Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1443

Şedinţa publică de la 26 Februarie 2013

Obiectul cauzei:anulare act administrativ

INSTANŢA

Constată că la data de 09.10.2012, petentul B.P. a  formulat  în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. P. şi D.G.F.P.A. ,  contestaţie  prin care a solicitat desfiinţarea  deciziei nr. 238987/24.11.2011,  a deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 197700/10.07.2012.

În motivare, petentul a arătat că  a fost obligat în solidar cu debitorul SC Z. I. SRL la plata obligaţiilor fiscale în cuantum de 105.350 lei în temeiul art.27  alin.2 lit.c şi d din OG 92/2003 republicată

Împotriva acestor decizii,  s-a formulat plângere prealabilă ce a fost respinsă prin decizia nr.238987/2011.

În primul rând se observă că actul fiscal contestat iniţial a fost emis în  2012, iar decizia de soluţionare a contestaţiei în 2011.

Se mai susţine că nu s-a ţinut cont de procura generală de administrare dată în anul 2008, prin care petentul a împuternicit altă persoană să se ocupe de administrarea firmei şi că nu s-au dovedit elementele constitutive ale faptelor imputate,  în  raport de temeiul de drept reţinut.

Astfel, nu s-a dovedit reaua credinţă a petentului câtă vreme acesta nu a efectuat niciodată un act de administrare al societăţii şi a luat cunoştinţă de datoriile acesteia în martie 2012 cu ocazia întocmirii procesului verbal de audiere. A revocat mandatul dat numitei P.  şi a formulat cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, dar a fost anulată, considerându-se că nu are calitatea de administrator.

La contestaţie s-au ataşat înscrisuri (f.10-35)

La 15.11.2012 s-a depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea  contestaţiei ca neîntemeiată.

Petentul a depus  completare la acţiune, la 15.01.2013, solicitând şi anularea deciziei nr.215732/2012, ce a fost depusă  la termenul anterior de intimată şi prin care s-a soluţionat contestaţia împotriva deciziei de angajare a răspunderii solidare. S-au depus şi precizări ale motivelor pentru care s-a formulat completarea.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, din a căror examinare se reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin decizia nr.197700/2012 s-a dispus angajarea răspunderii solidare a petentului pentru creanţele fiscale de 105.350 lei ale SC Z. I. SRL. S-a reţinut în decizie că petentul este administrator al societăţii, că aceasta figurează cu obligaţii fiscale restante de 105.350 lei din care 55.750 lei debit şi 49.645 lei accesorii aferente şi că petentul nu şi-a îndeplinit îndatoririle privind gestionarea resurselor financiare şi materiale pe care legea  şi actul constitutiv le impun.

Împotriva acestei decizii petentul a formulat contestaţie,  primind ca răspuns decizia nr.238987/2011, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestaţia sa. Cu toate acestea, printre actele depuse la dosar de intimată se află şi decizia nr.215732/2012,  prin care s-a respins aceeaşi contestaţie împotriva aceluiaşi act fiscal,  având cuprinsul identic cu cel al deciziei nr.238987/2011.

Organul fiscal nu a prezentat instanţei nicio explicaţie cu privire la această situaţie.

La data de 19.04.2012 societatea prin administrator a  solicitat Tribunalului Comercial Argeş deschiderea procedurii insolvenţei. Judecătorul sindic a anulat cererea, considerând că petentul nu are calitate de administrator  al societăţii  raportat la procura prin care a fost împuternicit administrator numita P.  N.C. . 

Prin urmare, se reţine în speţă că la data declarării stării de insolvabilitate – 10.05.2011 - societatea figura în evidenţele organului fiscal cu datorii scadente şi neachitate, rezultate din deciziile  de impunere nr. 122214/2007, 80835/2007, 0064318/2009, 4242/08.07.2009.

Procesul verbal de declarare a insolvabilităţii a fost comunicat prin publicitate, neexistând dovezi la dosar că ar fi fost înaintat petentului.

De altfel,  aşa cum reiese  din  procura  depusă  la dosar şi avută în vedere şi de judecătorul sindic, la data de 03.06.2008, petentul a împuternicit-o pe numita P.  N.C. să administreze cu puteri depline activitatea societăţii.

