Pretenţii. Conflict de competenţă. Competenţa funcţională de soluţionare a cauzei. Lipsa calităţii de profesionist.

Domeniu: Drept procesual civil

Pretenţii. Conflict de competenţă. Competenţa funcţională de soluţionare a cauzei.  Lipsa calităţii de profesionist.

 Cum litigiul se poartă între o persoană fizică şi o autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, niciuna dintre părţile raportului juridic neavând calitatea de profesionist, competenţa de soluţionare revine Secţiei a III –a Civilă a tribunalului.

 Art. 3 alin.2 C.civ., art. 135 C.proc.civ.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A V-A CIVILĂ,

SENTINŢA  CIVILĂ NR. 11 din 13.01.2016)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Civilă la 09.11.2015, sub nr. de dosar, reclamanţii T.G., T.C. şi S. (fostă T.) D. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul C.J.I. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata următoarelor sume de bani: 10.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii), cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale; 800.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamantul T.G., în calitate de tată; 800.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamanta T.C., în calitate de mamă, 500.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamanta S. (fostă T.) D., în calitate de soră.

Prin Încheierea pronunţată la data de 20.10.2015, Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă.

Tribunalul a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 36, alineatul (3) din Lg. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Lg. 71/2011 si art. 223, din Lg. 71/2011.

Se constată că prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanţei, în raport cu numărul cauzelor, se pot înfiinţa, în cadrul secţiilor civile, complete specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi mandat ad hoc; b) cererile în materia societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a altor societăţi, cu sau fără personalitate juridică, precum şi în materia registrului comerţului;

Dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competenţa tribunalelor comerciale ori, după caz, de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor sau curţilor de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competenţa de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secţiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secţiilor civile reorganizate conform art. 225.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 3/16.01.2015 s-a stabilit, la punctul 4, că acţiunile izvorâte din raporturile juridice dintre profesionişti precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice, precum cererile în materia răspunderii civile delictuale, cereri în materia răspunderii civile contractuale inclusiv cereri în reziliere/rezoluţiune/nulitate/anulare/revocarea contractelor, acţiunea pauliană/revocatorie, acţiuni având ca obiect obligaţia de a face/a nu face, alte cereri, intră în competenţa funcţională a secţiei a VI civilă. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Civilă la 09.11.2015, sub nr. de dosar 19073/3/2015*, reclamanţii T.G., T.C. şi S. (fostă T.) D. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. J. I. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata următoarelor sume de bani: 10.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii), cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale; 800.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamantul T.G., în calitate de tată; 800.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamanta T. C., în calitate de mamă, 500.000 euro (echivalent lei la data efectuării plăţii) pentru reclamanta S. (fostă T.) D., în calitate de soră.

Prin Încheierea pronunţată la data de 20.10.2015, Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă.

Tribunalul a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 36, alineatul (3) din Lg. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Lg. 71/2011 si art. 223, din Lg. 71/2011.

Se constată că prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanţei, în raport cu numărul cauzelor, se pot înfiinţa, în cadrul secţiilor civile, complete specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi mandat ad hoc; b) cererile în materia societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a altor societăţi, cu sau fără personalitate juridică, precum şi în materia registrului comerţului;

Dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competenţa tribunalelor comerciale ori, după caz, de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor sau curţilor de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competenţa de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secţiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secţiilor civile reorganizate conform art. 225.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 3/16.01.2015 s-a stabilit, la punctul 4, că acţiunile izvorâte din raporturile juridice dintre profesionişti precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice, precum cererile în materia răspunderii civile delictuale, cereri în materia răspunderii civile contractuale inclusiv cereri în reziliere/rezoluţiune/nulitate/anulare/revocarea contractelor, acţiunea pauliană/revocatorie, acţiuni având ca obiect obligaţia de a face/a nu face, alte cereri, intră în competenţa funcţională a secţiei a VI civilă.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, la data de 11.09.2015, sub nr..

Prin Sentinţa civilă nr. 7122 din 15.12.2015, Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti Secţia a III a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Bucureşti în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa aceasta hotărâre, instanţa a reţinut că Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 3/16.01.2015, pe care se bazează sentinţa secţiei a II a civilă nu este aplicabilă în speţa de faţă, în condiţiile în care reclamanţii sunt persoane fizice, iar pârât este Consiliul Judeţean Ilfov.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, noţiunea de „profesionist” prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.

Or, niciuna dintre aceste părţi nu au calitatea de profesionişti în sensul legii civile.

