Ameninţare

Sentinţă penală 197/2015 din 16.11.2015


Text speţă

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş a fost reprezentat prin procuror B  C .

Pe rol fiind pentru azi judecarea cauzei penale, privind pe inculpatul F I , trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare (două) şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. art. 206 al. 1 Cod penal şi art. 371 Cod penal, cu aplic. art.38 al.2 Cod penal, faţă de persoanele vătămate C.A F  I şi C.AN  F  T .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă persoanele vătămate şi inculpatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 9 noiembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea cauzei pentru termenul din 16 noiembrie 2015.

J U D E C Ă T O R I A

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş nr.77/P/2015 din 24 iunie 2015 a fost trimis în judecată, inculpatul F I în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare (două) şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. art. 206 al. 1 Cod penal şi art. 371 Cod penal, cu aplic. art.38 al.2 Cod penal, faţă de persoanele vătămate C.A F  I  şi C.A  F  T .

S-a reţinut în sarcina inculpatului că acesta în data de 26.01.2015, în dreptul imobilului cu nr. 322 din loc. T, în prezenţa mai multor persoane, a adresat ameninţări cu moartea persoanelor vătămate C. A F  I şi C. A T , care le-a produs acestora o stare de temere, împrejurare în care comportamentul agresiv verbal al inculpatului a determinat panică in rândul persoanelor prezente, fiind tulburată ordinea şi liniştea publică.

Dosarul a fost deschis de către organele de urmărire penală în urma plângerii penale prealabile formulate de către persoana vătămată C.A  F  I  şi în legătură cu infracţiunea de ameninţare.

Organele de urmărire penală au apreciat că sunt aplicabile disp.art.157 al.2 Cod penal, respectiv fapta care a adus vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.

Tot organele de urmărire penală au fost cele care prin ordonanţa din data de 04.02.2015 au început urmărire penală faţă de inculpat şi pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. art. 371 Cod penal, faptă care se urmăreşte din oficiu.

Inculpatul fiind audiat, nu a recunoscut comiterea faptelor, nici în cursul urmării penal şi nici în faţa instanţei de judecată. 

Persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză, iar la termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2015 au arătat că îşi retrag plângerile formulate împotriva inculpatului pentru cele două fapte de ameninţare, prev. de art. 206 al.1 Cod penal. Declaraţiile lor de retragere a plângerilor penale au fost consemnate în scris.

Inculpatul a solicitat la termenul de judecată din 05.10.2015 amânarea judecării cauzei pentru a-şi angaja un apărător ales, dar la termenul de judecată ulterior, respectiv cel din 19.10.2015 nu s-a mai prezentat şi nici nu şi-a angajat un apărător, astfel că instanţa a început cercetarea judecătorească.

Din probele administrate în cauză instanţa reţine în fapt următoarele:

În data  de 26.01.2015, în jurul orelor 17:00, persoana vătămată C.A  F  I  a însoţit-o pe soţia lui C.A  T , care este agent poştal la O.Z.P. B şi are în responsabilitate satul T , să distribuie pensiile la pensionarii din sat.  Astfel în timp ce se aflau la volanul autoturismul proprietate personală şi erau opriţi în dreptul imobilului cu nr.  - T, C. A  T  se afla pe bancheta din spatele autoturismului, iar uşa de la autoturism era deschisă, iar aceasta distribuia pensiile la pensionarii care locuiau în apropiere,  la faţa locului fiind mai multe persoane care aşteptau la rând. În acest timp la faţa locului a apărut inculpatul F  I , care s-a îndreptat spre autoturismul persoanelor vătămate şi în prezenţa tuturor persoanelor care erau de faţă şi fără nici un motiv a început să adreseze diverse injurii şi ameninţări cu moartea la adresa lui C.A F  I  şi a soţiei acestuia C.A  T . În timp ce profera ameninţări inculpatul a  avut un comportament agresiv şi a afirmat că merge după topor la domiciliul său.

Ca  urmare a comportamentului agresiv al inculpatului s-a creat panică în rândul persoanelor care se aflau de faţă, tulburându-se ordinea şi liniştea publică, motiv pentru care persoanele care se aflau de faţă  au plecat datorită acestor împrejurări.

Inculpatul F  I  a fost dus cu forţa la domiciliul său care se afla în apropiere, de mama şi bunica acestuia, respectiv F  El  şi F  S , care şi acestea se aflau la faţa locului pentru a-şi ridica pensiile.

Din declaraţiile persoanelor vătămate C.A F  I şi CA  T rezultă că  prin comportamentul agresiv şi faţă de ameninţările cu moartea proferate la acea dată, îl percep pe inculpat ca fiind un pericol pentru ei şi familia lor.