Prin urmare,  la data  emiterii procesului verbal de declarare a stării de insolvabilitate şi a  actelor contestate,  petentul nu mai avea calitatea de administrator al societăţii.

Potrivit art.27 alin.2 lit.c) din Codul de procedură fiscală, pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate.

Se reţine că legea impune pentru angajarea răspunderii solidare în baza art.27 alin.2 lit.c) Cod procedură fiscală să existe rea-credinţă din partea administratorului în privinţa nesolicitării deschiderii procedurii insolvenţei faţă de societatea ce înregistrează debite fiscale neachitate la data declarării stării de insolvabilitate.

Din decizia de angajare a răspunderii solidare nu rezultă care sunt elementele pentru care organul fiscal a apreciat că petentul în perioada  2006 – iunie 2008,  cât a fost administrator al societăţii din rea-credinţă nu a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, ci rezultă doar faptul că la data declarării stării de insolvabilitate societatea figura cu debite fiscale scadente şi neachitate.

Or, faptul de a figura cu debite fiscale scadente şi neachitate la momentul declarării stării de insolvabilitate este doar una dintre condiţiile pentru care legea permite a se dispune angajarea răspunderii solidare a administratorului. Cea de-a doua condiţie este neformularea cu rea-credinţă a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, rea credinţă care trebuie să rezulte din faptele pe care administratorul era îndrituit să le realizeze ori de la care trebuia să se abţină.

Prin urmare, nici faptul că societatea figura cu debite fiscale la data declarării stării de insolvabilitate, nici faptul că reclamantul nu a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei anterior emiterii deciziei de angajare a răspunderii solidare,  nu sunt în sine suficiente pentru a se dispune antrenarea acesteia , fiind necesar a se dovedi că neformularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei în termen ,  are la bază reaua-credinţă a administratorului social.

Sub acest aspect, decizia de angajare a răspunderii solidare nu conţine argumente, astfel încât invocarea art.27 alin.2 lit.c) Cod procedură civilă nu este suficientă pentru a susţine că există rea credinţă, cu atât mai mult cu cât, din iunie 2008,  petentul nu mai deţinea calitatea de administrator al societăţii debitoare.

În ce priveşte decizia nr.238987/2011 , se  constată, pe de o parte, că aceasta nu poate suplini motivarea în fapt a deciziei de antrenare a răspunderii solidare aducând acele argumente ce sunt pertinente prin raportare la art.27 alin.2 lit.c) Cod procedură fiscală, iar pe de altă parte că neprezentarea administratorului în faţa organului învestit cu soluţionarea contestaţiei administrative, în vederea exprimării unui punct de vedere asupra angajării răspunderii solidare, nu constituie un argument care să justifice măsura angajării răspunderii solidare dispuse anterior expedierii invitaţiei.

Pe de altă parte, cu toate că organul fiscal nu a motivat şi nu a dovedit reaua-credinţă a reclamantului, acesta a depus la dosar demersurile pe care le-a făcut pe calea administrativă, în faţa organului fiscal, şi pe cale judiciară, pentru contestarea debitului fiscal şi, pe cale de consecinţă, a stării de insolvabilitate, şi pentru contestarea stării de insolvenţă.

Pentru aceste considerente, în baza art.27 alin.2 lit.c Cod pr.fiscală şi art.1, 8, 18 din legea 554/2004,  tribunalul apreciază că acţiunea este întemeiată urmând a o admite , a desfiinţa decizia nr. 238987/2011 şi decizia nr. 215732/2012, iar pe fond admite plângerea şi anulează Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 197700/2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia completată formulată de reclamantul B. P., domiciliat în … ,  în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. P. şi D.G.F.P.A. , cu sediul în Piteşti b-dul Republicii nr.118 jud.Argeş.

Desfiinţează decizia nr. 238987/2011 şi decizia nr. 215732/2012, iar pe fond admite plângerea şi anulează Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 197700/2012.  Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică, azi 26 Februarie 2013, la Tribunalul Argeş –Secţia Civilă, complet specializat Contencios Administrativ şi Fiscal.

Domenii speta

Spete similare