Astfel, reţine tribunalul faptul că normele care reglementează competenţa funcţională sunt norme de organizare judecătorească, având regim de ordine publică, astfel că necompetenţa funcţională poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu.

În speţa de faţă, instanţa care are spre soluţionare litigiul nu face aplicarea unor dispoziţii speciale conform celor descrise mai sus, ci doar a normelor comune şi generale de procedură civilă, împrejurare în care nu se justifică soluţionarea cauzei de către instanţa specializată.

Analizând actele si lucrările dosarului, sub aspectul conflictului de competenta, Curtea retine următoarele:

Pentru a stabili competenţa funcţională între cele două secţii ale Tribunalului se reţine în prealabil că secţia a III a este competentă funcţional a soluţiona procesele şi cererile în materie civilă, iar secţia a VI a este specializată în judecarea proceselor ce au ca obiect raporturi juridice dintre profesionişti precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice, precum cererile în materia răspunderii civile delictuale, cereri în materia răspunderii civile contractuale inclusiv cereri în reziliere/rezoluţiune/nulitate/anulare/revocarea contractelor, acţiunea pauliană/revocatorie, acţiuni având ca obiect obligaţia de a face/a nu face, alte cereri.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2 Cod civil, „sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”, deci desfăşoară o activitate lucrativă, cu scopul de a obţine profit .

Litigiul de faţă se poartă între o persoană fizică şi o autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, niciuna din părţile raportului juridic neavând calitatea de profesionist.

În aceste condiţii, criteriile care atrag competenţa funcţională a completelor (secţiei) specializate pentru soluţionarea litigiilor între profesionişti nu se regăsesc în cauză, competenţa revenind secţiei a III a civilă a Tribunalului, la care dosarul a fost repartizat aleatoriu.

Pentru aceste considerente, în baza art. 136 C.pr.civ., Curtea a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucuresti Secţia a III a civilă.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, la data de 11.09.2015, sub nr..

Prin Sentinţa civilă nr. 7122 din 15.12.2015, Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti Secţia a III a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Bucureşti în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa aceasta hotărâre, instanţa a reţinut că Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bucureşti nr. 3/16.01.2015, pe care se bazează sentinţa secţiei a II a civilă nu este aplicabilă în speţa de faţă, în condiţiile în care reclamanţii sunt persoane fizice, iar pârât este Consiliul Judeţean Ilfov.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, noţiunea de „profesionist” prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.

Or, niciuna dintre aceste părţi nu au calitatea de profesionişti în sensul legii civile.

Astfel, reţine tribunalul faptul că normele care reglementează competenţa funcţională sunt norme de organizare judecătorească, având regim de ordine publică, astfel că necompetenţa funcţională poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu.

În speţa de faţă, instanţa care are spre soluţionare litigiul nu face aplicarea unor dispoziţii speciale conform celor descrise mai sus, ci doar a normelor comune şi generale de procedură civilă, împrejurare în care nu se justifică soluţionarea cauzei de către instanţa specializată.

Analizând actele si lucrările dosarului, sub aspectul conflictului de competenta, Curtea a reţinut următoarele:

Pentru a stabili competenţa funcţională între cele două secţii ale Tribunalului se reţine în prealabil că secţia a III a este competentă funcţional a soluţiona procesele şi cererile în materie civilă, iar secţia a VI a este specializată în judecarea proceselor ce au ca obiect raporturi juridice dintre profesionişti precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice, precum cererile în materia răspunderii civile delictuale, cereri în materia răspunderii civile contractuale inclusiv cereri în reziliere/rezoluţiune/nulitate/anulare/revocarea contractelor, acţiunea pauliană/revocatorie, acţiuni având ca obiect obligaţia de a face/a nu face, alte cereri.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2 Cod civil, „sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”, deci desfăşoară o activitate lucrativă, cu scopul de a obţine profit.

Litigiul de faţă se poartă între o persoană fizică şi o autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, niciuna din părţile raportului juridic neavând calitatea de profesionist.

În aceste condiţii, criteriile care atrag competenţa funcţională a completelor (secţiei) specializate pentru soluţionarea litigiilor între profesionişti nu se regăsesc în cauză, competenţa revenind secţiei a III a civilă a Tribunalului, la care dosarul a fost repartizat aleatoriu.

Pentru aceste considerente, în baza art. 136 C.pr.civ., Curtea a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucuresti Secţia a III a civilă

Domenii speta

Spete similare