Fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 2372/2013

Şedinţa publică de la 23 Octombrie 2013

Obiectul cauzei:fond funciar

TRIBUNALUL

Constată că la data de 15.02.2012, prin acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii, PRIMARUL COMUNEI HÎRSEŞTI, PREFECTUL JUDEŢULUI ARGEŞ, S.C. , C.G. şi S.M., reclamantul, S. V. C. , a solicitat să se constate nulitatea absolută şi parţială a titlurilor de proprietate cu nr. ... şi nr. ... , în sensul includerii sale, în calitate de nepot de fiu de frate al autorului G.S. şi de nepot de frate al autoarei V.S. .

Reclamantul a mai cerut obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, daunelor pentru privarea  sa de dreptul de folosinţă asupra terenurilor şi daunelor cominatorii în valoare de 500 lei pentru fiecare  zi, până la îndeplinirea obligaţiei comisiilor.

În acţiune, reclamantul a menţionat că la data de 1.04.1998, după adoptarea Legii nr 169/1997 a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ce au aparţinut bunicului său patern , G.S. şi autoarei, V.S.  ( sora acestuia).

În opinia reclamantului, nemenţionarea numelui său în titlurile de proprietate, în calitate de moştenitor, este nelegală.

Reclamantul consideră că în conformitate cu dispoziţiile art. 58 din Legea nr 18/1991 , republicată, comisiile de fond funciar aveau obligaţia  de a revoca titlul de proprietate emis fără respectarea legislaţiei în vigoare.

Prin cererea de la filele 45-47, reclamantul şi-a extins cadrul procesul subiectiv pasiv şi şi-a precizat acţiunea, urmând ca aceasta să fie soluţionată în contradictoriu şi cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HÎRSEŞTI ( reprezentată  prin primar) şi COMISIA JUDEŢEANĂ ARGEŞ DE FOND FUNCIAR ( prin prefectul judeţului Arge).

Reclamantul a solicitat să fie obligat primarul comunei Hîrseşti, să procedeze, de îndată , la înmânarea titlurilor de proprietate rectificate, sub sancţiunea condamnării la plata daunelor cominatorii de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Reclamantul a cerut şi obligarea prefectului judeţului Argeş, în calitatea sa de reprezentant al Comisiei Judeţene Argeş de Fond Funciar, să emită titlurile de proprietate rectificate, în sensul menţionării numelui său în cuprinsul acestora.

Reclamantul mai specifică faptul că  S.C. este mama sa şi nora autorului, G.S. .

Reclamantul şi-a întemeiat cererile pe dispoziţiile art III alin.1, din Legea nr 169/1997, art 64 alin.2 din Legea nr 18/1991, republicată, art 998-999 Cod civil sau art 1357-1371 din noul Cod civil, art 95 şi art 274-277 Cod procedură civilă.

La data de 28.03.2012, reclamantul S. V. C., a nominalizat pârâţii, împotriva cărora a formulat acţiunea: COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BUZOIEŞTI, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, S.C. , S.M. , C.G. , PRIMARUL COMUNEI HARSESTI şi  PRIMARUL COMUNEI BUZOIEŞTI ( fila 50).

Ulterior, reclamantul şi-a completat acţiunea, solicitând să se dispună radierea numelor pârâtelor, S.C. şi S.M. , din titlurile de proprietate, motivând că acestea nu au vocaţie succesorală, deoarece sunt nurorile fraţilor autoarei (G.S. şi respectiv , C.S.  ) – filele 71-75.

Aceeaşi cerere a fost formulată şi de către pârâta, C.G. (filele 65 şi 99).

La data de 21.03.2012, A.S. (sora reclamantului) a intervenit, în nume propriu, în prezenta cauză, solicitând constatarea nulităţii absolute şi parţiale a celor două titluri de proprietate şi înscrierea numelui ei  în cuprinsul acestora, în  calitate de moştenitoare a autorilor, G.S. ( nepoata de fiu) şi V.S.  (nepoata de frate).

Intervenienta a susţinut  că nu a fost soluţionată cererea ei de reconstituire a dreptului de proprietate (fila 40).

