Pretenţii

Decizie 5/2013 din 18.01.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 5/2013

Şedinţa publică de la 18 Ianuarie 2013

Obiectul cauzei:pretenţii

TRIBUNALUL

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 10.08.2012 reclamantul S.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul O. S. A.  ca instanţa prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului  la plata sumei de 221.130 lei reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatate în mod ilegal în baza actelor emise de O. S. A.  , în perioada martie-mai 2008, potrivit actului de punere în valoare nr. 2240/14.04.2008 emis de O. S. A.  , cu privire la 606 mc masă lemnoasă, exploatată din UP III 87C, în valoare de 63.630 lei (la o valoare de circulaţie actuală a unui mc de masă lemnoasă de 105 lei) şi a actului de punere în valoare nr. 2298/22.05.2008 emis de O. S. A.  , cu privire la 1500 mc masă lemnoasă, exploatată din UP III 87A, în valoare de 157.500 lei (la o valoare de circulaţie actuală a unui mc de masă lemnoasă de 105 lei), precum şi a sumei de 110.565 lei, reprezentând contravaloarea fondului de regenerare a pădurii, în valoare de 50% din masa lemnoasă exploatată, sumă pe care pârâtul o datorează reclamantului ca urmare a exploatării ilegale menţionate de pe proprietatea sa, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că, în luna ianuarie 2008 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate şi pus în posesie pentru suprafaţa de 172 ha pădure, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate, potrivit titlului de proprietate nr. ... . A mai susţinut reclamantul că prin contractul de prestări servicii silvice nr. 3508/23.10.2008, pârâtul a preluat suprafaţa de pădure menţionată mai sus în pază şi administrare. S-a mai arătat de pârât  că în lipsa unui contract de pază încheiat cu pârâta , dar în condiţiile emiterii de acte şi efectuări de operaţiuni silvice (cum ar fi marcarea arborilor în vederea tăierii, autorizarea parchetelor) pe care în mod legal nu le putea emite şi efectua, conform legii, din punct de vedere civil, consideră că este o faptă ilicită, săvârţită cu vinovăţie de Ocolul Aninoasa, cauzatoare de importante prejudicii.

Prin sentinţa civilă nr. 1716/22.10.2012 a Judecătoriei Câmpulung s-a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu şi a fost respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de exerciţiu.

În motivarea sentinţei s-a reţinut având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu modificările ulterioare  precum şi faptul că pârâtul nu este o asociaţie de natura celor la care fac referire prevederile art. 41 alin. 2 C.pr.civ. se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu.

Împotriva acestei sentinţe a fost declarat apel de către  reclamantul S.P. , care a apreciat că sentinţa este nelegală întrucât:

1.în mod greşit a fost soluţionată excepţia lipsei capacităţii de

exerciţiu a  fară ca , în prealabil, să fi fost achitată taxa de timbru;

2.în mod greşit s-a reţinut că pârâta Ocolul Silvic nu are

capacitate procesuală de exerciţiu faţă de dispoziţiile  în condiţiile în care prin art.14 alin (1) din Codul Silvic se acordă personalitate juridică şi acestor instituţii.

Tribunalul analizând apelul reţine următoarele:

În ce priveşte critica de apel privind greşita soluţionare a exdepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, Tribunalul reţine că este întemeiată. În primul rând, este de subliniat că intimata pârâtă O. S. A.  nu are personalitate juridică, întrucât dispoziţiile art.14 alin (1) din Codul silvic se referă la ocoalele silvice private prevăzute de art.12 şi 13 din Codul silvic, iar nu la ocoalele silvice de stat, prevăzute la art.10 alin (2) lit.a) din Codul Sivlic. Or, este de menţionat că O. S. A. , reprezintă un ocol de stat, fără personalitate juridică, aflat în subordinea Direcţiei Silvice Argeş, fără personalitate juridică, conform anexei 2 a HG nr.229/2009, astfel că în mod corect a reţinut  prima instanţă că pârâta O. S. A.  nu are personalitate juridică. În al doilea rând, Tribunalul reţine că în speţă erau aplicabile dispoziţiile art.41 alin (2) c.proc.civ., care se aplică tuturor enităţilor fără personalitate juridică şi care au organe proprii de conducere. Nu poate fi primită interpretarea literală a primei instanţei a dispoziţiei legale mai sus menţionate întrucât se impune  atât o interpretare teleologică a normei mai sus menţionate, cât şi o interpretare logică a aceleiaşi norme. Astfel este de subliniat că  în jurisprudenta CEDO (Ligue du Monde Islamique et Organisation Islamique Mondiale du Secorus Islamique contra Franţei, cererea nr.36497/05, hotărârea din 15 ianuarie 2009)  s-a reţinut că „în ce priveşte restricţiile cu privire la capacitate de exerciţiu acestea trebuie să fie de strictă interpretare. De asemenea , s-a mai statuat (Eglise catholique de la Canée contra Greciei, hotărârea din 16 decembrie 1997, § 40-42, Recueil 1997- VIII) că apreciindu-se că o parte nu are capacitate de exerciţiu, în lipsa personalităţii juridice, instanţele nu au făcut decât să impună o veritabilă restricţie împiedicând soluţionarea litigiului relativ la dreptul de proprietate.  În plus, este de subliniat că dispoziţia mai sus menţionată, trebuie aplicată şi în cazul celorlalte categorii de entităţi fără personalitate juridică întrucât în caz contrar s-ar crea o discriminare, care nu este justificată obiectiv, interzisă de art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, în jurisprudenţa CEDO (Willis c. Royaume-Uni, cererea nr. 36042/97, § 48, CEDH 2002 IV ; CEDO, cauza Okpisz c. Allemagne, hotărârea din 25 octombrie 2005, cererea  nr. 59140/00, § 33) s-a reţinut că discriminarea constă în tratarea de o manieră diferită, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, a persoanelor aflate în situaţii comparabile.

În concluzie, reţinând că şi intimata O. S. A.  , ce beneficază de conducere proprie, intră în sfera noţiunii de «entitate fără personalitate  juridică”, Tribunalul apreciază că în speţă sunt incidente dispoziţiile art.41 alin (2) c.proc.civ., care consacră o capacitate procesuală pasivă de  exerciţiu, tuturor entităţilor fără personalitate juridică, dacă au organe proprii de conducere.

Pentru aceste considerente, Tribunalul în baza art.297 alin (1) c.proc.civ. va admite apelul, va anula sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1716/22.10.2012 a Judecătoriei Câmpulung formulat de apelantul-reclamant S. P., …  în contradictoriu cu pârâtul O. S. A.  , …

Anulează sentinţa apelată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică , azi, 18.01.2013.