Ordin de protectie

Sentinţă civilă 76 din 26.04.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr…../207/2016 din data de 22.04.2016,  reclamanta D. T., în contradictoriu cu pârâtul D. F. D., a solicitat instanţei emiterea unui ordin de protecţie împotriva sa, în sensul evacuării temporare din locuinţa ce reprezintă proprietatea părinţilor acesteia, precum şi  obligaţia la a păstra o distanţă minimă faţă de copil şi de reclamantă.

În motivare, arată reclamanta că înainte de introducerea cererii de divorţ cât şi după aceea, pârâtul o ameninţă atât pe aceasta cât şi pe copil, care a fost luat de la grădiniţă şi sechestrat o jumătate de zi,  în ideea de a o şantaja pe reclamantă.

Susţine reclamanta că minorul are probleme de sănătate, astfel încât din cauza pârâtului care consumă băuturi alcoolice şi devine agresiv,  copilul plânge şi tremură, reuşind foarte greu să se liniştească.

Reclamanta precizează că, datorită  ameninţărilor a fost nevoită  să părăsească domiciliul  comun  şi să locuiască împreună cu minorul  în locuinţa fratelui acesteia.

În drept, se invocă dispoz. art. 23(1) lit.a şi d din Legea 217/2013.

S-a depus la dosar certificatul de căsătorie, certificatul de naştere al minorului, delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 583/2016.

La termenul din data de 26.04.2016 au fost audiaţi martorii  B. A. şi B. N. , ale căror declaraţii au fost consemnate şi anexate la dosar.

S-a depus la dosar certificatul constatator din data de 25.02.2016 şi biletul de externare din data de 27.07.2011.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta este căsătorită cu pârâtul din data de 07.08.2008, căsătorie din care a rezultat minorul  D. M. Ş., născut la data de  14.06.2011.

De circa 3 luni, relaţia dintre părţi a devenit tensionată datorită comportamentului agresiv pe care pârâtul îl manifestă în relaţia cu reclamanta, comportament care se accentuează pe fondul consumului de alcool. Din această cauză, reclamanta a introdus acţiune de divorţ şi a plecat cu minorul din domiciliul comun în domiciliul fratelui ei, care se află pe raza aceleiaşi localităţi.

În urmă cu trei săptămâni, reclamanta a mers în domiciliul comun pentru a lua o căruţă de care avea nevoie, fapt care i-a fost interzis de către pârât, moment în care aceasta a început să o ameninţe, să-i adreseze cuvinte şi expersii jignitoare şi să o agreseze din punct de vedere fizic.

După acest conflict, pârâtul a pătruns în mod abuziv peste reclamantă, în domiciliul fratelui acesteia, prin excaladarea gardului de la domiciliul acestuia, domiciliu unde a provocat din nou scandal, a adresat ameninţări, cuvinte şi expresii jignitoare reclamantei luându-l pe minor în domiciliul lui fără acordul mamei, minor care are probleme de sănătate.

În prezent atât reclamantei, cât şi minorului le este teamă de pârât, fiind nevoiţi să stea în domiciliul actual cu poarta şi cu uşa încuiate pentru ca pârâtul să nu pătrundă peste ei.

Toate acestea le-a reţinut instanţa din declaraţia martorei B. A. şi din biletul de externare.

Instanţa urmează a nu ţine cont de declaraţia martorului B. N. , deoarece declaraţia acestuia cuprinde menţiuni contradictorii, fapt pentru care instanţa apreciază că aceasta nu a dovadă de obiectivitate în faţa instanţei.

Potrivit prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Conform art. 4 din Legea nr. 217/2003, violenţa în familie se poate manifesta sub mai multe forme, respectiv violenţă verbală, violenţă psihologică, violenţă fizică, violenţă sexuală, violenţă economică, violenţă socială şi violenţă spirituală. 

Prin urmare, faţă de dispoziţiile anterior menţionate, pentru emiterea unui ordin de protecţie, sunt necesar a fi îndeplinite o serie de condiţii şi anume: viaţa, libertatea, integritatea fizică sau psihică a persoanei care solicită emiterea ordinului de protecţiei să fi fost pusă în pericol printr-un act de violenţă ( fizica sau psihica) în una din formele prevăzute în art. 4 lit. a) - g) din partea unui membru de familie definit prin art. 5 din Legea nr. 217/2003 (ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului; reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale), iar măsura să aibă caracter provizoriu şi urgent.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, declaraţia martorei B. A., biletul de externare a minorului, instanţa reţine că pârâtul manifestă un comportament violent atât din punct de vedre moral, cât şi din punct de vedere fizic în relaţia cu reclamanta, comportament pe care-l exercită asupra reclamantei şi în prezenţa minorului şi prin care pune în pericol integritatea fizică şi viaţa reclamantei şi a minorului care are probleme de sănătate.

Conform prevederilor legale de mai sus,  reclamanta  avea  astfel  obligaţia  de a  dovedi  că în prezent atât ea, cât şi minorul sunt victimele  unei  acţiuni  sau  inacţiuni  intenţionate cu  caracter  psihologic, social, fizic  sau  spiritual săvârşite  de  către  pârât asupra lor.

Ori,  cu  probele  administrate  în cauză, apreciază instanţa că reclamanta a făcut dovezi în sensul că au fost săvârşite asupra ei, de către pârât acte de violenţă verbală, psihologică, fizică, etc., care să îi pun în pericol viaţa, integritatea sau libertatea, acte care au repercusiuni psihice şi asupra minorului rezultat din relaţia părţilor.

Având în vedere aceste considerente, instanţa în temeiul art. 23 alin.1 din Legea nr.217/2003  pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, va admite cererea reclamantei şi va dispune  emiterea unui ordin de protecţie, cu caracter provizoriu împotriva pârâtului şi instituie următoarele măsuri – obligaţii în sarcina acestuia pe o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului:- evacuarea pârâtului D. F. D., din imobilul casă de locuit situat în com. Fărcaşele, sat Ghimpaţi, str. …, nr. …, jud. Olt, - obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de reclamanta  D. T. si minorul D. M. Ş..

Onorariul apărătorului B. C. G. - desemnat din oficiu de către instanţă pentru pârât, în cuantum de 390 lei, rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Urmează ca prezenta hotărâre să fie comunicată, de îndată, structurilor Poliţiei Române în a cărei rază teritorială se află locuinţa reclamantei, a minorului şi a pârâtului.

Postat 29.04.2016