Revendicare imobiliară - considerentele decizorii care pot soluționa o chestiune litigioasă dintre părți dobândesc putere de lucru judecat; efectul negativ al puterii de lucru judecat

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.11.2015 sub nr. …., reclamanţii P.I.A. şi P.M., au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta P.A.M.M. ca prin  hotărârea ce o va pronunţa să

-oblige pârâta la restituirea către reclamanţi a bunului proprietatea acestora teren în suprafaţă de 26,58 mp situat în ... cu CF vechi 76298 şi nr. cad. vechi 24533.

-Să disună rectificarea înscrierii în cartea funciară nr.220071 referitoare la imobilul situat în ..., în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 26,58 mp.

-Obligarea pârâtei la grăniţuirea proprietăţilor învecinate

-Obligarea pârâtei sau autorizarea reclamanţilor pe cheltuiala pârâtei la desfiinţarea construcţiei pe care a realizat-o pe terenul proprietatea acestora

-Acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 26,58 mp pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată

-Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii suprafeţei de 26,58 mp ce face parte din suprafaţa totală de 268 mp situat în ... iar în baza contractului de vânzare-cumpărare de drepturi ereditare asupra unui bun succesoral autentificat sub nr.1313/31.07.2007 încheiat la BNPA D.M.A.L. le-a fost emisă Dispoziţia nr. 9014/7.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti, imobilul fiind restituit şi s-a încheiat Protocolul nr. 23714/14.11.2007.

Au mai arătat reclamanţii că la acest moment imobilul este înscris în cartea funciară sub nr. cadastral nou 231248 şi se învecinează cu imobilul proprietatea pârâtei, situat în ... şi dobândit prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 23054/3.10.1995 de Notariatul de Stat, prin care a devenit proprietara suprafeţei de teren de 158,20 mp iar prin prin sentinţa civilă nr. 8320/6.09.1996, pronunţată de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dobândit suprafaţa de 76,80mp. deţinând în total o suprafaţă de 235 mp.

Reclamanţii au precizat că pârâta a obţinut o autorizaţie de construcţie în anul 1999 pentru casa S+P+1E până la limita de proprietate şi calcan raportat la ... iar în anul 2000 a obţinut autorizaţie de construcţie pentru casa S+P+1-3E pentru care în anul 2001 s-a încheiat proces-verbal de recepţie.

Au mai precizat reclamanţii că pârâta a obţinut autorizaţie de construcţie în anul 2004 iar în anii 2006/2007 pârâta a realizat alte două construcţii fără autorizaţie pe terenul din spatele imobilului aflat la adresa din ..., respectiv la adresa ..., construcţii alipite de acest imobil iar terenul în suprafaţă de 26,58 mp pe care se află magazinul M. aparţine acestora întrucât proprietăţile părţilor au pierdut suprafeţe de teren ca urmare a sistematizării, iar lăţimea terenurilor de la cele două imobile spre ... figurează fiecare cu 10m ceea ce este în concordanţă cu adresa nr. 16323+16325+16326/1958+1600+1607/23.10.2008 eliberată de Dir. Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală a P.M.B. şi anexele acesteia în care se menţionează că proprietatea V.L., situată la fosta adresă Lot A 135 la nivelul anului 1924, a fost dezmembrată în două loturi aproximativ egale, respectiv Lot Al 37 cu suprafaţa de 317mp şi deschidere 10ml la ..., actual ..., vândut lui G.F., şi lotul A 135 cu suprafaţa de 335mp şi deschidere de 10ml I ..., actual ..., rămas în proprietatea lui V.L..

Reclamanţii au precizat că suprafaţa de 26,58mp revendicată este inclusă în suprafaţa pe care se află magazinul M. cu intrare din ... şi delimitată prin punctele 3-4-22-16- 3 din schiţa realizată de expertul I.I. în cadrul expertizei din Dosarul nr. …. iar acest teren este posedat fără drept şi cu rea-credinţă de pârâtă, aceasta cunoscând că nu deţine titlu de proprietate cu privire la această suprafaţă de teren. Posesia este exercitată din anul 2005 fără a avea titlu de proprietate. Extrasele de carte funciară ataşate dovedesc planul de amplasament şi delimitarea celor două imobile învecinate.

Au învederat reclamanţii că între terenul acestora şi terenul pârâtei nu există linie de hotar prin semne externe şi vizibile motiv care a generat şi generează neînţelegeri şi au solicitat pe baza probelor care se vor administra să se stabilească linia de hotar care desparte cele două terenuri limitrofe.

Au arătat reclamanţii că la data de 07.03.2008 au introdus la Judecătoria Sector 1 Bucureşti cerere de chemare în judecată prin care au solicitat revendicarea imobilului reprezentat de teren în suprafaţă de 90mp situat în Bucureşti ... … sector 1 (s-a format Dosarul nr. ….), teren din care face parte terenul revendicat în prezenta cerere de chemare în judecată, iar stadiul dosarului a fost următorul:

La data de 03.12.2010 Judecătoria Sector 1 Bucureşti a pronunţat Sentinţa civilă nr. 23930 prin care: a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta P.A.M.M. să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul de 81 mp situat în Bucureşti sector 1, ... ... (situat între punctele 3-4-22-21-20-19-9-10-18- 17-16-3 pe schiţa din raportul de expertiză întocmit de I.I.), a stabilit linia de hotar între cele două imobile (punctele 4-22-21-20-19-9 din schiţa la raportul de expertiză întocmit de I.I.) şi a obligat pârâta P.A.M.M. să desfiinţeze construcţia edificată pe terenul reclamanţilor.

Instanţa de apel a respins apelul declarat de pârâta P.A.M.M. (Decizia civilă nr. 887A din 03.11.2011) şi a reţinut următoarele: proprietăţile părţilor au pierdut suprafeţe de teren ca urmare a sistematizării şi se evidenţiază faptul că lăţimea terenurilor de la cele două imbobile spre ... figurează fiecare cu 10m ceea ce este în concordanţă cu adresa nr. 16323+16325+16326/1958+1600+1607/23.10.2008 eliberată de Dir. Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală a P.M.B. şi anexele acesteia în care se menţionează că proprietatea V.L., situată la fosta adresă Lot A 135 la nivelul anului 1924, a fost dezmembrată în două loturi aproximativ egale, respectiv Lot A137 cu suprafaţa de 317mp şi deschidere 10ml la ..., actual ..., vândut lui G.F., şi lotul A 135 cu suprafaţa de 335mp şi deschidere de 10ml I ..., actual ..., rămas în proprietatea lui V.L.. Expertiza avută în vedere la ieşirea din indiviziune care s-a făcut prin Sentinţa civilă nr. 8320 (terenul de 76,80mp a pârâtei) este pur formal şi nu indică în concret amplasamentul suprafeţei de 76,80mp iar această hotărâre nu putea viza decât imobilul situat pe str. .... Nicio construcţie realizată de pârâtă nu este înscrisă în cartea funciară în afară de casa în suprafaţă de 174mp care a fost realizată în baza Autorizaţiei de construcţie 121 M/2000 şi a Procesului verbal de recepţie nr. 1/2001 şi a garajului realizat în baza Autorizaţiei de construcţie nr. ...1/91 /M/30728 din 29.10.2004 cu Procesul verbal de recepţie nr. 01/14.08.2006.

