Partaj, modalitatea de sistare a indiviziunii in cazul cotelor egale

ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR. …

SENTINŢA CIVILĂ NR. …/2014

Şedinţa publică din data de 25 august  2014

Preşedinte : …

Grefier : …

S-a luat în pronunţare cauza civilă privind acţiunea formulată de reclamanta P. S. împotriva pârâtului I. P., având ca obiect ieşire din indiviziune şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant reconvenţional I. P. împotriva  reclamantei pârâtă reconvenţională P. S., având ca obiect ieşire din indiviziune.

La apelul nominal lipsă părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut la termenul din 19 august 2014, când s-a amânat pronunţarea hotărârii pentru termenul de azi.

Se constată că s-au depus la dosar chitanţa nr.75/01.08.2013 privind plata onorariului avocaţial avocat B. D. respectiv concluzii scrise de către pârâtul-reclamant reconvenţional I. P.

Cererea principală este legal timbrată cu 1786 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanţelor seriile AR, nr.14149/01.08.2013, fila 6 dosar şi nr.62165/ 22.08.2013, fila 17 dosar.

Cererea reconvenţională este legal timbrată cu suma de 39 lei, prin chitanţa seria TMXWM nr.7330606PJ/12.09.2013, fila 23 dosar.

J U D E C A T A,

Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la această instanţă la data de 06.08.2014, reclamanta P. S. CNP …, domiciliată în … a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. P. CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O.N., cu sediul profesional în …, ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate că părţile sunt coproprietare fiecare în cotă de ½ parte asupra imobilului identificat în CF nr.304865 Ineu, provenit din CF 128 Ineu, nr.top./cad.264-265/a-1, respectiv casa din lemn acoperită cu ţiglă şi grajdul din lemn acoperit cu ţiglă (adică construcţiile vechi rămase  de la părinţi) şi 719 mp teren din …, restul îmbunătăţirilor aduse sunt făcute exclusiv de reclamantă şi nu intră în masa partajabilă, respectiv la casă-tencuit exterior şi interior, geamuri şi uşi, închis coridor, cimentat coridor, geamuri şi uşi coridor, parchet camere, introdus curent, iar la grajd acesta a fost transformat într-o anexă locuibilă, compartimentat  cu ziduri interioare şi tencuit interior şi exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uşi şi ferestre, de asemenea jgheaburi şi burlane, bazin pentru apă, gard din beton şi plăci, uşi din fier, grad din curte din ţeavă şi plasă de sârmă.

A se dispune ieşirea din indiviziune asupra construcţiilor vechi, atribuind întreg imobil reclamantei, cu plata unei sulte către pârât, autorizând întabularea în cf conform sentinţei definitive.

Cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta arată că părţile sunt fraţi şi au ajuns coproprietari ai imobilului în urma moştenirii părinţilor. Casa asupra căreia poartă dreptul de coproprietate este construită în anul 1870 cu ziduri din lemn acoperită cu ţiglă. Această casă, reclamanta a renovat-o capital, făcând următoarele investiţii : tencuit exterior şi interior, geamuri şi uşi, închis coridor, cimentat coridor, geamuri şi uşi coridor, parchetat camere, introdus curent, montat jgheaburi şi burlane, făcut bazin pentru apă.

În gospodărie există un grajd vechi-făcut aproximativ prin anul 1931 cu ziduri din lemn acoperit cu ţiglă. Acest grajd a fost transformat de reclamantă în bucătărie de vară făcând ziduri interioare, tencuit interior şi exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uşi şi ferestre parchetat camere, introduc curent.

De asemenea a făcut grad şi poartă la stradă şi gard interior.

Ca atare, coproprietatea părţilor mai subzistă doar asupra construcţiei vechi din lemn şi a grajdului vechi precum şi asupra terenului.

Reclamanta a încercat să ajungă cu pârâtul la un acord în privinţa ieşirii din indiviziune, dar acesta nu a fost de acord, refuzând orice dialog.Imobilul nu este partajabil în natură, fapt pentru care a solicita a fi atribuit reclamantei, urmând a plăti sulta corespunzătoare dreptului său către pârât.

În drept s-au invocat disp.art.670, 676 alin.2 lit.a c.civil, art.979-983 c.pr.civilă.

Prin întâmpinarea depusă la fila 18 dosar, pârâtul I. P. a solicitat respingerea acţiunii.