Prin încheierea de şedinţă din data de 12.09.2012, s-a admis în principiu cererea de intervenţie formulată în interes propriu de către intervenienta , A.S. (fila 127).

Prin sentinta civila nr.135/29.01.2013, Judecatoria Costesti a respins acţiunea formulată de reclamantul S. V. C. , in contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL COMUNEI HARSESTI, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, S.C. , COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HÎRSEŞTI, C.G. , S.M. ,  COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BUZOIEŞTI, PRIMARUL COMUNEI BUZOIEŞTI. De asemenea, instanta a respins cererea de intervenţie formulată în interes propriu de către intervenienta, A.S. , precum si cererea formulată de către pârâta C.G. .

Au fost obligati reclamantul, intervenienta şi pârâta, C.G. , să-i plătească pârâtei, S.C. , suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunta solutia, instanta de fond a observat, cu prioritate, ca, în concluziile scrise, depuse la data de 28.01.2013, după închiderea dezbaterilor din ultima şedinţă publică din 23.01.2013, reclamantul a cerut repunerea cauzei pe rol, în scopul respectării principiilor contradictorialităţii şi asigurării dreptului la apărare.

Reclamantul a motivat că a lipsit de la dezbateri, deoarece a fost contactat telefonic de un colaborator al apărătorului advers, care i-a comunicat faptul că acesta , fiind plecat din ţară, nu va fi  prezent  la termenul din data de 23.01.2013.

Instanţa a considerat că absenţa reclamantului şi avocatului  său ales de la ultimul termen de judecată, justificată de o posibilă amânare a cauzei , determinată de imposibilitatea prezentării celuilalt apărător , nu reprezintă un motiv întemeiat pentru reluarea dezbaterilor

De altfel, în cererea de la fila 150, prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată de către avocatul pârâtei, S.C. , se precizează perioada în care acesta este plecat din ţară:11.01.2013-21.01.2013.

De asemenea, instanţa a reamintit părţilor conţinutul art. 156 alin 1 şi 2 C.pr.civ. Aşadar, exceptând celelalte argumente prezentate,  instanţa a considerat că prin amânarea pronunţării, i s-a oferit reclamantului posibilitatea de a redacta în scris concluziile  sale, dreptul său la apărare nefiind lezat.

Deliberând asupra cererilor părţilor, în raport de înscrisurile existente la dosar, instanţa a constatat că acestea sunt neîntemeiate.

La data de 24.02.1994, pe numele  autoarei, S.V. , s-a emis titlul de proprietate cu nr. … , în temeiul Legii nr 18/1991 ( fila 10).

La rubrica „ moştenitorii defunctului” au fost înscrise numele pârâtelor, S.M. , S.C. şi C.G. .

La data de 6.04.2005, pârâtei, S.C. , i s-a atribuit în proprietate suprafaţa totală de 3,5 ha, situată pe raza comunei Hîrseşti, judeţul Argeş, fiindu-i eliberat titlul cu nr 132362 ( fila 9).

La baza întocmirii titlurilor de proprietate au fost avute în vedere cererile  de reconstituire  formulate de către S.C.  ( în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului, S.V. , fiul lui S.G. , decedat în anul …  – fila 79), înregistrată sub nr. 297/18.03.1991 ( fila 18) şi S. I. M. ( soţia defunctului, S. I.) , hotărârea  Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş cu nr 25/10.07.1991, rolurile agricole din perioada anterioară colectivizării , pe numele titularilor, S.V.  şi S. I. ( filele 132, 133).

C.G. este fiica defunctului, S.C. ( decedat la data de 27.01.1974 – fila 159), fratele autoarei, V.S. .

Aceasta a mai avut doi fraţi , S.G.  (bunicul patern al reclamantului ) şi S. I..

Instanţa a subliniat faptul că S.V. a decedat la data de 12.06.1990, ulterior datei  la care a intervenit decesul tatălui său, S.G.  ( 26.09.1952).