La data de 12.03.2013 s-a pronunţat hotărârea definitivă în acest dosar de către Curtea de Apel Braşov (Decizia civilă nr. 521/R) prin care instanţa de recurs a admis în parte recursul declarat de P.A.M.M. împotriva hotărârii pronunţate în apel de către Tribunalul Bucureşti pe care a modificat-o în parte în sensul că a admis apelul declarat de aceasta împotriva sentinţei civile pronunţate de Judecătoria Sector 1 în dosar. Prin această hotărâre definitivă instanţa de recurs a schimbat în parte sentinţa civilă în sensul că: a respins în totalitate acţiunea civilă formulată de subsemnaţi având ca obiect revendicare imobiliară pentru suprafaţa de teren de 90mp, grăniţuire, desfiinţare construcţie şi plată contravaloare lipsă de folosinţă teren (ataşat toate cele 3 hotărâri din acest dosar).

În baza acestei hotărâri definitive pârâta P.A.M.M. a introdus la Judecătoria Sector 1 Bucureşti cerere de rectificare de carte funciară pentru care s-a format Dosarul nr. ….. La data de 14.11.2014 instanţa a pronunţat Sentinţa Civilă nr. 20051 (cu cerere de îndreptare eroare materială admisă la data de 20.02.2015) care a rămas definitivă prin respingerea recursului la data de 30.09.2015.

Prin această hotărâre definitivă instanţa a dispus următoarele: admite cererea privind pe reclamant P.A.M.M. sector 1…., pârât P.I.A., …., pârât P.M., …., pârât OFICIUL DE CADASTRU Şl PUBLICITATE IMOBILIARĂ, sector 1, Bucureşti, SOS. KISELEFF, nr. 34; Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 231248 (nr. CF vechi 76298), nr. Cadastral 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la imobilul situat în Bucureşti, sector 1, ..., ..., în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013. Dispune rectificarea documentaţiei cadastrale nr. 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la acelaşi imobil, în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp în conformitate cu decizia civilă nr. 521 /R/12.03.2013.

Au arătat reclamanţii că la acest moment terenul acestora de 268mp conform acte şi suprafaţă măsurată este diminuat cu suprafaţa de 26,58mp conform Sentinţei civile nr. 20051/14.11.2014 pentru care s-a dispus îndreptarea erorii materiale la data de 20.02.2015 iar suprafaţa de teren a pârâtei este mai mare cu 26,58mp faţă de suprafaţa din acte de 235mp.

Diminuarea suprafeţei terenului acestora se realizează fără niciun temei legal pentru că hotărârea definitivă din Dosarul nr. ... nu a dispus modificarea suprafeţei terenului acestora prin mărirea suprafeţei terenului pârâtei mai mult decât are dreptul conform actelor de proprietate (adică 261,58mp faţă de 235mp conform actelor de proprietate).

Suprafaţa terenului acestora poate fi diminuată ca urmare a Deciziei civile nr. 521 /R/12.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov dar nu cu încălcarea suprafeţelor care rezultă din actele care au stat la baza pronunţării acestei hotărâri astfel:

Suprafaţa de teren a pârâtei este 235mp din acte (158,20mp conform contract de donaţie nr. 23054/03.10.1995 şi 76,80mp conform Sentinţei Civile nr. 8320/1995);

La acest moment terenul înscris în cartea funciară a pârâtei va fi de 261,58mp conform hotărârii prin care s-a admis rectificarea de carte funciară;

Din acte suprafaţa acestora de teren este de 268mp (Decizie emisă de Primarul Gen. a Mun. Bucureşti) iar la acest moment terenul acestora înscris în cartea funciară ar fi de 180,42mp conform hotărârii prin care s-a admis rectificarea de carte funciară;

Reclamanţii au învederat că se observă foarte clar că terenul pârâtei urmează să fie înscris în cartea funciară cu o suprafaţă având cu 26,58mp mai mult decât suprafaţa care rezultă din actele de proprietate în baza acţiunii de rectificare a cărţii funciare prin diminuarea suprafeţei terenului meu şi în baza Deciziei civile nr. 521 /R/12.03.2013 prin care s-a respins cererea de revendicare pentru suprafaţa de 90mp;

Prin urmare, înscrierea din cartea funciară nr. 220071 (CF vechi 22458) nr. cad. 220071 (nr. cad. Vechi 11031) nu mai corespunde cu situaţia juridică reală şi, având în vedere lipsa acordului pârâtei în sensul radierii menţiunii neconforme din cartea funciară, este nevoie ca în prezenta acţiunea civilă să solicit şi rectificarea de carte funciară.

Conform Adresei nr. 16323+16325+16326/1598+1600+1607/23.10.2008 emisă de P.M.B. - Dir. Gen. de Dezvoltare, Investiţii şi Planificare Urbană - Dir. Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală parcela defunctului G.F. ce în prezent poartă ... pe ... se compune din: suprafaţa de 268mp din acte - actualul nr. poştal 193 de pe ... şi suprafaţa de 50mp care reprezintă retragerea parcelei de teren pe latura dinspre trotuarul la ... (actualul ...) iar în anul 1935 imobilul din ... se compunea din suprafaţa de 280mp din care cca. 55mp constituie retragere pe deschiderile la cele două artere de circulaţie.

Se poate observa că ambele proprietăţi au pierdut suprafeţe de teren ca urmare a sistematizării şi nu se poate diminua şi mai mult suprafaţa de teren a reclamanţilor prin mărirea suprafeţei de teren a pârâtei faţă de actele de proprietate ale acesteia.

În motivarea în drept a cererii reclamanţii au  invoacat prevederile art. 563, art. 566, art. 907 Cod civ, art. 51 Legea 7/1996.

