifice legalitatea procedurii de evaluare, în sensul respectării prevederilor menţionate anterior.

Se constată, de asemenea, că evaluarea s-a realizat şi cu încălcarea prevederilor art.13 din OMJ nr.2792/C/08.10.2004, care instituie necesitatea interviului, ca etapă a procesului de evaluare, şi care presupune „un schimb de informaţii care are loc între evaluator şi funcţionarul public”.

Comentariile despre care fac vorbire recurenţii şi care se regăsesc în fişa de evaluare sunt ulterioare procesului evaluării şi nu sunt realizate chiar în cadrul acestei proceduri, aspect care rezultă atât din cuprinsul acestor comentarii, în care se face referire la calificativul deja acordat, cât şi din datele menţionate: evaluatorul semnează la data de 21.12.2009, iar funcţionarul public evaluat la data de 23.12.2009, la 2 zile după efectuarea evaluării şi completarea fişei de evaluare.

Activitatea de evaluare trebuie să se efectueze cu rigurozitate în contextul respectării tuturor etapelor esenţiale, lipsa uneia din aceste etape fiind de natura a afecta grav întregul proces de evaluare şi în consecinţă a lovi de nulitate evaluarea astfel efectuată.

Apreciem că lipsa interviului de evaluare pune sub semnul întrebării acurateţea procesului de evaluare, întrucât, astfel cum s-a stabilit prin jurisprudenţa în materie, „procedându-se astfel nu au fost clarificate aşteptările pe care le-a avut şeful nemijlocit faţă de modul de îndeplinire de către reclamant a atribuţiilor profesionale ce îi reveneau şi i s-a îngrădit acestuia posibilitatea de a argumenta eventualele obiecţii privind modul de apreciere şi de a prezenta aspectele pe care le considera relevante pentru activitatea sa”.

Referitor la daunele morale acordate de instanţa de fond, se constată următoarele:

Practica judiciară şi doctrina de specialitate au statuat, în mod constant, că în absenţa unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de reclamant, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, iar în cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Este de necontestat faptul că, pentru orice persoană rezonabilă, care are un statut profesional special atât în virtutea legii cât şi în raport de perceperea funcţiei deţinute de către ceilalţi participanţi la viaţa comună profesională şi chiar socială, obţinerea, în urma procedurii de evaluare profesională, a unor note în majoritate situate la pragul minim, respectiv nota 1, nota finală de 1,41 şi calificatul nesatisfăcător, creează un disconfort psihic major, o deteriorare a stimei de sine, dar şi a imaginii deţinute în cadrul colectivităţii profesionale.

În condiţiile în care s-a constatat că acest calificativ este rezultatul unei evaluări neconforme cu normele care reglementează procedura de evaluare, suferinţele de ordin moral sunt evidente, sentimentul de frustrare în raport cu modul în care autoritatea a procedat creând reale prejudicii morale.

Toate apărările recurenţilor legate de inexistenţa unui prejudiciu profesional concret, de sancţiunile disciplinare aplicate reclamantului şi menţinute prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, de faptul că reclamantul a beneficiat de mai multe zile de concediu de studii, de concediu medical, de concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, sunt lipsite de relevanţă în aprecierea existenţei şi întinderii prejudiciului moral cauzat prin evaluarea nelegală, în urma căreia a obţinut calificativul nesatisfăcător.

În consecinţă, cererea privind acordarea despăgubirilor pentru daune morale, aferente anulării actului administrativ vătămător, a fost corect soluţionată de judecătorul fondului.

Faţă de toate aceste argumente de fapt şi de drept expuse, apreciind că motivele invocate de recurenţi nu sunt întemeiate, în baza prevederilor art.312 alin.1 C.pr.civilă de la 1865, Curtea de Apel va respinge recursurile declarate ca nefondate.

Domenii speta

Spete similare