În acest caz, soţia supravieţuitoare, respectiv pârâta S.C. a beneficiat de succesiunea rămasă  de pe urma socrului său, S.G. , prin efectul retransmiterii acesteia şi nu prin cel al reprezentării.

În ceea ce priveşte  pe pârâta  S.M. , reclamantul, deşi a beneficiat de apărare calificată , nu a depus certificatul de deces al autoarei, S.V.  şi alte acte relevante din care să rezulte că în speţă este incidentă instituţia reprezentării succesorale şi nu cea a retransmiterii moştenirii.

Nici pârâta C.G. nu a prezentat astfel de acte în justificarea cererii de radiere a numelui pârâtei, S.M. de la rubrica „moştenitorii defunctului” din cuprinsul titlului.

În cererea sa, reclamantul susţine că pârâta, S.M.  este nora  defunctului S.C. (fratele autoarei S.V. ) - fila 74, iar C.G.  menţionează că aceasta este soţia altui frate ( S. I.) al aceleiaşi defuncte.

La dosar s-a ataşat doar certificatul  de deces al defunctului, S.C. , nu şi cel al fiului său, precum  certificatul prin care să se  demonstreze încheierea căsătoriei dintre acesta şi pârâta , S.M. .

La fila 158 există  certificatul de deces al defunctului , S. I., care este fiul lui S.D. , precum şi certificatul de deces al soţiei lui S.C. , respectiv S.M.  ( fostă F. ) – filele 155 şi 156.

Instanţa a remarcat faptul că  hotărârea Comisiei Judeţene  de Fond Funciar Argeş, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor şi în favoarea celor două pârâte, S.C. şi S.M. , nu a fost contestată, iar titlul de proprietate s-a emis în conformitate cu aceasta .

Aşadar, concluzionând ca ambele pârâte S.C. şi S.M.  sunt beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate, prin cererea pe care au formulat-o în acest scop şi potrivit hotărârii de validare necontestată, instanţa a respins cererile reclamantului şi pârâtei, C.G. privind excluderea acestora din titlurile de proprietate.

A fost respinsa şi cererea de intervenţie formulată în interes propriu de către A.S. , deoarece aceasta nu a demonstrat că ar fi solicitat reconstituirea  dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut  bunicului ei patern, (S.G.  şi sorei acestuia, S.V. ).

Primăria comunei Hîrseşti a specificat în adresa cu nr. 748/30.03.2012 faptul că în arhivă nu au fost găsite astfel de cereri ( fila 87).

În consecinţă, în lipsa unei solicitări de acest gen, care să declanşeze procedura de reconstituire a dreptului de proprietate ( potrivit art 9 din Legea nr 18/1991) şi-n favoarea intervenientei, în calitatea sa de moştenitoare acceptantă a succesiunilor autorilor, nu se pot rectifica titlurile emise.

Comisia Locală de Fond Funciar Hîrseşti a confirmat faptul că reclamantul a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru prima dată la data de 01.04.1998, pentru terenurile  bunicului său, S.G. .

La dosar se mai află în copie încă o cerere redactată de reclamant, prin care a solicitat  şi terenurile mătuşii sale, S.V.  ( fila 14).

În cererile  sale, reclamantul s-a referit la „ terenul deja reconstituit”.

Chiar dacă reclamantul a  formulat cele două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în lipsa unei hotărâri de validare emisă de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş ( aşa cum se impune prin dispoziţiile art 6 lit. f din H.G. nr 890/2005) şi-n raport de art. II din Legea nr. 169/1997, titlurile nu pot fi anulate sau rectificate , în sensul arătat în acţiune.

În conformitate cu acest ultim articol indicat ; „ dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi ( cu nr. 169/1997) nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar  nr. 18/1991, la data întocmirii lor”.

Implicit au fost respinse şi celelalte cereri accesorii formulate de reclamant, având ca obiect obligarea comisiilor la eliberarea şi înmânarea titlurilor de proprietate modificate , la plata daunelor cominatorii etc.