Au arătat reclamanţii că acţiunea în revendicare este acea acţiune reală, petitorie şi imprescriptibilă (caracter perpetuu al dreptului de proprietate) pornită de către proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar care deţine bunul fără temei juridic, constituind cel mai energic mijloc de apărare a dreptului de proprietate. În situaţia în care pârâtul invocă, la rândul său, un titlu de proprietate, modalitatea de soluţionare a acestei acţiuni se realizează prin compararea titlurilor care au fost opuse de către părţi, acordându-se preferinţă titlului mai bine caracterizat. În prezenta cauză nu există temei pentru ca pârâta să devină proprietara unei suprafeţe de 261,58mp dacă din actele sale de proprietate rezultă o suprafaţă de 235mp - necontestată de aceasta. Rectificarea de carte funciară din Dosarul nr. ... duce la dobândirea unei suprafeţe în plus de 26,58mp faţă de suprafaţa totală din actele de proprietate ale pârâtei, ceea ce încalcă dreptul de proprietate a reclamanţilor.

Au considerat că titlul acestora de proprietate este mai bine caracterizat decât hotărârea definitivă pronunţată în Dosarul nr. ... prin care s-a dispus diminuarea, fără temei juridic, a suprafeţei terenului nostru cu 26,58mp.

Scopul acţiunii în rectificare de carte funciară este restabilirea stării tabulare anterioare schimbării ilegale (restituio in integrum)sau, prin modificarea unei înscrieri, corectarea cuprinsului cărţii funciare, ceea ce înseamnă, în esenţă, stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană. în consecinţă, o asemenea acţiune se soluţionează printr-o procedură contencioasă, adică cu citarea în proces a persoanei al cărei drept este contestat. [C. Ap. Suceava, s. civ., dec. nr. 5/2008, în BCA nr. 2/2008, p. 17]

Înscrierile în cartea funciară trebuie să oglindească situaţia juridică reală a imobilelor sau, mai exact, a drepturilor privitoare la imobile, putând apărea situaţii în care să se ivească o nepotrivire, pe de o parte, între starea tabulară aşa cum aceasta rezultă din înscrierile existente în cartea funciară, respectiv starea extratabulară, pe de altă parte (I. Albu, Curs de drept funciar, p. 474). Rectificarea este o specie a înscrierilor subsecvente de carte funciară, la fel ca notarea, transcrierea şi reînscrierea, radierea, îndreptarea erorilor materiale. Prin natura ei, rectificarea constă în înlăturarea oricăror situaţii tabulare care nu corespund stării juridice reale a cărţii funciare, prin radierea, îndreptarea, corectarea înscrierilor inexacte.

Sunt supuse rectificării şi radierile efectuate în cărţile funciare cu privire la intabulare, înscriere provizorie şi notare (O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de Drept civil, p. 693).

Scopul principal al acţiunii în rectificare a unei intabulări îl constituie restabilirea stării tabulare anterioare unei înscrieri ilegale, deci o restitutio in integrum. Textul are în vedere ipoteze determinate de aplicare, şi anume: nevalabilitatea înscrierii sau a titlului; greşita calificare a dreptului; inexistenţa dreptului înscris; încetarea efectelor actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului. Toate aceste ipoteze converg spre ideea arătată, şi anume repunerea titularului în situaţia anterioară înscrierii ilegale (P. Perju, Acţiune în rectificarea unei intabulări. Ipoteze de aplicare, în Dreptul nr. 12/1999, p. 159).

Calitatea de a cere rectificarea înscrierii aparţine titularului înscrierii, el fiind persoana care are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept care nu corespunde cu situaţia juridică reală.

Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa. Acesta este un drept subiectiv real şi o obligaţie corelativă de a face, ambele având caracter de reciprocitate, create de vecinătate, în temeiul cărora proprietarul sau orice altă persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar prin semne materiale. Acţiunea în grăniţuire este o acţiune petitorie care are ca obiect restabilirea hotarului real, ceea ce înseamnă o operaţiune de reconstituire, declarativă de drepturi. Dreptul de cere grăniţuirea aparţine în primul rând proprietarului împotriva proprietarului fondului limitrof care are calitate procesuală pasivă.

În dovedirea cererii, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cercetare la faţa locului, probei cu expertiză judiciară în specialitatea topografie.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2138,85+100+50+20+1169,52 conform art.3 alin.1 şi 31 alin.3 din OUG 80/2013.

La data de 30.12.2015 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, pârâta a invocat, în temeiul art. 430-432 C.proc.civ., excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte capătul 1 de cerere (revendicare imobiliară).

A menţionat pârâta că, prin capătul 1 din cererea introductivă reclamanţii solicită obligarea acesteia la restituirea terenului în suprafaţă de 26,58 m.p. delimitat prin „punctele 3-4-22-16-3 din schiţa realizată de expertul I.I. în cadrul expertizei din Dosarul nr. ...” (pagina 5 prima liniuţă din cererea introductivă).

În continuare la aceeaşi pagină alineatul 4, reclamanţii arată că este vorba de o suprafaţă de teren ce face parte din suprafaţa de teren revendicată în dosarul nr. ...: „...teren din care face parte terenul revendicat în prezenta cerere de chemare în judecată”.

Prin decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. ..., irevocabilă, prin care s-a respins prima acţiune în revendicare a reclamanţilor, instanţa de recurs a reţinut faptul că instanţele de fond s-au limitat la a analiza dreptul reclamanţilor P. din prisma extrasului de carte funciară şi a unei expertize care pleacă de la premisa falsă că terenul subsemnatei are o întindere de 170,86 m.p., când în realitate acesta are o suprafaţă de 235 m.p.

Pentru soluţionarea acestei prime cereri de revendicare imobiliară care a făcut obiectul dosarului nr. ... menţionat mai sus, instanţa de recurs a comparat titlurile de proprietate ale părţilor, reclamanţii şi subsemnata din prezenta cauză, şi în mod irevocabil a dat preferinţă titlului acesteia de proprietate respingând acţiunea în revendicare.

Atât din schiţa anexată cât şi din susţinerile reclamanţilor, suprafaţa revendicată iniţial (dosar nr. ...) mărginită de punctele 3-4-22- 21-20-19-9-10-18-17-16-3, înglobează suprafaţa revendicată în prezentul dosar, fiind mărginită de punctele 3-4-22-16-3.

Ca urmare a soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Braşov, a depus decizia nr. 521/R/12.03.2013 la O.C.P.I.B, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sectorul 1 împreună cu titlurile de proprietate ale subsemnatei, pentru actualizarea informaţiilor tehnice, de unde mi s-a comunicat faptul că există o suprapunere de 87,58 m.p. cu terenul reclamanţilor P..