Prin cererea reconvenţională, formulată odată cu întâmpinarea potrivit art. 209 alin.4 c.pr.civilă, ataşată la f.18 dosar, pârâtul-reclamant reconvenţional I. P. CNP …, domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în … solicitat în contradictoriu cu reclamanta principală pârâtă reconvenţională P. S. CNP …, domiciliată în …, a se constata că imobilul situat în …, înscris în CF nr.304865 Ineu, cu nr.topo.264-265/a-1, reprezentând curţi, construcţii, casa  şi anexa gospodărească, curte comună de 719 mp. este comod partajabil în natură, respectiv a se dispună ieşirea din indiviziune raportat la cotele pe care părţile le deţin.

A mai solicitat a se dispune dezmembrarea imobilului din litigiu, acesta fiind compus din 2 corpuri de clădire separate respectiv partajarea imobilului în natură prun constituirea a două loturi, în sensul atribuirii pârâtului-reclamant reconvenţional lotului situat în partea dreaptă a frontului stradal, compus din teren şi anexa gospodărească-grajd din lemn, iar reclamantei-pârâte reconvenţionale lotul situat în partea stângă a frontului stradal compus din teren, casa din lemn cu nr.138, cu anexa din cărămidă, eventualele diferenţe create, urmând a fi compensate prin sulte în funcţie de evaluarea ce urmează a fi efectuată de către un expert în construcţii.

Să se dispună înscrierea în CF a drepturilor astfel dobândite cu titlu de partaj, prin întabularea părţilor în calitate de proprietari asupra cotei de 1/1 din teren şi construcţii, cu titlu de sistarea stării din indiviziune, asupra terenului menţionat, respectiv înscrierea dreptului pârâtului de proprietate aspra imobilului ce urmează a constitui lotul acestuia şi înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în indiviziune asupra imobilului ce va constitui al doilea lot.

A solicitat obligarea reclamantei-pârâta reconvenţională la plata cheltuielilor de judecată şi compensarea acestora.

În motivele cererii reconvenţionale, pârâtul-reclamant reconvenţional arată că nu se opune în principiu la sistarea indiviziunii, însă pe cale reconvenţională a solicitat formarea unor loturi ţinând cont de suprafaţa ce-i revine fiecărui proprietar, respectiv a se constat că imobilul este comod partajabil în natură.

Mai arată că, la data de 09.04.1980, prin certificatul de moştenitor nr.65/1980 şi ulterior la data de 21.03.1986, prin certificatul de moştenitor nr.108/1986, în urma dezbaterii succesiunii defuncţilor părinţilor, i-a fost atribuită cota de 3/16 şi cota de 5/16, astfel cum rezultă şi din CF nr.304865 Ineu. De la acea dată şi până în prezent, pârâtul plăteşte impozitul aferent cotei de proprietate. Întrucât frontul stradal foarte mare permite partajarea în natură a imobilului, având în vedere că poarta şi un culoar de acces pietonal/auto sunt indispensabile oricăror coproprietari, acestea se pot atribui împreună cu casa din lemn şi anexa acesteia din cărămidă, reclamantei-pârâte reconvenţionale, iar grajdul de lemn şi diferenţa de teren poate constitui un alt lot, respectiv frontul stradal din partea dreaptă a imobilului, atribui pârâtului-reclamant reconvenţional.

Pârâtul-reclamant reconvenţional arată de asemenea că, anexa gospodărească (grajdul din lemn) pe care reclamanta susţine că a transformat-o în bucătărie de vară, construcţie „transformată” ilegal care în prezent constituie faptic grajdul, nu este evidenţiată ca locuinţă, nu există autorizaţie de construire emisă în baza solicitării/acordului său în calitate de coproprietar. Apare în Anexa nr.1 a certificatului de atestare fiscală din 06.08.2013, ca fiind grajd, adică destinaţia menţinută de la edificare, construcţie care, solicită să fie încadrată în lotul de proprietate atribuit reclamantului împreună cu terenul aferent cotei de proprietate.

În această variantă, pentru exercitarea dreptului de proprietate ce li se cuvine din masa succesorală, necesar pentru buna administrare a imobilului, dar şi pentru a avea în proprietate un lot unitar (construcţie şi teren), reclamanta primeşte lotul de lângă construcţiile sale reprezentând casa din lemn cu anexă din cărămidă împreună cu terenul aferent cotei sale de proprietate, iar pârâtul primeşte lotul de lângă construcţiile sale reprezentând anexă-grajd din lemn împreună cu terenul aferent cotei sale de proprietate.

Pârâtul mai arată că nu este relevantă împrejurarea că reclamanta plăteşte impozit pentru întreaga suprafaţă de teren, deoarece impozitarea s-a făcut în baza unei declaraţii a reclamantei, iar pârâtul a achitat reclamantei suma necesară cu titlu de impozit aferent cotei cei îi revine. Pârâtul apreciază de asemenea nerelevantă menţiunea referitoare la transformarea grajdului în bucătărie de vară, sau cele referitoare la pretinsele investiţii, fiind efectuate fără acordul celuilalt coproprietar, respectiv doar pentru mărirea gradului de confort al reclamantei.

În drept, s-au invocat disp.art.205 şi art.209 NCPC.

Prin întâmpinarea la cererea reconvenţională, aflată la fila 27 dosar, reclamanta pârâtă reconvenţională arată că deşi a arătat în acţiune investiţiile făcute, reclamantul nu face opoziţie la acestea, implicit recunoscându-le. Ele sunt evidente şi au sporit foarte mult valoarea imobilului care este vechi de 100 ani, construit din materiale de slabă calitate (lemn cu pământ).

Referitor la cererea formulată de pârâtul-reclamant reconvenţional reclamanta-pârâta reconvenţională arată că partajarea în natură nu este posibilă întrucât imobilul a fost conceput ca o unitate locativă nefragmentată, modul cum sunt amplasate construcţiile nepermiţând partajarea în natură.

Mai arată că reclamantul reconvenţional are vârsta de 83 de ani, nu a folosit niciodată imobilul, venea doar în vizită anual.

Referitor la  plata impozitului, reclamanta-pârâtă reconvenţională arată că pârâtul-reclamant reconvenţional achită impozit pe extravilan, dar nu plăteşte impozit pe intravilan, reclamanta achitând integral impozitul pentru intravilan.

De asemenea, frontul stradal este de 18 m din care, pe stânga 5 m este ocupat de casa veche, 2,5 m este gard din beton, 1 m uşa, 3,5 m poarta mare din fier, 6 m gard din beton. Pe partea dreaptă sunt anexele, iar în continuarea anexelor (una construită din cărămidă) se află grajdul amenajat  în bucătărie, baie, cămară şi magazie de lemne de 9 m. Distanţa dintre colţul bucătăriei (fost grajd) este de 4 m fapt ce face imposibilă partajarea terenului.

Pentru soluţionarea cauzei s-au  administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului principal precum şi expertiză, fiind depuse la dosar următoarele : chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru f.3,17,23, împuternicire avocaţială f.4,20, copie BI reclamantă f.5, extras CF 304865 Ineu f.6-7, certificat fiscal f.8, anexa nr.1 la certificatul fiscal f.9, minuta timbrării f.16, întâmpinare şi cerere reconvenţională f.18-19, chitanţa privind contravaloarea facturii AVNO nr.61/30.08.2013 f.21, factura nr. AVNO nr.61/ 30.08.2013 f.22, răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională f.27, cerere de administrare dovezi f.28-29, interogator pârât I. P.  f.35,  obiective expertiză f.40-41,chitanţa de plată avans onorariu expert f.42,48,53, delegaţie de substituire f.43, cerere de probaţiune reclamantă f.52, copie adresa nr.8119/09.12.1961 emisă de Sfatul Popular al Regiunii Crişana-Intreprinderea Electrică Oradea f.54, copie contract de prestare de servicii nr.8119 f.55-56, copie deviz f.57, -58, copie factura nr.471/24.05.1966 f.59, copie contract de prestare de servicii f.60-61, copie situaţia de lucrare definitivă f.62.64, copie antemăsurătoare de lucrările executate f.65-66, copie comandă chitanţa nr.00949 f.67, copie autorizaţie pentru executare de lucrări f.68, copie deviz nr.139 f.69-70, copie chitanţa fiscală nr.0858351 /1994 f.71, copie chitanţa nr.0497217/1994 f.72, copie aviz de însoţire a mărfii f.73, copie factură fiscală nr.6815154/2003 f.74, copie factura fiscală nr.9917404/2008 f.75, copie deviz nr.38/2008 f.76, copie înscris expert B. S. f.83,97,103,109,112,155-156, copie proces-verbal  f.84-86, răspuns la cererea în probaţiune f.94-96, delegaţie de substituire f.108,186, raport de expertiză f.117-151, confirmare de primire f.152-154, decont justificativ f.161, obiecţiuni la expertiză pârât Ioja Petru f.163-168,177-179, copie chitanţe f.169-175, 180-184, cerere eliberare copii legalizate f.190, chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru f.191-192, răspuns la obiecţiunile formulate de pârâtul I. P. f.193, copie certificat de deces L. C. f.194, copie certificat de deces L.L. f.194, note de şedinţă f.197, chitanţa de plată a onorariului avocaţială B. D. f.200, concluzii scrise  pârât I. P. f.202-213 dosar.