Impotriva sentintei Judecatoriei Costesti a declarat recurs reclamantul S. V. C. , invocand, in esenta, urmatoarele motive:

1.Judecata s-a desfasurat cu incalcarea exigentelor impuse de art. 6 CEDO, sub aspectul caracterului echitabil al procesului in ceea ce priveste administrarea probatoriului. Lipsa de la dosar a certificatelor de nastere si casatorie a pretinsei mostenitoare S.M. si a altor acte privind calitatea de moistenitoare ale celorlalte parate au impiedicat solutionarea corecta a cauzei. Fata de refuzul Primariei Harsesti de inaintare a actelor de stare civila solicitate de instanta, instanta trebuia sa revina si sa puna in vedere depunerea acestor inscrisuri pentru solutionarea corecta a cauzei.

Refuzul instantei de a repune cauza pe rol reprezinta o alta incalcare a dreptului la un proces echitabil. Lipsa recurentului si a aparatorului s-a datorat existentei la dosar a unei cereri de amanare formulata de partea adversa, in conditiile in care este de notorietate ca la nivelul Judecatoriei Costesti se admit astfel de cereri.

Instanta trebuia, constatand lipsa unor inscrisuri, sa puna in vedere reclamantului sa completeze probatoriul si abia apoi sa procedeze la judecata.

2.Instanta a schimbat din oficiu temeiul juridic invocat de reclamant si a repozitionat procesul intr-un alt cadru legal. Invocarea in cauza a procedurii speciale de contestare prevazuta de Legea nr.18/1991 ar fi condus de altfel, cel mult, la respingerea cererii ca tardiva, iar nu ca neintemeiata. Insa reclamantul a invocat disp. art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997, carora instanta le-a dat o interpretare gresita.

3.In mod gresit s-a retinut ca S.C.  a beneficiat de reconstituire ca efect al retransmiterii. S.V. era predecedat la data formularii cererii de reconstituire, iar parata Stanescu ar fi putut beneficia de drept doar daca, anterior decesului, sotul sau ar fi formulat cerere. Rezulta ca parata nu avea dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de pe urma socrului, fata de care nu are calitatea de mostenitor. Titlul este nelegal si raportat la faptul ca a fost emis la 7 ani dupa ce reclamantul formulase el insusi cereri de reconstituire.

4.Intrucat reclamantul are calitatea de nepot de fiu al autorului, a formulat cereri de reconstituire in 1998, CJFF Arges trebuia sa constate calitatea sa de persoana indreptatita la reconstituire si sa emita titlul doar pe numele sau. In subsidiar, trebuia sa aiba in vedere, eventual, pe reclamant si pe parata S.C. . Lipsa unei hotarari de validare nu justifica neverificarea legalitatii titlului de proprietate.

5.Instanta nu a verificat nici legalitatea titlului nr.... , motivat de faptul ca nu a depus acte de stare civila, desi culpa nu apartine reclamantului. S-a retinut si imprejurarea ca nu a fost contestata hotararea de validare, desi aceasta nu a fost comunicata reclamantului.

6.Dispozitivul hotararii nu contine nicio referire la motivul pentru care a fost respinsa cererea reclamantului.

In drept, au fost invocate disp. art.304 si 3041 C.pr.civ.

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul considera recursul

nefondat

1.Sub aspectul respectarii principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, tribunalul constata ca in mod temeinic si legal nu s-a dat curs cererii de repunere pe rol a cauzei. Formularea de catre aparatorul partii adverse a unei cereri de amanare pentru imposibilitate de prezentare nu inseamna automat si incuviintarea acesteia de catre instanta, in conditiile in care orice cerere de amanare pentru lipsa de aparare trebuie sa raspunda exigentelor art.156 C.pr.civ. Afirmatia privind presupusa usurinta, de notorietate, cu care se admit cererile de amanre la instanta de fond sunt neavenite si nu scuza lipsa de diligenta a aparatorului si a partii, care nu au verificat daca sunt intrunite, cat de cat, conditiile pentru amanare, ocazie cu care ar fi observat ca motivele invocate in respectiva cerere privesc o perioada cuprinsa intre 11.01.2013 si 21.01.2013, iar termenul cauzei a fost la 23.01.2013, fiind evidenta netemeinicia cererii. Prin urmare, dezbaterile in cauza in absenta partii si a aparatorului sunt imputabile exclusiv acestora, neimpunandu-se repunerea cauzei pe rol.