Deoarece reclamanţii au refuzat rectificarea cărţii funciare în conformitate cu decizia irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, pe cale amiabilă, pârâta a învederat că a fost nevoită să întroducă o cerere de chemare în judecată pentru acest lucru.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 20051/14.11.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1, definitivă, s-a dispus rectificarea cărţii funciare, dar nu are loc o mărire a suprafeţei de teren aflate în proprietatea subsemnatei cum încearcă reclamanţii să acrediteze ideea, ci o micşorare a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară a reclamanţilor P..

Această sentinţă civilă nr. 20051/14.11.2014 nu constituie titlul acesteia de proprietate, nu duce la dobândirea de către subsemnata a vreunui drept de proprietate suplimentar.

Titlurile sale de proprietate, în ceea ce priveşte terenul revendicat, sunt contractul de donaţie autentificat sub nr. 23054/03.10.1995 de Notariatul de Stat Sector 1, Dispoziţia Primarului General al Municipiului Bucureşti nr. 292/19.02.1999 şi Procesul Verbal nr. 3828/1999, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară.

Aceste documente au fost analizate în dosarul nr. ... şi s-a stabilit în mod irevocabil că au preferinţă în faţa titlului de proprietate al reclamanţilor.

Având în vedere faptul că nu a avut loc nicio modificare, că prezenta cauză se poartă între aceleaşi părţi, are aceeaşi cauză şi acelaşi obiect ca dosarul nr. ..., apreciez ca fiind întemeiată excepţia invocată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia.

Ca urmare a admiterii excepţiei autorităţii de lucru judecat, pârâta a solicitat respingerea celorlalte capete de cerere ca neîntemeiate şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Pe fondul cauzei, pârâta a învederat instanţei că, potrivit actelor de proprietate aflate la dosarul cauzei, aceasta deţine în proprietate o suprafaţă de teren de 235 m.p. situată în Bucureşti, sector 1, ...., pe care a dobândit-o prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 23054/03.10.1995 de Notariatul de Stat Sector 1, prin Dispoziţia Primarului General al Municipiului Bucureşti nr. 292/19.02.1999 şi a Procesului Verbal nr. 3828/1999.

Terenul astfel cum este menţionat mai sus este intabulat în cartea funciară nr. 220071 a Municipiului Bucureşti Sector 1 încă din anul 2001, prin încheierea nr. 10866/07.11.2001.

Pe acest teren a edificat în mod legal mai multe construcţii, printre care şi construcţia (magazin M.) contestată de reclamanţi.

Titlul de proprietate al reclamanţilor îl reprezintă Dispoziţia Primarului General al Municipiului Bucureşti nr. 9014/07.11.2007 şi Protocolul nr. 23714/14.11.2007, acte ulterioare, care au la bază un contract aleatoriu, de risc încheiat de aceştia.

Aşa cum lesne se poate observa, titlul acesteia de proprietate este anterior titlului de proprietate al reclamanţilor, este intabulat anterior titlului de proprietate al acestora. Mai mult prââta are, şi a avut din totdeauna, posesia imobilului revendicat. Faţă de toate aceste aspecte, având în vedere faptul că titlurile de proprietate emană de la acelaşi autor, reiese faptul că titlul subsemnatei este mai bine caracterizat, capătul de cerere privind revendicarea imobiliară fiind astfel neîntemeiat.

Nu pot fi acceptate nici „concluziile” reclamanţilor (pag. 6-7 din cererea introductivă), acestea neavând un suport real întrucât, în realitate, „pe teren”, imobilele deţinute atât de pârâtă cât şi de reclamanţi nu suferă nicio modificare, terenul acesteia nu se măreşte cu nicio suprafaţă, iar terenul reclamanţilor nu se micşorează cu nicio suprafaţă.

Imobilele sunt foarte bine delimitate, graniţele dintre acestea nefiind modificate de-a lungul timpului iar prin sentinţa civilă nr. 20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 are loc doar o rectificare a înscrierilor existente în cartea funciară, astfel încât acestea să fie conforme cu realitatea.

Pârâta a învederat că calculele evidenţiate de reclamanţi, prin care „justifică” o diminuare a suprafeţei acestora de teren cu 26,58 m.p. sunt eronate, la fel ca şi în dosarul nr. ..., se încearcă inducerea în eroare a instanţelor de judecată, plecându-se de la ideea că terenul subsemnatei are suprafaţa de 174 m.p., iar prin sentinţa civilă de rectificare a cărţii funciare, nr. 20051/2014, pârâta a dobândit o suprafaţă de teren de 87,58 mp, astfel încât va deţine 261,58 m.p.

Pârâta a menţionat şi că, urmare a rectificării cărţilor funciare, pentru ca acestea să fie în concordanţă cu realitatea şi cu decizia civilă nr. 521/R/2013 a Curţii de Apel Braşov, suprafaţa de teren înscrisă în cartea funciară a subsemnatei va fi conformă actelor de proprietate arătate mai sus, iar suprafaţa de teren înscrisă în cartea funciară a reclamanţilor, va fi diminuată cu 87,58 m.p.

Acest lucru reiese fără putinţă de tăgadă şi cu autoritate de lucru judecat, din chiar sentinţa civilă nr. 20051/14.11.2014 îndreptată prin încheierea din data de 20.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 1, unde se menţionează: „Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 231248 ... în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 m.p. ...”

Faţă de toate aceste aspecte pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiat a capătului 1 din cererea introductivă.

Pe cale de consecinţă, ca urmare a respingerii capătului 1 de cerere, pârâta a solicitat respingerea şi a celorlalte capete de cerere care sunt subordonate capătului 1 de cerere:

Capătul 2 de cerere privitor la rectificarea înscrierilor în cartea funciară în sensul diminuării suprafeţei de teren cu 26,58 m.p. nu are suport real, neexistând un drept de proprietate al reclamanţilor asupra acestui teren.

Capătul 3 de cerere privind grăniţuirea, de asemenea este neîntemeiat, menţinându-se aceeaşi limită de proprietate între imobile. Construcţiile aflate pe teren sunt făcute pe calcanul proprietăţii, în mod legal, astfel încât o solicitare de grăniţuire a limitei actuale de proprietate apare ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte capetele 4 şi 5 de cerere, având în vedere faptul că reclamanţii nu au niciun drept asupra terenului subsemnatei, acestea apar ca fiind lipsite de interes şi totodată neîntemeiate, motiv pentru care vă solicit să le respingeţi.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 205-208 C.proc.civ., art. 563, art. 565, art. 907-910 Cod civil, art. 27 din Regulamentul privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.