Din ansamblul probelor administrate, instanţa reţine în fapt următoarele:

Asupra imobilului înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr.128 Ineu, nr.top.264-265/a-1, compus din casa cu nr. adm.138 curte şi grădină în intravilan în suprafaţă de 719 mp., sunt înscrişi ca proprietari tabulari sub B1 reclamanta P. S. şi pârâtul I. P., fiecare în cotă de 3/16 părţi, pe titlu de succesiune potrivit certificatului de moştenitor nr.65/1980, iar sub B.3 şi B.4 figurează ca şi proprietari tabulari părţile, respectiv reclamanta P. S. şi pârâtul I. P., fiecare în cotă de 3/16 părţi, pe titlu de succesiune în baza certificatului de moştenitor nr.108/1980,  aşa cum rezultă din extrasul de CF depus la fila 6 dosar.

În urma administrării probei cu interogatoriul pârâtului reclamant reconvenţional, consemnat în şedinţa publică din 05 noiembrie 2013, fila 35 dosar, se reţine că după decesul părinţilor părţilor, reclamanta  principală împreună cu soţul acesteia, au locuit în casa situată în ….

Cu privire la investiţiile aduse imobilului, pârâtul reclamant reconvenţional a recunoscut că reclamanta principală pârâtă reconvenţională a făcut investiţii la casa veche, respectiv tencuit exterior şi interior, montare geamuri şi uşi,  s-a închis  un coridor, s-a cimentat un coridor,  s-au pus geamuri şi uşi la coridor,  respectiv s-au parchetat camere şi introdus curent.

În ceea ce priveşte transformarea grajdului în anexă locuibilă, a arătat că  reclamanta  principală, împreună cu soţul său, l-a compartimentat cu ziduri interioare au tencuit la interior şi exterior, au introdus apă, canalizare şi curent,  au cimentat,  respectiv au pus uşi şi ferestre, în acest corp de clădire au locuit şi părinţii părţilor, pârâtul susţinând la interogator că,, probabil şi aceştia au făcut unele investiţii, fără a putea aprecia contribuţia părinţilor,,.

De asemenea, pârâtul recunoaşte că reclamanta  principală  a montat jgheaburi şi burlane la casă,  un bazin pentru apă,  a construit un gard din beton şi plăci, uşi din fier, respectiv gard în curte din ţeavă şi plasă de sârmă.

Pârâtul reclamant reconvenţional a arătat că locuieşte în Timişoara de peste 50 de ani, reclamanta a folosit împreună cu familia sa întreaga avere a părinţilor părţilor, pârâtul nefolosind nimic din averea părinţilor săi, relaţiile dintre pârât şi reclamantă fiind tensionate chiar şi când trăiau părinţii acestora.

Faţă de cererile părţilor, având în vedere poziţia pârâtului reclamant reconvenţional  în urma administrării probei cu interogatoriu, în cauză s-a încuviinţat administrarea probei cu expertiza tehnică, având ca obiective: identificarea tuturor supraedificatelor aferente nr.top.264-265/a-1 din CF nr.304865 Ineu, situat în …, coproprietatea părţilor, în cota de ½ părţi fiecare şi stabilirea valorii tehnice şi de circulaţie a acestora; precizarea destinaţiei actuale a fiecărui corp pe clădire.; a se pronunţa expertul dacă imobilele supraedificate identificate la pct.1 sunt comod partajabile în natură, ţinând  cont de: destinaţia acestora, cotele –părţi ale coproprietarilor precum şi dacă prin partajare în natură este păstrată funcţionalitatea acestora conform destinaţiei, precum şi aceea de a se identifica şi stabili valoarea tehnică a următoarelor investiţii :la casă : tencuit exterior şi interior, geamuri şi uşi, închis coridor,cimentat coridor,  geamuri şi uşi coridor, parchetat camere, introdus curent; la grajd : compartimentat cu ziduri exterioare şi tencuit interior şi exterior, apă, canalizare, curent, cimentat, uşi şi ferestre;montat jgheaburi şi burlane, bazin pentru apă, gard din plăci şi beton, uşi din fier, gard în curte din ţeavă şi plasă de sârmă, la întreg imobilul.

De asemenea, dacă imobilele supraedificate identificate sunt comod partajabile, ţinând cont şi de cerinţele de la pct.3, să se procedeze la formarea a 2 loturi, astfel un lot compus din casa din lemn şi anexe, cu suprafaţa de teren aferentă, respectiv un lot compus din grajd din lemn ,la care accesul se va face se va face prin diferenţa de teren, respectiv frontul stradal din partea dreaptă a imobilului  cu stabilirea valorii tehnice şi de circulaţie pentru fiecare lot în parte precum şi a se  preciza sporul de valoare adus supraedificatelor prin investiţiile menţionate pentru întreg ansamblu locativ, respectiv pentru fiecare lot în parte.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de către expert tehnic judiciar Ing.B. S., la f.118-175 dosar, se reţine că imobilul casă este destinată spaţiului de odihnă având ca utilităţi doar instalaţia electrică, fără racordare la reţea de apă şi canal, în loc de grup sanitare doar latrină în curte.

Grajdul are destinaţia modificată fără a avea aprobarea Comitetului Executiv al Consiliului popular a oraşului Ineu, conform Deciziei 2148/1982a Tribunalului Suprem. De asemenea, nu are autorizaţie pentru executare de lucrări emise de Comitetul Executiv al Consiliului Popular a oraşului Ineu, conform Decretului nr.144/1958. Destinaţia actuală a fostului grajd este un hol, un loc de servit masa, o baie, o cămară şi magazie de lemne.

Expertul face precizarea că, potrivit Legii nr.8/1977 pentru a face lucrările chiar reduse necesare pentru transformările în două unităţi sunt necesare un proiect de modificări elaborat de o organizaţie oficială de proiectare, o expertiză (pentru imobile vechi, sau la care nu sunt planurile de execuţie originale); o verificare şi o aprobare a proiectului de către unitatea care a proiectat structura preexistentă (acolo unde există planurile de execuţie originale); o aprobare de la Inspectoratul general de stat pentru investiţii-construcţii (IGSIC); autorizaţia uzuală administrativă emisă de comitetul executiv al consiliului popular, conform art.2 din Decret nr.14/1958 şi este necesară numai dacă se fac lucrări de construcţii.

Expertul B. S. arată că din cele solicitate nu există planuri de execuţie pentru nici una din modificări sau reparaţii, existând doar devize de încheieri de lucrare.

Cu privire la modalitatea de partajare a imobilului, expertul concluzionează că acest nu este comod partajabil în natură,  nefiind respectate cerinţele minimale şi anume:acces liber individual la spaţiul deţinut de către o altă persoană sau familie, spaţiu pentru odihnă, spaţiu pentru prepararea hranei, grup sanitar, acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şui rezidiurilor menajere, în speţă fiind respectată doar cerinţa de acces la energie electrică şi spaţiu pentru odihnă, restul cerinţelor fiind doar la una dintre clădiri.

De asemenea, nu sunt întrunite cerinţele de respectare a suprafeţei minimale, respectiv aceea ca pentru o persoană la camera de zi 18 mp., la locul de servit masa 2,5 mp., la sanitare 4,5 mp., la depozitare 2 mp., în total 37 de mp., iar aceste suprafeţe minimale nu sunt întrunite la nici unul dintre corpurile de clădire.

În varianta de partajare pretinsă de pârâtul reclamant reconvenţional, expertul arată că s-ar crea un lot în partea stângă cuprinzând clădirea veche şi şopronul metalic, iar al doilea lot în partea dreaptă cuprinzând holul, baia şi bucătăria, cămara şi magazia de lemne din fostul grajd, magazia de unelte, cuşca de câine, latrina şi alte anexe neidentificate.

Expertul mai precizează că, la clădirea veche este necesar completarea cu un spaţiu pentru prepararea hranei şi un grup sanitar, iar terenul din faţa casei vechi ar rămâne în jur de 3 metri, insuficient pentru circulaţia unei maşini.

Expertul face trimitere în susţinerea acestei afirmaţii că, în baza Legii nr.4 şi Legii nr.5 din 1963 un imobil este sau nu comod divizibil în natură dacă există posibilitatea de a forma două unităţi locative distincte având fiecare o intrare separată şi dependinţele absolut necesar (cel puţin un grup sanitar, lavoar, dus, WC şi o bucătărie) strict despărţite ca accese şi circulaţii între unităţile nou formate, aceste dependinţe sunt asigurate doar pentru un corp de clădire, mai precis la fostul grajd.

Pârâtul reclamant reconvenţional  I.P., a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, fila 177-179 dosar, prin răspunsul ataşat la fila 193 dosar, expertul precizând cu privire la modalitatea de partajare a imobilului că imobilul nu este partajabil în nici o variantă, întrucât după Legea nr.114/1996 este o singură locuinţă în care camera de zi şi dormitorul sunt în clădirea veche, iar bucătăria, baia şi cămara de alimente se găsesc în clădirea cealaltă.

În drept, instanţa constată că sunt incidente prevederile art. 669 c.civ.:,,încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Conform art.987 c.pr.civ.: ,,la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”.

Totodată, la art. 983 alin.2, c.pr.civ.: ,,instanţa va face împărţeala în natură, în temeiul celor stabilite potrivit alin.1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani”.

La art.676 c.civil, se arată următoarele: ,,Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:  a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.,,

Astfel, potrivit dispoziţiilor de mai sus,,partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.,,

Cu privire la criteriile pe care instanţa trebuie să le aibă în vedere la formarea şi atribuirea loturilor, atât doctrina juridică cât şi practica judiciară în materie au arătat că aceste criterii nu au caracter absolut, ci orientativ, însă, în toate cazurile este necesară justificarea modalităţii.

Pentru a exprima posibilitatea partajului în natura cu referire la un bun imobil, atât legiuitorul,  la art.676 c.civil , cât şi practica judiciara au creat noţiunea de comod partajabil.

În speţa de faţă, rezultă în mod indubitabil că imobilul coproprietatea părţilor  nu este comod partajabil în natura, potrivit concluziilor raportului de expertiză mai sus menţionat, ca urmare a faptului că supraedificatele cu destinaţia de locuinţă, dacă ar fi divizate nu s-ar mai prezenta ca o unitate închegată datorită lipsei cerinţelor minimale şi anume:acces liber individual la spaţiul deţinut de către o altă persoană sau familie, spaţiu pentru odihnă, spaţiu pentru prepararea hranei, grup sanitar, acces la energie electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi rezidiurilor menajere, menţionate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996, cu modificări, iar pe de altă parte nici diviziunea materială a terenului ce deserveşte în mod obligatoriu cele două corpuri de clădire nu este posibilă.

 În  ceea ce prieşte investiţiile şi lucrările de îmbunătăţire la imobilul ce se cere a fi partajat, investiţii menţionate în cererea principală, acestea au fost identificate în cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul B.. S., având următoarele valori tehnice: 29.380 lei la clădirea veche,8083 lei la grajd,4873,56 lei bazin de apă, 1620 lei gard, 1050,88 lei racord apă ,724,09 lei racord canalizare,361 lei instalaţie electrică la grajd, 890 lei instalaţie electrică la casa de locuit, 2033 lei magazie de unelte.

Expertul a stabilit de asemenea şi sporul de valoare adus supraedificatelor prin aceste investiţi, pentru întreg ansamblu locativ, ca fiind de 1,33 , rezultat din următorul calcul: valoarea de circulaţie a clădirilor iniţiale (45.705 lei)+valoarea investiţiilor (15.322 lei)/ valoarea de circulaţie a clădirilor iniţiale(45.705 lei).

Prin întâmpinare precum şi prin obiecţiunile raportului de expertiză,  pârâtul-reclamant reconvenţional a contestat existenţa acestora precum şi valoarea pretinsă, arătându-se în acest sens, că antecesorii părţilor, decedaţi în anul 1979, respectiv 1986 s-au înţeles cu reclamanta în sensul ca sumele aferente pensiilor încasate de aceştia să fie destinate întreţinerii şi achitării tuturor cheltuielilor aferente traiului şi imobilului litigios în care au locuit împreună cu reclamanta şi soţul acesteia, P. E..

Pârâtul-reclamant reconvenţional consideră că toate cheltuielile efectuate la imobil au fost suportate în realitate din pensiile antecesorilor comuni, reclamanta principală nefăcând proba cheltuielilor efective evidenţiate în înscrisurile depuse la dosar în probaţiune.

Pârâtul reclamant reconvenţional mai arată şi faptul că antecesorii părţilor au contribuit la lucrările de investiţii pretinse cu circa 75% din suma investită, iar reclamanta principală doar cu 25%, susţinând de asemenea faptul că pentru renovările efectuate la imobil a trimis antecesorilor părţilor sume de bani semnificative aproximativ 41.380 lei, sens în care a ataşat la filele 169-175 dosar mandate poştale.

Prin interogatoriul luat pârâtului-reclamant reconvenţional fila 35 dosar, acesta a recunoscut efectuarea investiţiilor la casa veche şi la grajd precum şi faptul că s-au montat jgheaburi şi burlane, s-a construit un bazin pentru apă, grad din beton şi plăci, uşi din fier, precum şi gard in curte din ţeava si plasă de sârmă, punctele 3, 4 şi 5 din interogator.

Cu privire la investiţiile efectuate la construcţia cu destinaţie iniţială de grajd, pârâtul reclamant reconvenţional a făcut precizarea că în acest corp de clădire au locuit antecesorii părţilor, existând probabilitatea ca şi aceştia să fi efectuat unele investiţii (pct.4 din interogator).

Ori, existenţa acestor investiţii şi lucrări de investiţii la imobil sunt necontestate atât de pârâtul reclamant reconvenţional, valoarea tehnică a acestora, rezultând din administrarea probei cu expertiza tehnică, aşa cum s-a arătat mai sus, fiind susţinute în sensul pretins de înscrisurile depuse la filele 54-87 dosar. Din înscrisurile menţionate rezultă că, prin contractul de prestare de servicii nr.8119 încheiat între unitatea prestatoare Sfatul Popular Regiunea Crişana - Întreprinderea „Electrică” Oradea şi beneficiarul-reclamanta P. S., s-a prestat beneficiarului-reclamantei Pătrăuţă Sofia instalaţia electrică de lumină, fila 55 dosar.

Potrivit autorizaţiei pentru executare de lucrări nr.14/14 din 28.04.1988 emis de Consiliul Popular al Oraşului Ineu - Comitetul Executiv, fila 68 dosar, rezultă că s-au autorizat executarea lucrărilor de branşare pentru apă pentru imobilul din …

Potrivit contractului de prestare de servicii 8119 fila 55 dosar, rezultă că s-a efectuat lucrarea de lumină la imobilul din …, fiind completat de contractul de prestări servicii, din 28.10.1964, fila 56 dosar, titular fiind P. S. şi P. E., ambii domiciliaţi în ….

De asemenea, potrivit contractului de prestări servicii estimativ din 18 mai 1986, fila 60 dosar, respectiv situaţia de lucrări definitivă din 21.09.1966, fila 62-66 dosar, rezultă că s-au efectuat lucrări de reperaţii la imobilul casă din …, contractul fiind încheiat cu soţul reclamantei principale P. E..

Conform chitanţei 00949 din 18.08.1986 rezultă că soţul reclamantei principale a achitat lucrarea de reparat grad metalic.

Imobilul a fost racordat la reţeaua de apă, în baza autorizaţiei eliberată la data de 28.04.1988, fila 68-70 dosar, pe numele reclamantei principale, iar la canalizare în anul 2008 conform facturii fiscale nr.9917404, fila 75-76 dosar.

De asemenea, din chitanţele depuse la f.71-72,73,74 dosar, toate eliberate pe numele soţului reclamantei principale rezultă că s-au achiziţionat materiale de construcţii, respectiv fereastra pentru baie, ciment, var, cărămida, jaluzele.

Din certificatul fiscal nr.629/01.08.2013 eliberat de către Primăria oraşului Ineu, la fila 8 dosar, rezultă că  la nr. administrativ … din str. …, figurează ca proprietar soţul reclamantei, P. E..

Prin urmare, rezultă că reclamanta şi soţul acesteia, au contractat în numele propriu efectuarea lucrărilor de investiţii la imobil în sensul menţionat, pârâtul-reclamant reconvenţional nefăcând dovada că sumele expediate antecesorilor comuni, conform mandatelor poştale depuse în copii la f.169, 175 dosar, au fost investite respectiv că din aceste sume s-au achitat contravaloarea lucrărilor de reparaţii şi investiţii, instanţa apreciind astfel ca neîntemeiate susţinerile pârâtului-reclamant reconvenţional.

Instanţa are în vedere că, valoarea tehnică actualizată a imobilului casa veche este 30.383 lei, respectiv că valoarea tehnică actualizată a corpului de clădire cu destinaţia iniţială grajd, este de 8083 lei, aşa cum rezultă din Raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, fila 139 dosar.