Cat priveste administrarea probei cu inscrisuri, tribunalul constata ca, potrivit art.1169 C.civ. de la 1864, sarcina probei incumba reclamantului. Reclamantul a dovedit ca s-a adresat Primariei Harsesti pentru obtinerea unor acte de stare civila, iar, ca urmare, a refuzului autoritatii publice locale de a-i elibera astfel de inscrisuri, instanta a dispus emiterea unei adrese pentru obtinerea respectivelor inscrisuri. Or, din raspunsul primariei (f.154) reiese ca alte inscrisuri decat cele inaintate nu au fost gasite in evidentele specifice. Prin urmare, nu se impunea ca instanta sa revina cu adresa la aceasta institutie. Reclamantul ar fi trebuit, raspunzand obligatiei care ii revine, sa obtina mai multe informatii despre institutiile care sunt in posesia inscrisurilor de care sustine ca era nevoie pentru corecta solutionare a cauzei, astfel incat, in urma solicitarii sale, instanta de fond sa se poata adresa acestora. Nu se poate reprosa judecatorului lipsa rolului activ, in conditiile in care acest rol ar trebui sa suplineasca lipsa de diligenta si interes a partii. Prin urmare, nici acest argument nu este de natura a conduce la concluzia nelegalitatii sentintei.

2.Referitor la presupusa modifica a cauzei juridice a actiunii, tribunalul constata ca instanta nu a procedat la o astfel de operatiune. In temeiul probelor administrate, prima instanta a raspuns obiectului actiunii, avand in vedere cauza juridica invocata, respectiv nulitatea titlului de proprietate in temeiul art.III din Legea nr.169/1997. Argumentul referitor la necontestarea hotararii de validare trebuie analizat in contextul existentei si a unei cereri formulata de parata C.  , referitoare la nulitatea titlurilor, observandu-se totodata ca aceasta constatare facuta de instanta nu a avut un rol covarsitor asupra solutiei pronuntata care, in final, a privit cererea astfel cum a fost formulata si modificata de reclamant.

3.Reclamantul a sustinut permanent ca parata S.C.  ar fi beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate ca urmare a institutiei reprezentarii succesorale fata de autorul S.G. . Ori, tribunalul constata ca recurentul nu intelege deplin in ce consta aceasta institutie, din moment ce sustine ca S.V. , tatal reclamantului si sotul paratei, era predecedat la momentul formularii cererii de recosntituire. Analizarea conditiei ca cel reprezentat sa fi fost predecedat se raporteaza la data decesului autorului despre a carui mostenire este vorba. Cum insusi recurentul arata, autorul sau-bunic S.G.  a decedat in anul … , in vreme ce tatal S.V. a decedat in anul … , asadar ulterior, neoperand reprezentarea. In calitate de mostenitor al sotului sau, parata S.C.  a dovandit, prin retransmitere, toate drepturile existente in patrimoniul lui S.V. , dobandite de la autorii acestuia, fata de care intr-adevar parata nu are vocatie succesorala directa. Un astfel de drept este si cel de a beneficia de prevederile Legii nr.18/1991, prin formularea cererii de reconstituire. Rezulta ca, formuland o astfel de cerere, parata Stanescu a exercitat drepturile dobandite prin retransmitere, fiind persoana indreptatita la reconstituire in sensul art.III din Legea nr.169/1997 si art.13 din Legea nr.18/1991.