În dovedirea cererii, pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 02.02.2016 reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat şi respingerea susţinerilor pârâtei.În motivarea cererii reclamanţii au arătat instanţei că, conform Extrasului de carte funciară din 06.11.2015 terenul pârâtei are următoarele suprafeţe: 240mp din acte şi 174mp suprafaţa măsurată iar conform Extrasului de carte funciară din 15.01.2016 (emis după ce s-a făcut modificarea în cartea funciară conform hotărârilor din Dosarul nr. ... - revendicare - şi din Dosarui ... - rectificare de carte funciară) terenul pârâtei are următoarele suprafeţe: 246mp din acte şi 262mp suprafaţa măsurată.

Conform Extrasului de carte funciară din 23.12.2015 terenul reclamanţilor are suprafaţa măsurată de 180mp (suprafaţa din acte nu este menţionată).

Conform actelor de proprietate suprafaţa terenului acestora este de 268mp (conform Deciziei Primarului). Pârâta are conform actelor de proprietate o suprafaţă de 235mp (aşa cum au arătat prin cerer ea de chemare în judecată).

Astfel, faţă de suprafaţa din acte (235mp) pârâta are înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 262mp. Există astfel o diferenţă de 27mp care aparţine reclamanţilor conform actelor depuse la dosar.

Reclamanţii au solicitat modificarea pretenţiilor în sensul că suprafaţa de 26,58mp menţionată în cererea de chemare în judecată să fie înlocuită cu suprafaţa de 27mp conform actelor ataşate prezentei, emise de cartea funciară (OCPI Bucureşti - BCPI Sector 1). Diferenţa faţă de cererea de chemare în judecată se justifică pentru că schimbarea suprafeţei în cartea funciară s-a făcut prin rotunjirea suprafeţei de 26,58mp la 27mp.

Chiar dacă a existat un dosar ce a avut ca obiect revendicarea considerăm că acel dosar viza o suprafaţă diferită de cea din prezentul dosar având în vedere că suprafaţa pârâtei s-a majorat în concret cu 27mp faţă de suprafaţa prevăzută în actele sale de proprietate. Acţiunea în revendicare are ca obiect readucerea în posesia celui care are titlul de proprietate a unui imobil care se află în posesia unei persoane care nu este proprietar, în cazul reclamanţilor aceştia revendică o suprafaţă care acum se află în posesia pârâtei şi care excede dreptului său de proprietate.

Chiar dacă instanţele au comparat titlurile de proprietate ale părţilor în Dosarul nr. ... şi au acodat preferinţă titlurilor de proprietate ale pârâtei, în concret nu se poate mări suprafaţa de teren a pârâtei faţă de cea care rezultă din acte în detrimentul subsemnaţilor, întrucât dosarul nr. ... a avut ca obiect revendicarea unei suprafeţe de 90mp.

Faptul că în cartea funciară exista o suprapunere de 87,58mp între cele 2 terenuri nu reprezintă un motiv pentru intabularea pe numele pârâtei a unui teren cu 27mp mai mare decât cel pentru care deţine acte de proprietate. Acesta este motivul pentru care este necesară rezolvarea situaţiei în concret prin prezenta cerere de chemare în judecată şi respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat.

La acest moment suprafaţa terenul reclamanţilor este diminuată cu 27mp şi suprafaţa de teren a pârâtei este majorată cu 27mp faţă de suprafaţa din actele sale de proprietate. Acest aspect duce la încălcarea dreptului acestora de proprietate (art. 555 Noul Cod civ.: Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, IR limitele stabilite de lege).

Chiar dacă s-a stabilit că există o suprapunere de terenuri în suprafaţă de 87,58mp prin Referatul emis de BCPI Bucureşti la data de 09.10.2013 (act ataşat), chiar dacă acţiunea în revendicare pentru suprafaţa de 90mp (81 mp ca urmare a expertizei) care a făcut obiectul Dosarului nr. ... a fost respinsă, nu se poate majora suprafaţa de teren a pârâtei cu 27mp faţă de suprafaţa prevăzută în actele sale de proprietate în detrimentul subsemnaţilor.

Reclamanţii au arătat că, chiar şi din în Certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele şi taxele locale nr. 342338/04.10.2013 rezultă că suprafaţa din acte este de aproximativ 235mp (234,80mp) pentru terenul aflat în proprietatea pârâtei (act ataşat), nu de 262mp cum este acum înscris în cartea funciară.

Cu privire la Dosarul nr. ... instanţa de recurs a ignorat dispoziţiile legale şi a trecut peste natura juridică a recursului, respectiv a intrat în fondul cauzei şi a soluţionat fondul, atribut pe care îl au doar instanţele de fond şi de apel. Acesta este motivul pentru care, în concret, s-a ajuns la diminuarea terenului subsemnaţilor cu 27mp şi majorarea terenului paiaţei cu 27mp peste suprafaţa prevăzută în actele sale de proprietate.

Astfel, conform art. 304 Vechiului cod de procedură civilă, în baza căruia s-a pronunţat Decizia Civila nr. 521/R din 12.03.2013 de către Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. ... (obiect: revendicare teren de 90mp/81 mp conform expertizei realizate în acel dosar), modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate:

1.când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2.când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;

3.când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;

4.când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5.când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2;

6.dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.

7.când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictor ori străine de natura pricinii;

8.când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămuill şi vădit neîndoielnic al acestuia;

9.când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gieşitâ a legii;

Conform art. 305 Vechiul cod proc. civ. în instanţa de recurs nu se pot aduce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, în concluzie, reclamanţii au apreciat că instanţa de recurs din dosarul nr. ... a încălcat dispoziţiile prevăzute de lege când a soluţionat cererea de revendicare pe fond prin respingerea cererii de revendicare a suprafeţei de 90mp (81 mp conform expertizei din acel dosar) şi a lăsat posibilitatea pentru pârâtă să majoreze în concret, prin înscrierea în cartea funciară, suprafaţa sa de teren cu 27mp faţă de suprafaţa care rezultă din acte, în detrimentul subsemnaţilor care aveau iniţial 268mp din acte iar acum au doar suprafaţa de 180mp înscrisă în cartea funciară.