Din declaraţia martorilor O  Ar ,  G  K ,  B  E,  G  E,  O  E , S  E  rezultă că  inculpatul  F  I , fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, de faţă cu toate persoanelor  aflate  în stradă la faţa locului a proferat  ameninţări la adresa factorului poştal, persoana vătămată CA T , precum şi a soţului acesteia, persoana vătămată C.A  F  I ,  astfel încât persoanele aflate de faţă care îl cunoşteau pe inculpat ca o persoană agresivă, au intrat în panică şi au plecat de la faţa locului.

Chiar martora G E  le-a cerut persoanelor vătămate să plece din locul respectiv pentru a nu se întâmpla şi lucruri mai grave în condiţiile în care inculpatul era foarte nervos şi agitat şi tot comportamentul său agresiv a fost îndreptat numai împotriva persoanelor vătămate, pe care le-au ameninţat cu moartea.

Fiind audiat în cursul urmării penale, inculpatul  F I a declarat că la data comiterii faptelor, în jurul orelor 17:00, se afla  sub influenţa băuturilor alcoolice, astfel că a ieşit din curtea locuinţei sale şi văzându-i pe C.A  FI şi pe soţia acestuia C.A T  care se aflau în autoturismul lor proprietate personală, care era oprit în dreptul imobilului T  şi distribuiau pensiile la mai multe persoane  care se aflau de faţă, pe fondul unor stări conflictuale anterioare,  recunoaşte că  le-a adresat diverse injurii după care a plecat la domiciliul său. Nu a recunoscut că le-a ameninţat sau că a tulburat ordinea şi liniştea publică prin comportamentul său.

La termenul de judecată din 9 noiembrie 2015 persoanele vătămate au arătat că îşi retrag plângerile formulate împotriva inculpatului pentru cele două fapte de ameninţare, prev. de art. 206 al.1 Cod penal.

Inculpatul a arătat că este de acord cu retragerea plângerilor formulate de către persoanele vătămate C.A F  I şi C.  F T împotriva sa pentru cele două fapte de ameninţare, prev. de art. 206 al.1 Cod penal. 

Având în vedere că infracţiunile de ameninţare invocate de persoanele vătămate şi cuprinse în rechizitoriu se urmăresc la plângerea prealabilă a acestora şi că retragerea plângerii este posibilă, instanţa va face aplicarea disp.art.396 al.6 C.pr.pen. cu aplicarea art.16 al.1 lit.g C.pr.pen. şi 158 Cod penal şi va înceta procesul penal faţă de inculpatul F I , pentru săvârşirea a două infracţiuni de ameninţare, faţă de persoanele vătămate C.A  F I  şi C.A  F  T , ca urmare a retragerii plângerilor penale prealabile.

Art.371 Cod penal descrie fapta de tulburarea ordinii şi linişti publice ca fiind fapta persoanei care, în public, prin violenţă comisă împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică.

În cazul de faţă inculpatul prin comportamentul său a tulburat ordinea şi liniştea publică prin ameninţări la adresa persoanelor vătămate şi atingerea gravă adusă demnităţii acestora, dar şi a persoanelor care se aflau în localitatea T  în ziua de 26.01.2015 în zona din faţa imobilului cu numărul administrativ  -.

Actele de ameninţare şi de injurii spuse în publice de către inculpat la adresa persoanelor vătămate au adus atingeri grave demnităţii acestora, independent de fapta de ameninţare (aceeaşi faptă poate să constituie conţinutul a două infracţiuni, respectiv de ameninţare când este lezată persoana fizică şi de tulburarea ordinii şi liniştii publice când este lezată ordinea şi convieţuirea socială) şi au tulburat ordinea şi liniştea publică, în condiţiile în care toate persoanele prezente au plecat de la faţa locului, de-a dreptul speriate de ce s-a întâmplat şi de acţiunile întreprinse de inculpat.

Fapta astfel descrisă mai sus şi săvârşită de către inculpatul F Ia  în ziua de 26.01.2015 pe la orele 15:00 în localitatea T , constituie conţinutul infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prev. de art.371 Cod penal.

 În raport de persoana inculpatului, care nu a recunoscut fapta săvârşită, are antecedente penale, va aprecia că aplicarea unei pedepse cu închisoarea va fi de natură să asigure, atât aspectul sancţionator, cât şi de reeducare a inculpatului şi că aceasta este singura modalitate de individualizare a pedepsei ce urmează să fie aplicată inculpatului.

În baza textului de lege mai sus arătat instanţa îl va condamna pe inculpatul F I la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Întrucât infracţiunea pentru care a fost condamnat inculpatul a fost comisă în termenul de încercare al pedepsei de 8 luni închisoare cu suspendare condiţionată aplicată prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor, instanţa în baza art. 83 al 1 Cod penal din 1969 – raportat la art. 15 al. 2 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicarea a noul Cod penal, va revoca beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor.

În condiţiile în care, după intrarea în vigoare a noului Cod penal, primul termen al recidivei îl constituie numai pedepsele cu închisoarea mai mare de 1 an, în cazul de faţă inculpatul nu se mai află în situaţie de recidivă, astfel cum a r fi fost în raport de vechiul Cod penal.

  Pentru rezolvarea unor astfel de situaţii şi din perspectiva aplicării art.6 Cod penal, a intervenit şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o decizie dată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia penală, respectiv Decizia nr.3/2015.

S-a stabilit că în aplicarea disp.art.6 din Codul penal, stabilirea pedepsei în baza legii noi în cazul pluralităţii de infracţiuni în care, potrivit Codului penal din 1969 presupunea reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie cu revocarea suspendării condiţionale, iar potrivit Codului penal condiţiile recidivei postcondamnatorii cu privire la primul termen nu mai sunt întrunite se determină conform art.44 raportat la art.39 din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediară.

O astfel de pluralitate intermediară există în cazul de faţă pentru că pedeapsa anterioară aplicată inculpatului a fost numai de 8 luni, iar potrivit noului Cod penal, o astfel de pedeapsă nu mai constituie primul termen al recidivei.

De altfel, o rezolvare similară se regăseşte şi în dispoziţiile art.96 al.4 şi 5 Cod penal, care prevăd că în caz de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte potrivit dispoziţiilor referitoare de recidivă sau al pluralitate intermediară (nu se mai cumulează în mod automat pedeapsa veche revocată cu noua pedeapsă, ci se aplică regulile , fie de la recidivă, fie de la pluralitate intermediară, iar în cazul ultimei modalităţi contopirea pedepselor se realizează potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni).

În baza art.44 Cod penal raportat la art.39 al.1 lit.b Cod penal cu aplicarea art.6 Cod penal, va contopi pedeapsa 8 (opt) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor, astfel cum a fost revocată, cu pedeapsa din prezenta cauză, de 3 (trei) luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare, la care adaugă o durată de 1 (una) lună, reprezentând 1/3 partea din cea de a doua pedeapsă, astfel că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului va fi de 9 (nouă) luni închisoare pe care urmează să o execute în regim de detenţie.

Va revoca beneficiului suspendării condiţionate şi a executării pedepsei accesorii prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 dispusă prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor şi interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de către textele de lege mai sus arătate pe durata executării pedepsei.

În baza art.274 alin.1 C.pr.pen. va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art.396 al.6 C.pr.pen. cu aplicarea art.16 al.1 lit.g C.pr.pen. şi 158 Cod penal, încetează procesul penal faţă de inculpatul F I, pentru săvârşirea a două infracţiuni de ameninţare, faţă de persoanele vătămate C.A  F  IO  şi C.AN  F  T ,  , ca urmare a retragerii plângerilor penale prealabile.

În baza art. 371 Cod penal, condamnă pe inculpatul F  I, cu datele de la dosar, la o pedeapsă de:

-- 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În baza art. 83 al 1 Cod penal din 1969 – raportat la art. 15 al. 2 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicarea a noul Cod penal cu aplicarea art.43 al.1 Cod penal, revocă beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor.

În baza art.44 Cod penal raportat la art.39 al.1 lit.b Cod penal cu aplicarea art.6 Cod penal, contopeşte pedeapsa aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor, astfel cum a fost revocată, cu pedeapsa din prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) luni închisoare la care adaugă o durată de 1 (una) lună, reprezentând 1/3 partea din cea de a doua pedeapsă, astfel că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de 9 (nouă) luni închisoare pe care urmează să o execute în regim de detenţie.

Revocă beneficiului suspendării condiţionate şi a executării pedepsei accesorii prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal din 1969 dispusă prin sentinţa penală nr.92/25.03.2013 pronunţată de către Judecătoria Beiuş în dosarul nr.339/187/2013 definitivă la data de 17.05.2013 prin decizia penală nr.134/A/2013 a Tribunalului Bihor şi interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de către textele de lege mai sus arătate pe durata executării pedepsei.

În baza art.274 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 500  lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei cu inculpatul, persoanele vătămate şi procurorul.

Pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,