4.Cat priveste imprejurarea ca reclamantul a formulat in anul 1998 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma aceluiasi autor, in mod legal prima instanta a retinut aplicabile disp. art.II din Legea nr.169/1997. Aceasta cerere nu poate aduce atingere validarilor, punerilor in posesie sau titlurilor de proprietate emise anterior cu respectarea dispozitiilor legale. Or, avand in vedere si cele aratate anterior, nu exista nici un considerent pentru care sa se aprecieze ca validarea paratei S.C. , la nivelul anului 1991, a fost nelegala, astfel incat nu se poate da nici o eficienta juridica cererii formulata de reclamant. Solutionarea favorabila cererii reclamantului de catre CJFF Arges si, ulterior, emiterea titlului de proprietate nu se pot realiza decat in situatia in care actele de proprietate deja emise ar fi fost anulate, ceea ce nu s-a intamplat cu TP emis paratei S.C. . Pe de alta parte, nu exista nicio dispozitie legala care sa permita emiterea titlului de proprietate atat pe numele persoanei care beneficiaza deja de o recunoastere valabila a indreptatirii la reconstituire, cat si pe numele persoanei care solicita, ca urmare a modificarilor ulterioare ale Legii nr.18/1991, reconstituirea in urma aceluiasi autor. Dimpotriva, o astfel de solutie ar vatama drepturile deja recunoscute, in conditiile in care procedura de recosntituire anterior desfasurata a fost legala, fiind incalcate disp. art.II amintite. Rezulta ca nu exista nicio cauza de nulitate a TP nr. ... , solutia primei instante fiind legala si sub acest aspect.

5. Cat priveste analizarea cererii privind TP nr. ... , tribunalul constata ca instanta de fond s-a aplecat si asupra acestui capat de cerere. In acest context, in mod corect s-a observat ca reclamantul nu a facut dovada sustinerilor sale, nedepunand nici macar acte din care sa rezulte data decesului autoarei S.V. , desi, un astfel de inscris ar fi fost obligatoriu inclusiv pentru a se analiza cererea sa de reconstituire.  Pe de alta parte, chiar daca s-ar fi dovedit ca autoarea a decedat ulterior lui S.V. , respectiv lui S.I.  , sau s-ar retine ca cererea paratei S.M. nu priveste si dreptul de proprietate provenind de la S.V. , de aceasta situatie ar fi profitat parata C.  , validata si ea ca si mostenitor prin aceeasi hotarare si titulara a dreptului de proprietate, conform TP in discutie, iar nu reclamantului. Acesta ar fi fost tot in prezenta unei validari anterioare perfect valabile, chiar daca ar privi doar pe una dintre cele trei mostenitoare mentionate pe actul de proprietate, care ar fi paralizat cererea sa de reconstituire ulterioara.

Rezulta ca cererea reclamantului referitoare la nulitatea acestui titlu este nu doar neintemeiata, nedovedindu-se motivele invocate, dar si lipsita de interes.

7.In fine, reclamantul a mai invocat imprejurarea ca in dispozitiv nu se precizeaza modul in care a fost respinsa cererea, in conditiile in care instanta de fond a invocat si considerente privind neurmarea procedurii speciale de contestare prevazuta de Legea nr.18/1991.

Intr-adevar, din dispozitiv nu reiese daca cererea ar fi fost respinsa ca neintemeiata sau inadmisibila, insa tribunalul considera ca aceasta omisiune nu este de natura a atrage nulitatea sentintei. Dispozitivul trebuie inteles prin lecturarea considerentelor pe care se sprijina, iar ansamblul acestora conduc la concluzia certa ca actiunea a fost respinsa ca neintemeiata. Asa cum s-a aratat deja, trimiterea la procedura speciala de contestare este un argument suplimentar, care nu are relevanta directa asupra solutiei ce priveste actiunea reclamantului, observandu-se in plus ca acesta din urma nu avea obligatia de a urma procedura in discutie, fiind tert fata de hotararea de validare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul S. V. C. , …,  împotriva  sentinţei civile nr. 135 din data de 29.01.2013, pronunţată de Judecatoria Costesti în dosarul nr.372/214/2012, intimaţi-pârâti fiind PRIMARUL COMUNEI HARSESTI, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, S.C. , …, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HÎRSEŞTI, C.G. , … , S.M. , … , COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BUZOIEŞTI, PRIMARUL COMUNEI BUZOIEŞTI, ca nefondat.

Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 23 Octombrie 2013.

Domenii speta

Spete similare