Prezenta acţiune în revendicare este introdusă după ce a fost soluţionat defînitv Dosarul nr. ... care a avut ca obiect rectificarea cărţii funciare şi prin care s-a diminuat supraţa de teren a acestora cu 27mp în mod nejustificat, ceea ce înseamnă că de la definitivarea hotărârii din Deciziei nr. ... şi până la prezentul dosar a intervenit: o hotărâre nouă în Dosarul nr. ... si o schimbare a situaţiei în cartea funciară care duce la necesitatea de soluţionare a acestei justificată cererea noastră de respingere a excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Reclamanţii au arătat că, în conformitate cu art. 907 Noul cod civ. când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situaţia juridică reala trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

În cazul reclamanţilor, înscrierea suprafeţei de teren de 262mp pe numele pârtei nu corespunde cu situaţia juridică reală pentru că, deşi s-a respins acţiunea în revendicare care a făcut obiectul Dosarului nr. ..., la acest moment pârâta are înscris un teren cu 27mp mai mare decât cel care face obiectul dreptului său de proprietate conform actelor deţinute de aceasta.

Au arătat reclamanţii că, instanţele care au soluţionat Dosarul nr. ..., ce a avut ca obiect rectificarea de carte funciară, nu au avut în vedere faptul că prin admiterea cererii se va aduce atingere dreptului de proprietate al subsemnaţilor pentru că efectul hotărârilor este de majorare a suprafeţei de teren a paratei cu 27mp peste suprafaţa de teren pentru care deţine dreptul de proprietate. Cele două instanţe din acest dosar au reţinut că există o suprapunere de teren de 87,58mp şi au admis cererea de rectificare a cărţii funciare fără a observa că în concret se majorează suprafaţa de teren a pârâtei peste limitele din actele de proprietate, print-o simplă hotărâre de rectificare de carte funciară care nu poate ţine loc oe titlu de proprietate pentru suprafaţa de 27mp. Aşa cum menţionează şi pârâta în întâmpinare, ea are conform actelor de proprietate o suprafaţă de 235mp. Pârâta menţionează în mod netemeinic în întâmpinare faptul că suprafaţa sa de teren înscrisă în cartea funciară este conformă cu actele de proprietate pentru că în cartea funciară este inscrsă suprafaţa de 262mp iar în actele de proprietate este prevăzută suprafaţa de 235mp. Diferente nu este ele 87,58mp ci de 27mp, terenul subsemnaţilor fiind în mod nejustificat diminuat cu această suprafaţă de 27mp.

Reclamanţii au învederat instanţei că, hotărârile din Dosarul nr. ... nu pot reprezenta titluri de proprietate pentru suprafaţa de 27mp înscrisă în cartea funciară în favoarea pârâtei (peste limita de 235mp conform actelor de proprietate ale sale) şi în detrimentul subsemnaţilor.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt,

Prin cererea înregistrată sub nr. ... şi soluţionată prin sentinţa civilă nr.23930/03.12.2010 (filele 18-25 vol.2) a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reclamanţii P.I.A. şi P.M. au chemat în judecată pe pârâta P.A.M.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să o oblige pe aceasta să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul proprietatea lor în suprafaţă de 90 mp, situat în Bucureşti, ... ..., sector 1, cu nr. cadastral 24533, înscris în cartea funciară nr. 76298 a localităţii Bucureşti, Sector 1, învecinat la Nord cu ..., la Vest cu imobilele situate pe str. ... şi ..., la Est cu imobilele situate pe str. ... şi ... şi la Sud cu imobilul situat pe ...; obligarea pârâtei să desfiinţeze construcţia edificată pe terenul reclamanţilor sau autorizarea lor la desfiinţare, pe cheltuiala pârâtei, acordarea unor despăgubiri de 10.000 Euro pentru lipsa de folosinţă a terenului de la data de 14.11.2007 până în prezent, stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietăţile, obligarea pârâtei la respectarea dreptului de proprietate şi posesie, cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost soluţionată în mod irevocabil prin decizia civilă nr.521R din 12.03.2013 de către Curtea de Apel Braşov (filele 37-44) în sensul Respinge excepţiile: lipsei de calitate procesuală activă a reclamanţilor P.I.A. şi P.M. şi de necompetenţă materială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Admite în parte recursul declarat de pârâta P.A.M.M. împotriva Deciziei civile nr. 887/A/2011, a Tribunalului Bucureşti, pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte apelul declarat de pârâta P.A.M.M. împotriva Sentinţei civile nr. 23930/2010, a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pe care o schimbă în parte în sensul că:

I. Respinge în totalitate acţiunea civilă formulată de a reclamanţii P.I.A. şi P.M. în contradictoriu cu pârâta P.A.M.M., având ca obiect revendicare imobiliară, grăniţuire, desfiinţare de construcţie şi plată contravaloare lipsă de folosinţă teren.

Înlătură din dispozitivul sentinţei dispoziţiile referitoare la admiterea în parte a acţiunii privind revendicarea imobiliară, grăniţuirea, desfiinţarea de construcţie, plata contravalorii lipsei de folosinţă a terenului în litigiu şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată către reclamanţi.

Pentru a hotărî astfel Curtea a reţinut că contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nu este unul comutativ, ci aleatoriu, de risc, existând şanse de pierdere şi câştig. Un aspect în acest sens este că în contractul încheiat de reclamant suprafaţa menţionată a terenului este de 317 mp, iar prin dispoziţia nr. 9014/2007 s-a atribuit suprafaţa de 268 mp şi nu mai puţin s-a atribuit o suprafaţă deja aflată în proprietatea pârâtei.

Încheind un astfel de contract, reclamantul şi-a asumat riscul, dat fiind că aceeaşi instituţie, a primarului general, emisese anterior o altă dispoziţie, în favoarea pârâtei asupra terenului în litigiu.

Aplicând regulile comparării de titluri, curtea dă preferinţă celui al pârâtei, pornind în primul rând că ambele dispoziţii de atribuire au fost emise de aceeaşi instituţie, a primarului general, din care cea a pârâtei şi pe baza unei hotărâri judecătoreşti dată în procesul de ieşire din indiviziune, care s-a purtat cu reprezentanţii statului, or şi reclamantul a dobândit în baza unui act administrativ emis de aceeaşi reprezentanţi.

În al doilea rând, pârâta a dobândit dreptul, prin transmisiuni succesive de la adevăraţi proprietari, în timp ce reclamantul a dobândit prin încheierea unui contract aleatoriu, cu factori de risc, dar pe care şi i-a asumat.

