Minori

Prin cererea inregistrată sub nr. (…)  reclamanta (…) a chemat in judecată pe pârâtul (…), solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta să se dispună desfacerea căsătoriei părtilor, din vina exclusivă a pârâtului, ea să-şi reia numele avut anterior căsătoriei, stabilirea locuintei minorilor (…) , născută la (…), (…), nascuta la (…), (…), nascut la (…) şi (…) , nascut la (…) la domiciliul reclamantei, exercitarea autoritătii părintesti să se facă numai de către reclamantă  si paratul să fie obligat la plata pensiei de intretinere pentru minori, in raport de venitul minim pe economia natională.

In motivarea cererii reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul in anul (…), căsătorie din care au rezultat cei patru copii. Mai sustine reclamanta că de la inceputul căsătoriei pârâtul nu dorea să muncească si să contribuie la intretinerea gospodăriei si datorită faptului că acesta consuma si băuturi alcoolice avea un comportament violent, astfel că pentru toate motivele invocate, solicită admiterea cererii.

In drept, a invocat dispozitiile art. 373 lit. b, art. 379 alin. 1, art. 383 alin. 3, art. 398, art. 400 alin. 1, art. 402 cod civil si art. 914 si urm. cod procedură civilă.

A depus alăturat, in copie, acte de stare civila si alte inscrisuri.

Desi legal citat, pârâtul nu a formulat întampinare.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si au fost audiati martorii (… si …).

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

In fapt la data de (…) intre parti s-a incheiat casatoria inscrisa in Registrul de stare civila sub numarul (…) la (…), din casatoria acestora rezultand patru copii minori respectiv (…) nascuta la data de (…), (…) nascuta la data de (…), (…) nascut la data de (…)  si (…)  nascut la data de (…)

Retine instanta ca partile sunt despartite in fapt din data de (…) data la care au fost batuti violent de catre parat , ocazie cu care a distrus bunurile din casa, motiv pentru care reclamanta impreuna cu copii au fost plasati de catre (…) in complexul de servicii comunitare (…) asa cum rezulta din Dispozitia nr.(…)

In ceea ce priveste motivele despartirii dintre cei doi soti,  instanta retine ca acestea au avut la baza violenta excesiva pe care paratul o exercita asupra sotiei sale si asupra copiilor minori, motivat de faptul ca acesta este consumator de bauturi alcoolice, atat sotia cat si copii minori erau alungati din locuinta indiferent de vreme fiind fortati sa doarma in grajd sau in cotet.

Aceste aspecte au fost relatate de martorii audiati in cauza, (…si…), dar si de catre minorele (… si …) cu ocazia audierii in camera de consiliu, fiica cea mare a relatat faptul ca tatal lor le trimitea la cersit pentru a face rost de bani pentru bautura si tigari . In plus a relatat minora si faptul ca odata i-a pus cutitul la gat enervat fiind de faptul ca fratii sai mai mici plangeau, moment in care a salavat-o masa sa, ce ulterior a fost batuta de catre parat.

Se va retine totodata in cauza de fata si faptul ca fata de parat s-a emis un ordin de restrictie pentru o perioada de 6 luni asa cum rezulta din sentinta civila nr.(…)  pronunţata de (…)  in dosar nr.(…) . Nu in ultimul rand se va avea in vedere ca pe numele paratului s-a deschis un dosar penal inregistrat sub numarul (…)  pentru savarsirea infractiunii de rele tratamente aplicate minorului si amenintare, si un altul inregistrat sub numarul (…) pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu si amenintare, acesta fiind si sanctionat contraventional la data de (…) pentru conducerea unui atelaj hipo sub influenta bauturilor alcoolice dar si pentru faptul ca a provocat scandal la domiciliul reclamantei, acela din orasul (…)

Fata de aspectele mai sus expuse, coroborate cu pozitia procesuala a paratului care nu a inteles sa combata prin niciun fel de probatoriu imprejurarile relatate de  reclamanta instanta apreciaza ca relatiile dintre soti erau grav deteriorate inca din anul (…) ,confirmandu-se  sustinerile reclamantei

Potrivit art. 379 si 373 lit b) din Codul Civil, căsătoria se poate desface prin divorţ  atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Fundamentul casatoriei il constituie esenta morala a acesteia, adica afectiunea, sprijinul si respectul reciproc pe care sotii si-l datoreaza unul altuia, or, fara aceste minime standarde, o casnicie nu poate exista, cu atat mai mult nu poate continua. Separatia indelungata face ca raceala dintre soti sa fie ireversibila, transformand sensul dat de legiuitor casatoriei intr-o simpla legatura juridica.

In aceste conditii, instanta retine ca in cauza, raporturile dintre soti sunt grav vatamate din cauza comportamentului paratului asa cum s-a precizat mai sus continuarea casatoriei nemaifiind posibila. Motivele temeinice sunt in principal legate de violenta excesiva manifestata de parat fata de familia sa, abuzurile indreptate asupra sotiei si a copiilor minori atat de natura fizica cat si psihica, lipsa sa de implicare in ceea ce priveste ocrotirea si educarea minorilor, copii cei mari, in varsta de (…) respectiv (…)  ani fiind trimisi de acesta la cersit in vederea procurarii de venituri pentru ca acesta sa-si cumpere bautura si tigari. Nu in ultimul rand instanta va avea in vedere ca paratul i-a produs minorei (…) o evidenta trauma psihica prin aceea ca i-a pus cutitul la gat, minora refuzand cu desavarsire sa-l mai vada pe tatal sau fiind foarte speriata de acesta.

Avand in vedere considerentele de mai sus, in baza art. 379 si 373 lit.b Codul Civil, instanta urmeaza sa dispuna desfacerea casatoriei partilor din vina exclusiva a paratului.

In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la numele reclamantei dupa desfacerea casatoriei, avand in vedere solicitarea acesteia de a-si relua numele avut anterior casatoriei, instanta a constatat ca sunt indeplinite conditiile art. 383 alin 3 Codul Civil, urmand sa dispuna revenirea reclamantei la numele avut de aceasta inainte de casatoria cu paratul, acela de (…)., conform certificatului de casatorie depus la dosar.

In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect exercitarea autoritatii exclusive de catre reclamanta instanta retine ca  in conformitate cu disp. art. 397 din Codul civil după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel. Potrivit art. 398, dacă sunt motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Conform art. 403 din Codul civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanţa de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi îndatoririle părinteşti divorţaţi faţă de copii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituţiei de ocrotire, a instituţiei publice specializate pentru protecţia copilului sau a procurorului.

Exercitarea autorităţii părintesti presupune exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor părintesti. În principiu, autoritatea părintească este exercitată de ambii părinţi împreună. Exerciţiul comun al autorităţii părintesti fundamentează prezumţia mandatului tacit reciproc între părinţi, reglementată de art. 503 alin. (2) din Codul civil.

Codul civil nu reglementează foarte clar situaţiile în care instanţa de tutelă poate dispune exerciţiul autorităţii părintesti de unul dintre părinţi, respectiv de ambii. Prin reglementarea regulii conform căreia exerciţiul aparţine ambilor părinţi s-a urmărit alinierea reglementării românesti la majoritatea sistemelor din Europa, care prevăd că ambii părinţi, indiferent că sunt sau nu împreună, trebuie să-si asume obligaţiile părintesti, să înţeleagă că orice copil are nevoie să fie crescut de ambii părinţi si să nu abandoneze exerciţiul drepturilor si obligaţiilor părintesti.

În reglementarea divorţului este statuată regula conform căreia autoritatea părintească se exercită de către ambii părinţi (art. 397) dar conform art. 398, pentru motive întemeiate, se poate dispune exercitarea ei de către unul dintre părinţi. Textul nu lămureste sfera de aplicare a motivelor temeinice.

Art. 507, la rândul său, enumeră situaţii general valabile care vor conduce la exercitarea autorităţii părintesti de un singur părinte, fiind aplicabil deopotrivă pentru ipoteza părinţilor căsătoriţi si a celor divorţaţi.

Dificultatea rezidă în aprecierea „motivelor întemeiate”, altele decât cele menţionate la art. 507 din Codul civil. În practică, astfel de motive au fost considerate consumul de alcool, de droguri, violenţele exercitate de către unul dintre părinţi, aspecte dovedite prin certificate medico-legale, declaraţii de martori, chiar recunoaşterea părintelui care a exercitat violenţele etc. Potrivit unui alt punct de vedere, aceste motive pot fi apreciate ca temeinice pentru dispunerea exercitării autorităţii părinteşti de către unul dintre părinţi doar atunci când se manifestă în raporturile dintre părinte si copil (de exemplu, un eventual dezinteres faţă de copil manifestat până la divorţ).

Prin analogie, se poate spune că autoritatea părintească poate fi asimilată unui drept subiectiv, care nu se pierde de niciunul din părinţi în nicio circumstanţă, ea fiind un dat născut din legătura naturală dintre părinte si copil iar exerciţiul autorităţii părintesti cu exercitarea acestui drept subiectiv.

Niciun argument de principiu nu poate înlătura exercitarea în comun a autorităţii părintesti (de exemplu: sexul, vârsta copilului), împrejurările nerelevante nu constituie motive temeinice în acest sens (de exemplu, un părinte se face vinovat de violenţe conjugale, prezintă un handicap fizic, plecarea părintelui în străinătate), pentru că este vorba doar de contribuţia unui părinte la luarea unei decizii privitoare la copil.

În stabilirea exercitării autorităţii părintesti de către un singur părinte trebuie avute în vedere doar fapte concrete care trebuie dovedite. Probatoriul trebuie să poarte asupra următoarelor elemente cumulative: dovada de către soţul solicitant a suferinţei copilului care se află sub autoritatea ambilor părinţi; stabilirea unei legături de cauzalitate între suferinţa copilului si exercitarea în comun a autorităţii părintesti; demonstrarea faptului că soluţia constă în exercitarea autorităţii părintesti exclusiv de către părintele solicitant.

Din probatoriul administrat instanţa constată existenţa de motive întemeiate, astfel cum art. 398 Codul civil prevede, pentru ca autoritatea părintească să se exercite în mod exclusiv de către reclamantă, exercitarea autorităţii părinteşti în comun de către ambii părinţi creând in special celor doua minore (…si …) ce datorita varstei au o buna intelegere a faptelor, fata de ceilalti doi frati care au o varsta foarte frageda,  o suferinţă ce nu poate fi îndepărtată decât prin stabilirea exercitării autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către mama acestora.

Astfel cum rezultă din probatoriul analizat mai sus, pârâtul, prin comportamentul său agresiv şi obişnuinţa de a consuma băuturi alcoolice are o influenţă negativă asupra creşterii şi dezvoltării armonioase a minorilor, pentru o corectă educare, maturizare şi dezvoltare intelectuală a acestora, autoritatea părintească asupra minorilor nu poate fi exercitată decât de către mamă, orice intervenţie a pârâtului în programul educaţional al acestora nefiind indicat, ci chiar interzis, acesta punând în pericol viaţa unuia dintre copii, astfel cum rezultă din coroborarea probatoriului.

Totodată, instanţa constată că potrivit art. 496 Codul civil copilul minor locuieşte la părinţii săi, în caz de neînţelegere instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de (…) ani.

Faţă de concluziile probatoriului administrat, văzând şi dispoziţiile art. 403 Codul civil dar şi faptul că reclamanta oferă toate garanţiile necesare pentru asigurarea unui climat propice creşterii armonioase, educării şi dezvoltării intelectuale ale celor doi minori, astfel cum rezultă şi din raportul de anchetă socială realizat în cauză, (…) instanţa va stabili locuinţa minorilor la reclamanta.

Se va retine faptul ca reclamanta impreuna cu copii locuiesc intr-un imobil pus la dispozitie de o persoana impresionata de situatia lor, imobil ce ofera conditii optime de viata, copii sunt beneficiarii unor alocatii de stat in cuantum de (….) lei lunar iar reclamanta beneficiaza de un ajutor social de (…) lei/luna, fiind totodata ajutati si de alti membrii ai comunitatii locale. De asemenea copii cei mari merg la scoala , si sunt inscrisi cu totii la medicul de familie.

Se retine totodata ca potrivit dispoziţiilor art. 402 alin. 1 din Codul Civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 529 din Codul Civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte sau cel care înfiază, obligaţia de întreţinere se stabileşte până la o pătrime din câştigul său pentru un copil, o treime pentru doi copii, şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Avand in vedere ca paratul nu obtine venituri salariale urmeaza ca instanta sa stabileasca pensia de intretinere la nivelul salariului minim pe economoe, respectiv o jumatate din acesta astfel ca il va obliga pe parat să plătească reclamantei pensie de intretinere in suma de (…) lei lunar, calculată la venitul minim pe economie, incepand cu data introducerii actiunii ( … ) si pana la majoratul fiecaruia dintre minori.

In consecinta, avand in vedere motivele de fapt şi de drept prezentate mai sus, cât şi interesul superior al copiilor, astfel cum este stabilit de către Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului nr. 272/2004, instanţa va admite cererea si va dispune desfacerea casatoriei  incheiate la data de (…)  si inscrisa in Registrul de stare civila sub numarul (….) la (…)

Pe viitor pârâta îşi va relua numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de (…)

Exercitarea autoritatii parintesti va fi realizata exclusiv de reclamanta.

Stabileste domiciliul minorilor (…) , nascuta la data de (…), (…) nascuta la data de (…), (…) , nascut la data de (…) si (…), nascut la data de (…) la domiciliul reclamantei, respectiv cel situat in (…)

Obligă pe parat să plătească reclamantei pensie de intretinere in suma de (…) lei lunar, calculată la venitul minim pe economie, incepand cu data introducerii actiunii ( …) si pana la majoratul fiecaruia dintre minori.

Domenii speta

Spete similare