Decesul inculpatului după soluționarea definitivă a acțiunii penale. Rezolvarea acțiunii civile disjunse

Comentariu: Dacă titularul răspunderii penale (inculpatul apelant, în speţă) a decedat, rezolvarea acţiunii civile (respectiv analiza acesteia), nu mai poate fi realizată de instanţa penală, astfel încât, având în vedere dispoziţiile art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, se impune a fi lăsată nesoluţionată acţiunea civilă.

Chiar dacă, anterior, faţă de inculpat nu s-a dispus printr-o sentinţă penală o soluţie de încetare a procesului penal şi întrucât decesul acestuia a intervenit ulterior, respectiv în cursul căii de atac a apelului formulat de inculpat împotriva sentinţei penale prin care s-a soluţionat doar acţiunea civilă disjunsă de latura penală – incidente în cauză, ca efecte juridice, sunt dispoziţiile art. 25 alin. 5 Cod procedură penală.

Decizia penală nr. 295/13.04.2016

Prin Sentinţa penală nr. 104 din 22.09.2015 pronunţată de Judecătoria Hârlău, s-au dispus următoarele:

„În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă a părţii civile şi obligă pe inculpat, la plata către aceasta a sumei de 10.000 (zece mii) lei, reprezentând daune morale.”

Pentru a se dispune astfel, Judecătoria Hârlău a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal.

În fapt, s-a reţinut în rechizitoriu că în perioada ianuarie-noiembrie 2013, inculpatul a întreţinut raporturi sexuale cu persoana vătămată minoră cunoscând că aceasta nu împlinise vârsta de 15 ani, raporturi sexuale în urma cărora a rămas însărcinată.

În timpul judecăţii, persoana vătămată, în prezenţa reprezentanţilor legali şi asistată de apărătorul ales, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune morale.

În cursul judecăţii, la primul termen cu procedură completă din data de 17.02.2015, anterior începerii cercetării judecătoreşti, inculpatul personal a arătat că înţelege să recunoască în totalitate săvârşirea faptei reţinute în sarcina lui prin actul de sesizare a instanţei şi a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 374 C.proc.pen., ca judecarea cauzei să se facă prin aplicarea procedurii speciale în cazul recunoaşterii învinuirii.

Instanţa, după punerea în discuţia contradictorie a cererii formulate, a admis cererea inculpatului şi după ascultarea acestuia, a procedat, în temeiul dispoziţiilor art. 374 C.proc.pen., la administrarea probelor în circumstanţiere şi a reţinut cauza spre soluţionare.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, pentru o mai bună administrare a actului de justiţie şi pentru respectarea dispoziţiilor procedurii penale speciale prevăzute de dispoziţiile art. 374 alin. 4, 375 şi 377 C.proc.pen., observând că soluţionarea laturii civile în ceea ce priveşte pe partea civilă ar fi întârziat nejustificat soluţionarea laturii penale, instanţa, în baza art. 26 alin. 1 C.proc.pen., coroborat cu art. 377 alin. 2 C.proc.pen., a dispus disjungerea laturii civile în ceea ce priveşte pe partea civilă de latura penală a cauzei, formându-se un dosar nou pe rolul Judecătoriei Hârlău şi care a fost repartizat manual acestui complet de judecată.

Prin sentinţa penală nr. 12/30.01.2015 a Judecătoriei Hârlău în baza art. 198 alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal, cu referire la art. 74 alin. 1 lit. a şi c şi art. 76 alin. 1 lit. d din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., raportat la art. 396 alin. 10 C.proc.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată cu aplicarea art. 81 alin. 1 lit. a, b şi c din vechiul Cod penal.

În termen legal, sentinţa penală prin care a fost soluționată acțiunea civilă disjunsă a fost apelată de inculpat.

La termenul de judecată din 09.12.2015 s-a dispus verificarea în D.E.P.A.B.D. şi citarea inculpatului pentru a-şi exprima poziţia procesuală raportat la apelul declarat prin avocat; partea civilă fiind legal citată prin reprezentanţi legali şi reprezentată de avocat din oficiu.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 30.03.2016 s-a reţinut din înscrisurile depuse la dosar (certificat de deces, dovada de citare) şi susţinerile avocatului din oficiu că inculpatul apelant a decedat la data de 23.10.2015.

Curtea a evaluat asupra apelului formulat prin prisma motivelor de apel depuse de avocatul din oficiu dar şi raportat la dispoziţiile art. 417 Cod procedură penală, constatând următoarele:

Instanţa de fond, prin sentinţa penală apelată a dispus obligarea inculpatului la plata către aceasta a sumei de 10.000 (zece mii) lei, reprezentând daune morale.

Pe baza actelor administrate în cursul judecării prezentului apel se reţine că inculpatul a decedat la data de 23.10.2015. Se mai observă că la momentul la care a intervenit decesul inculpatului, hotărârea judecătorească prin care a fost soluţionată latura penală a cauzei – sentinţa penală nr. 12/30.01.2015 a Judecătoriei Hârlău – era rămasă definitivă, situaţie în care soluţia de condamnare nu mai poate fi schimbată cu o soluţie de încetare a procesului penal. Însă, situaţia faptică care justifică o soluţie de încetare a procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, respectiv decesul inculpatului, este îndeplinită în speţa de faţă şi poate fundamenta soluţia în latura civilă a procesului penal, care, la data decesului, nu era definitivă.

Având în vedere că titularul răspunderii penale (inculpatul apelant, în speţă) a decedat, Curtea reţine că rezolvarea acţiunii civile (respectiv analiza acesteia), nu mai poate fi realizată de instanţa penală, astfel încât, având în vedere dispoziţiile art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, se impune a fi lăsată nesoluţionată acţiunea civilă.

Chiar dacă anterior, faţă de inculpat nu s-a dispus printr-o sentinţă penală o soluţie de încetare a procesului penal şi întrucât decesul acestuia a intervenit ulterior, respectiv în cursul căii de atac a apelului formulat de inculpat împotriva sentinţei penale prin care s-a soluţionat doar acţiunea civilă disjunsă de latura penală – incidente în cauză, ca efecte juridice sunt dispoziţiile art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 418 Cod procedură penală „neagravarea situaţiei în propria cale de atac”.

Astfel, şi partea civilă poate promova eventual o acţiune civilă la instanţa civilă împotriva moştenitorilor inculpatului având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. 2 C.proc.pen. care prevăd că „persoana vătămată, care s-a constituit parte civilă în procesul penal, poate introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.”

Pe cale de consecinţă, sunt întemeiate motivele invocate de avocatul din oficiu al inculpatului apelant (decedat) şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală Curtea a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 104 din 22.09.2015 pronunţată de Judecătoria Hârlău, pe care o va desfiinţa integral.

În rejudecare s-a dispus, în baza art. 25 alin. 5 C.proc.pen., lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile promovate de partea civilă.

Domenii speta

Spete similare