În al treilea rând, pârâta se află în posesia imobilului şi cum drepturile ambelor părţi, pentru suprafaţa în litigiu, provin de la acelaşi autor, respectiv statul prin reprezentanţii săi, posesia este un alt element determinant în a caracteriza titlul pârâtei ca fiind preferabil, mai ales că este una anterioară dispoziţiei prin care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate şi fructificată legal prin edificarea potrivit dispoziţiilor legale în materie de construcţii.

Drept urmare, acordând preferinţă titlului pârâtei, curtea va respinge acţiunea în revendicare şi aici se reţine că instanţele de fond nu s-au preocupat să aplice regulile de drept în materie de revendicare, ci s-au cantonat asupra unei expertize ce porneşte de la premisa falsă a dimensiunii terenului pârâtei, cum s-a mai arătat.

A mai reţinut Curtea că capătul de cerere privind demolarea construcţiei va fi respins în primul rând că se va respinge cererea în revendicare, dar nu pot fi omise în analiza unele aspecte care ţin de desfiinţarea construcţiei în litigiu.

Cum s-a reţinut, construcţia a fost edificată în mod absolut legal, pe baza întregii documentaţii, inclusiv a autorizaţiei de construcţie, cerută de lege, dovadă fiind multiplele înscrisuri şi schiţe, expertize depuse la dosarul cauzei.

Ceea ce interesează în recurs, este legalitatea edificării şi aici trebuie pornit de la dispoziţiile art. 494 C. civ., respectiv de a analiza dacă pârâta a fost constructor de bună sau de rea-credinţă. În regulă, aceste prevederi sunt în strânsă legătură cu alte instituţii ca accesiunea sau superficia, însă ele se aplică ori de câte ori se edifică pe terenul proprietatea altuia.

A fi constructor de bună-credinţă, semnifică credinţa constructorului că edifică pe terenul proprietatea sa, cerinţă îndeplinită în speţă, unde pârâta a avut această atitudine volitivă din moment ce dreptul său de proprietate era înscris în cartea funciară asupra terenului şi aceasta în baza unor titluri nedesfiinţate.

Ca atare, chiar şi în situaţia în care a admis revendicarea, instanţele de fond nu puteau să ia măsura extremă a desfiinţării construcţiei, însă au nesocotit dispoziţiile art. 494 C. civ., fapt care întruneşte cerinţele motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 C. pr. civ.

c). motivul privitor la nelegala citare pentru efectuarea expertizei este nefondat, pentru efectuarea expertizei legea neprevăzând vreun termen procedural expres, încât considerentele deciziei din apel în acest sens sunt corecte.

d). ca o consecinţă a respingerii cererii în revendicare şi desfiinţare de construcţie, se va respinge şi petitul privind grăniţuirea, persistând actuala limită dintre proprietăţi, terenul în litigiu fiind proprietatea pârâtei.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.02.2014 sub nr. ..., reclamanta P.A.M.M. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii P.I.A., P.M. şi Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, să se dispună rectificarea cărţii funciare nr. 231248 (nr. C.F vechi 76298), nr. cadastral 231248 (nr. cadastral vechi24533) referitoare la imobilul situat în Bucureşti, sector 1, ... ..., în sensul diminuării suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară cu 81 mp, în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013 şi rectificarea documentaţiei cadastrale nr. 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la acelaşi imobil, în sensul diminuării suprafeţei de teren  cu 81 mp, în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013.

Cererea a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr.20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, îndreptată prin încheierea din data de 20.02.2015, instanţa dispunând Admite cererea privind pe reclamant P.A.M.M. ….,  pârât P.I.A., …., pârât P.M., ….,  pârât Oficiul De Cadastru Şi Publicitate Imobiliară, sector 1, Bucureşti, SOS. KISELEFF, nr. 34;  Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 231248 (nr. CF vechi 76298), nr. Cadastral 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la imobilul situat în Bucureşti, sector 1, ..., ..., în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013. Dispune rectificarea documentaţiei cadastrale nr. 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la acelaşi imobil, în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013. Obligă pârâţii să plătească reclamantei suma de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 noiembrie 2014.

Pentru a decide în acest sens instanţa a reţinut că Instanţa apreciază ca neîntemeiată susţinerea pârâţilor din cuprinsul întâmpinării, în sensul că actul juridic care a stat la baza înscrierii în cartea funciară nu a fost desfiinţat, fiind valabil în continuare, în condiţiile în care s-a respins acţiunea în revendicare a pârâţilor şi în consecinţă s-a consacrat dreptul de proprietate al reclamantei P.A.M.M. asupra suprafeţei de teren în litigiu.

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 907 din N.c.civ, va admite cererea de chemare în judecată şi va dispune rectificarea cărţii funciare nr. 231248 (nr. C.F vechi 76298), nr. Cadastral 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la imobilul situat în Bucureşti, sector 1, ..., ..., în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp, în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013 şi va dispune rectificarea documentaţiei cadastrale nr. 231248 (nr. cadastral vechi 24533) referitoare la acelaşi imobil, în sensul diminuării suprafeţei de teren în cartea funciară cu 87,58 mp, în conformitate cu decizia civilă nr. 521/R/12.03.2013.

Sentinţa anterior menţionată a rămas definitivă prin decizia nr.3281A/30.09.2015 a Tribunalului Bucureşti (filele 84-87 vol.2).

Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul C.S.I. (filele 46-55 vol.3) la obiectivul nr. 2 acesta a determinat că suprafaţa de 26,58mp din prezenta cauză face parte din suprafaţa de 81 mp ce a făcut obiectul revendicării în dosarul ....

Expertul a mai reţinut (fila 49 vol.3) că pârâta nu a edificat construcţii pe terenul reclamanţilor, nedepăşind limita proprietăţii, pârâta nu ocupă o suprafaţă de teren mai mare decât cea deţinută anterior primului litigiu şi nu a edificat construcţii cu depăşirea limitelor proprietăţii.

În drept,

Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, astfel instanţa va analiza cu prioritatea excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţie de fond, absolută şi dirimantă.

Conform art.430 alin.2 C.proc.civ. Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Conform art.431 alin.1 şi 2 C.proc.civ. Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Instanţa constată că noul cod de procedură civilă a consacrat orientarea doctrinară şi jurisprudenţială prin care nu doar dispozitivul ci şi considerentele unei hotărâri dobândesc putere de lucru judecat şi nu doar considerentele decisive care explică soluţia din dispozitiv dar şi considerentele decizorii care pot soluţiona o chestiune litigioasă dintre părţi.