Valoarea terenului aferent nr.top.264-265/a-1 din CF nr.304865 a fost stabilită de acelaşi expert la valoarea de 8,7 euro/mp., rezultând deci valoarea totală a terenului de 6.270 Euro, raportat la cursul euro din data de 23.04.2014,( 1 euro=4,4660 lei) rezultând valoarea de 27.969 lei.

Având în vedere că imobilul coproprietatea părţilor nu este comod partajabil impunându-se a fi atribuit doar unuia dintre coproprietari cu stabilirea sultei aferente cotelor de proprietate, cote ce nu au fost contestate, respectiv că la acest imobil reclamanta principală a efectuat lucrări de investiţii şi îmbunătăţiri, că în acest imobil a locuit reclamanta principală cu familia acesteia şi unde de altfel locuieşte şi în prezent,  instanţa în temeiul prevederilor art. 669,art.676 c.civil, art.987, 983, alin.2, c.pr.civilă, va admite acţiunea principală formulată de reclamanta-pârâta reconvenţională şi în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant reconvenţional I. P., respectiv cu privire la sistarea coproprietăţii.

Pe cale de consecinţă,urmează a se sista starea de coproprietate a părţilor asupra imobilului  înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia CF 128 Ineu, cu nr.top. 264-265/a-1 compus din casă din lemn acoperită cu ţiglă şi grajd din lemn acoperit cu ţiglă, teren în suprafaţă de 719 mp., asupra căruia sunt coproprietari părţile, în cote egale, cu valoarea de 30.383 lei pentru construcţii şi 27.969 lei pentru teren,  în total suma de 58.352 lei, conform expertizei tehnice judiciare întocmită de expert B. S. ce  urmează a face parte integrantă din hotărâre, prin atribuirea întregului imobil în natură către reclamanta principală P. S., pe care o va obliga la plata sultei de 29.176 lei către pârâtul principal, aferentă cotei de ½ părţi a acestuia.

Instanţa va autoriza întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei principale pe titlu de ieşire din indiviziune, la rămânerea definitivă a hotărârii, şi sub condiţia achitării sultei către pârâtul principal.

Văzând că s-au solicitat cheltuieli de judecată de către ambele părţi, faptul că pârâtul reclamant reconvenţional a fost de acord cu admiterea în principiu a cererii de partaj, respectiv a faptului că cererea reconvenţională a fost admisă în parte dar şi faptul că partajul profită ambelor părţi, în drept disp.art.453 alin.2, c.pr.civ., urmează a obliga pârâtul principal la 2500 lei cheltuieli de judecată parţiale către reclamanta principală, justificate prin taxă judiciară, onorariu expert şi onorariu avocat, compensând între părţi restul cheltuielilor ocazionate de ambele părţi.

Pentru aceste motive, în numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E,

Admite acţiunea principală formulată de reclamanta principală P. S. CNP …, domiciliată în …,  în contradictoriu cu pârâtul principal I. P. CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în … pentru ieşire din indiviziune, şi în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul principal  reclamant reconvenţional I. P.CNP … domiciliat în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O. N., cu sediul profesional în …, în contradictoriu cu reclamanta principală pârâtă reconvenţională P. S. CNP …, domiciliată în …, pentru ieşire din indiviziune şi în consecinţă:

-  sistează starea de coproprietate a părţilor asupra imobilului  înscris în CF nr.304865 Ineu, provenit din conversia CF 128 Ineu, cu nr.top. 264-265/a-1 compus din casă din lemn acoperită cu ţiglă şi grajd din lemn acoperit cu ţiglă, teren în suprafaţă de 719 mp., asupra căruia sunt coproprietari părţile, în cote egale, cu valoarea de 30.383 lei pentru construcţii şi 27.969 lei pentru teren,  în total suma de 58.352 lei, conform expertizei tehnice judiciare întocmită de expert B. S. ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin atribuirea întregului imobil în natură la reclamanta principală P.S., pe care o obligă la plata sultei de 29.176 lei către pârâtul principal.

-autorizează întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei principale pe titlu de ieşire din indiviziune, la rămânerea definitivă a hotărârii, şi sub condiţia achitării sultei către pârâtul principal.

Obligă pârâtul principal la 2500 lei cheltuieli de judecată parţiale către reclamanta principală, compensând între părţi restul cheltuielilor ocazionate

 Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Ineu.

 Pronunţată în şedinţă publică din 25.08.2014.

Judecător, Grefier

Domenii speta

Spete similare