Revendicare imobiliară, grănițuire și ridicare construcții

Sentinţă civilă 53 din 06.02.2015


Cuprins pe materii: Drept civil. Drepturi reale. Condițiile de exercitare a acțiunii în revendicare. Grănițuirea proprietăților. Construirea fără autorizație.

Index alfabetic:

Construirea fără autorizație.

Desființare construcție.

Grănițuire.

Revendicare imobil.

Codul civil: 555 şi art. 563 C.civ., art. 1 Protocolul 1, adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 11, art. 20 şi art. 44 din Constituţia României.

Stăpânirea unui porțiuni din teren, cu lipsă pentru reclamanţi şi plus pentru pârâţi, pe o durată de timp îndelungată, nu prezintă importanţă decât în condițiile în care acțiunea în revendicare ar fi fost prescriptibilă (or, apărarea dreptului de proprietate prin acțiunea în revendicare este imprescriptibilă), sau decât în condițiile invocării unei uzucapiuni de către pârâţi (care însă nu a fost invocată). Așadar, faptul că situaţia de fapt a fost mult timp aceeași, nu împiedică admiterea cererii de revendicare.

Construirea fără autorizație de către pârâți a garajului va fi reținută de instanță ca rea-credință a acestora în ridicarea acestei constructii (garajul), conform art. 586 alin2 C. Civ., motiv pentru care instanta va obliga pârâții să demoleze constructia ridicată pe terenul ocupat.

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 53/06.02.2015

Prin acţiunea înregistrată în data de 05.03.2014, pe rolul Judecătoriei Liești, reclamanţii  AV și AN au chemat în judecată pe pârâtul AȘ, solicitând ca prin hotărârea ce urmează a fi pronunţată să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile lor, iar ca urmare a stabilirii acestei linii de hotar, obligarea pârâtului să lase în liniştită posesie şi deplină proprietate suprafaţa de 50 m.p. pe care a acaparat-o  din proprietatea lor, cu obligarea pârâtului la ridicarea construcţiilor de pe teren şi cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul Alexandru Ștefan, s-a prezentat în faţa instanţei și a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că diferenţa de 50 m.p. pe care o invocă reclamanţii provine dintr-o eroare de măsurătoare şi nicidecum din faptul că el ar fi acaparat în mod voit această suprafaţă.

Pentru justa soluţionare a cauzei, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părţi, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică de specialitate.

La data de 22.12.2014 reclamanții, în temeiul art. 78 C. pr. civ, au solicitat introducerea în cauză a numitei AG, în calitate de pârâtă, ca urmare a calității de coproprietar al garajului alături de pârâtul AȘ.

Analizând actele şi lucrările dosarului din prisma dispoziţiilor legale, instanța a reţinut următoarele:

Temeiul de drept al acţiunii în revendicare îl reprezintă dispoziţiile art. 555 şi art. 563 C.civ., art. 1 Protocolul 1, adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 11, art. 20 şi art. 44 din Constituţia României.

Conform dispoziţiilor art. 555 C.civ.: Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege. Dreptul de proprietate conferă titularului său toate cele trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. El are un caracter absolut, în sensul că se manifestă în raporturile proprietarului cu terţii şi un caracter exclusiv, în sensul că numai proprietarul le poate exercita în deplinătatea lor.

Potrivit dispoziţiilor art. 563 C.civ.:(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

Condiţiile de exercitare a acţiunii (desprinse din definiţia şi caracterul revendicării) impun reclamanţilor să facă dovada faptului că sunt titularii dreptului de proprietate asupra bunului revendicat şi că pârâții exercită o posesie asupra acestui bun.

Astfel, în ce privește pe reclamanţi, prin emiterea titlului de proprietate s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 706 m.p. situată în intravilanul satului Piscu, com. Piscu.  În ce privește pârâtul AȘ, acesta este moştenitorul defuncților AL și AZ, pe numele defunctei  AZ fiind emis titlul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 706 m.p. situată în intravilanul satului Piscu, com. Piscu.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză reclamanții dețin în fapt 665 m.p., pârâții dețin 769 m.p., iar suprafața totală a terenului părților, deținută în fapt este de 1434 m.p., față de 1412 m.p. cât rezultă din cele două acte de proprietate.

Totodată, expertul a reținut că pârâții au construit un garaj care trece de aliniamentul de hotar, fiind lipit de construcția reclamanților.

Reclamanţii justifică, cu titlul de proprietate, obținerea unei diferențe de teren care le lipsește din posesie faţă de titlul lor, respectiv 41 m.p., în vreme ce pârâţii nu pot justifica cu titlu de proprietate diferența de teren ce o dețin în plus faţă de titlul lor, aspect pentru care, comparația titlurilor părților înclină în favoarea reclamanţilor.

În aceste condiții, acțiunea în revendicare se impune a fi admisă. Instanța subliniază că, chiar dacă actuala stăpânire, cu lipsă pentru reclamanţi şi plus pentru pârâţi, datează de mult timp, aceasta nu prezintă importanţă decât în condițiile în care acțiunea în revendicare ar fi fost prescriptibilă (or, apărarea dreptului de proprietate prin acțiunea în revendicare este imprescriptibilă), sau decât în condițiile invocării unei uzucapiuni de către pârâţi (care însă nu a fost invocată). Așadar, faptul că situaţia de fapt a fost mult timp aceeași, nu împiedică admiterea prezentei cereri de revendicare.

Potrivit art. 560 C. Civ. proprietarii terenurilor învecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzatoare, suportând , în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Coroborând probele administrare, instanţa a reţinut că, între cele două proprietăți nu a existat un gard despărțitor, iar gardurile au fost construite după anul 2000.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză pentru stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăţi, au fost propuse două variante, Varianta A - propusă de reclamantul AV , respectiv Varianta B - propusă de pârâtul AȘ.

Tot din cuprinsul raportului de expertiza topo întocmit în cauză a reţinut instanţa că pârâtul a construit un garaj care trece de aliniamentul de hotar, fiind lipit de construcţia reclamantului, garaj ce este evidențiat pe cele două planuri de situație prin culoare roşie.

Atât în varianta A, cât și în varianta B, expertul topo a propus întregirea suprafeței de teren deținută în fapt de reclamanți cu 41 m.p. până la deținerea și în fapt a suprafeței de 706 m.p. din titlul de proprietate nr. 14608-83 din 26.03.1993. Diferențele dintre cele două variante sunt date de porțiunea din garaj ce trebuie ridicată de pârâți.

Instanța va avea în vedere că suprafața de teren revendicată este mică, respectiv 41 m.p., iar costurile ridicării construcției în varianta A ar fi mai mari decât suprafața de teren revendicată, prin urmare, instanța apreciază că varianta B poate da un echilibru între costurile suprafeței de teren revendicată și cele generate de ridicarea construcției.

Cu privire la ridicarea construcțiilor, din cuprinsul raportului de expertiză topo întocmit în cauză reiese că pârâtul a construit un garaj pe terenul său care trece de aliniamentul de hotar, fiind lipit de construcţia reclamantului, garaj ce este evidențiat pe cele două planuri de situație prin culoare roşie.

A mai constatat instanța că pentru construcția pârâților, reprezentând garaj, nu există acte (autorizație de construire). Construirea fără autorizație de către pârâți a garajului va fi reținută de instanță ca rea-credință a acestora în ridicarea acestei constructii (garajul), conform art. 586 alin2 C. Civ., motiv pentru care instanta va obliga pârâții să demoleze constructia ridicată pe terenul ocupat.

Față de considerentele expuse, instanța a admis acțiunea reclamanților.