Analizând condiţiile de existenţă a autorităţii de lucru judecat, pentru a determina în cauză existenţa efectului negativ al puterii de lucru judecat ce se concretizează în aspectul că partea care a pierdut procesul nu mai poate repune în discuţie acelaşi drept, într-un nou litigiu, instanţa analizând decizia civilă nr.521R din 12.03.2013 de către Curtea de Apel Braşov, reţine următoarele:

În cauza ... soluţionată prin decizia anterior menţionată părţi au fost P. I.A. şi P.M., în calitate de reclamanţi şi P.A.M.M. în calitate de pârâtă, astfel că în raport de prezenta cauză există identitate de părţi.

Cauza ... a avut ca obiect obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul proprietatea lor în suprafaţă de 90 mp, situat în Bucureşti, ... ..., sector 1, cu nr. cadastral 24533, înscris în cartea funciară nr. 76298 a localităţii Bucureşti, Sector 1, învecinat la Nord cu ..., la Vest cu imobilele situate pe str. ... şi ..., la Est cu imobilele situate pe str. ... şi ... şi la Sud cu imobilul situat pe ...; obligarea pârâtei să desfiinţeze construcţia edificată pe terenul reclamanţilor sau autorizarea lor la desfiinţare, pe cheltuiala pârâtei, acordarea unor despăgubiri de 10.000 Euro pentru lipsa de folosinţă a terenului de la data de 14.11.2007 până în prezent, stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietăţile, obligarea pârâtei la respectarea dreptului de proprietate şi posesie astfel că instanţa constată identitate de obiect în raport de petitele 1,3,4,5 din prezenta cauză, prin raportare la faptul că expertul C.S.I. a identificat suprafaţa revendicată în prezenta cauză ca făcând parte din suprafaţa revendicată în cauza ....

Cauza celor două cereri este identitică fiind întemeiată pe actele prin care părţile au dobândit dreptul de proprietate, respectiv contractul de vânzare-cumpărare de drepturi ereditare asupra unui bun succesoral autentificat sub nr.1313/31.07.2007 încheiat la BNPA D.M.A.L. şi Dispoziţia nr. 9014/7.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti, precum şi Protocolul nr. 23714/14.11.2007 iar pentru pârâtă contractul de donaţie autentificat sub nr. 23054/3.10.1995 de Notariatul de Stat şi sentinţa civilă nr. 8320/6.09.1996, pronunţată de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.Pentru considerentele anterior expuse, instanţa constată că s-a stabilit cu putere de lucru judecat între părţi, în urma analizei titlurilor de proprietate a celor 2 părţi că reclamanţii nu au dreptul la suprafaţa revendicată şi pentru care există suprapuneri cadastrale.

Instanţa constată puterea de lucru judecat şi a sentinţei civile nr.20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, care, prin coroborare cu considerentele deciziei Curţii de Apel Braşov consfinţeşte situaţia juridică dintre părţi şi tranşează chestiunea litigioasă dintre acestea în mod definitiv.

În raport de hotărârile menţionate, pentru reclamanţi, în raport cu pârâta, există putere de lucru judecat în ceea ce priveşte efectele pe care le pot produce actele de proprietate ale acestora, în concret, decizia civilă nr.521R din 12.03.2013 de către Curtea de Apel Braşov împiedică instanţa la o nouă analiză a efectelor pe care le produce titlurile de proprietate ale reclamanţilor în raport cu pârâta iar sentinţa civilă nr.20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti tranşează şi chestiunea administrativă ce vizează opozabilitatea titlurilor în materia publicităţii imobiliare.

Sub acest aspect se manifestă efectul negativ al puterii de lucru judecat, respectiv că, pentru reclamanţi, în raport cu pârâta, nu mai pot revendica nicio suprafaţă de teren pe care Curtea de Apel Braşov a avut-o în vedere atunci când a statuat, în mod irevocabil, asupra efectelor pe care titlurile de proprietate ale părţilor o au asupra acesteia şi nici asupra suprafeţei cadastrate în favoarea pârâtei întrucât titlurile părţilor au fost deja analizate şi a fost preferat cu privire la suprafaţa revendicată în prezenta cauză, titlul pârâtei. Cu privire la corectitudinea publiciăţii imobiliare existente la momentul soluţionării cauzei, aceasta este în deplină conformitate cu sentinţa civilă nr.20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti care a tranşat în mod definitiv şi acest aspect litigios existent între părţi.

Instanţa va respinge toate apărările reclamanţilor ce vizează critici ale hotărârilor irevocabile, acestea fiind inadmisibile şi neputând fi analizate de instanţă.

Pentru toate considerentele anterior expuse instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de petitele 1,3,4,5 iar petitul 2 va fi respins ca stând în putere de lucru judecat în raport de sentinţa civilă nr.20051/14.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Ca o motivare subsidiară, instanţa reţine că, petitele 2,3,4,5 sunt accesorii capătului principal de cerere, respectiv petitul 1 astfel că în raport de soluţia dată cu privire la revendicare acestea ar urma să fie respinse ca neîntemeiate.

Instanţa constată că reclamanţii au pierdut procesul şi astfel sunt în culpă procesuală faţă de pârâtă care are dreptul la restituirea cheltuielilor de judecată.

Conform art.451 alin.2 C.proc.civ. Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate de pârâtă în prezenta cauză acestea constau în plata onorariului de avocat pentru care s-a depus chitanţa nr.105/07.10.2016 pentru suma de 13.200 lei.

Conform art. 127 alin.3 din Statul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea UNBR nr. 64/2011 Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:  a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a ctivităţii cerute de client;  b) natura, noutatea şi dificultatea cazului; c) importanţa intereselor în cauză; 

d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;  e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;  f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;  g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;  h) situaţia financiară a clientului;  i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Instanţa constată că în prezenta cauză problema identificării existenţei autorităţii de lucru judecat nu conferă o complexitate juridică deosebită cauzei şi nici revendicarea unei suprafeţe de teren în supraţă de 26,58mp nu justifică, în raport de valoarea economică a acesteia, onorariul pretins de pârâtă.

În raport de considerentele anterior menţionate instanţa va reduce onorariul de avocat la care va obliga reclamanţii la suma de 5000 lei, fiind apreciată de către instanţă ca fiind adecvată pentru timpul şi munca depusă de avocat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la capătul 1 de cerere.

Respinge cererea formulată de reclamanţii P. I.A. şi P.M., ambii cu domiciliul ales în ….  în contradictoriu cu pârâta P.A.M.M., domiciliată în …. , în ceea ce priveşte capătul 1 de cerere ca stând în putere de lucru judecat.

Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.

Obligă reclamanţii la plata către pârâtă a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31.10.2016.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare