Evacuare

Sentinţă civilă 148 din 11.02.2016


Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 07.10.2015 de reclamantul ORAŞUL PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâţii L C, L S – C, L F – L, L C CO, L C A şi L C I M - a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună:

- evacuarea pârâţilor din imobilul ce le-a fost dat spre folosinţă prin contractul de închiriere nr. 11914/20.05.2008, cu obligarea acestora de a preda locuinţa în starea în care au primit-o;

- obligarea pârâţilor L C, L S – C, L F – L, L C CO, L C A şi L C I M la plata sumei de 28195,1 lei reprezentând contravaloarea utilităţilor (cheltuieli de întreţinere şi cheltuieli comune) pentru perioada dec. 2012-iunie 2015, aferente apartamentului situat in S , str. , nr , etaj demisol, ap , Judeţul Prahova, dat în folosinţă paraţilor prin contract de locaţiune;

- obligarea paraţilor la plata c/val. chiriei si utilităţilor până la părăsirea efectivă a locuinţei.

In motivarea acţiunii s-a arătat că în urma repartizării locuinţelor de necesitate, în baza Hotărârii Consiliului Local al oraşului S  nr. 72/2008, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 1 /20.05.2008 între Oraşul S  şi pârâta L C (ca reprezentant al familiei), Oraşul S , prin reprezentanţii săi, dându-le pârâţilor în folosinţă apartamentul situat în S , str. , nr , etaj demisol, ap , Judeţul Prahova,, contract prelungit prin tacita relocaţiune.

Utilităţile aferente blocului de locuinţe, respectiv cheltuielile de întreţinere şi cheltuielile comune sunt achitate furnizorilor de către proprietar, si anume Oraşul S , locatarul având obligaţia sa plătească lunar cota sa parte din aceste cheltuieli.

Susţine reclamantul că pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţia contractuală prevăzuta în contract şi astfel figurează înscrişi în evidentele sale cu o datorie în cuantum de 28195,1 lei, reprezentând c-val utilităţilor aferente apartamentului .

Fiind o obligaţie asumata printr-un contract, locatorul Oraşul S  are dreptul la îndeplinirea integrala, exacta si la timp a acesteia, in caz contrar putând folosi orice mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului sau. Menţionează reclamantul că prin somaţia nr. /31.08.2015 pârâţii au fost puşi în întârziere în vederea executării obligaţiei, însă până la momentul introducerii acţiunii nu au dat curs solicitării reclamantului, astfel că prin pasivitatea pârâţilor, Oraşul S  este pus în situaţia de a nu-şi recupera plăţile efectuate către furnizori în beneficiul pârâţilor .

In conformitate cu art. 1443 si 1832 cod civil, deşi contractul a fost încheiat numai cu pârâta L.C., dar pentru întreaga sa familie, urmează ca pentru recuperarea debitului de către Primăria S , să fie obligate toate persoanele beneficiare ale contractului, să răspundă solidar.

Se mai susţine de reclamant că, dat fiind faptul că prin încetarea contractului de închiriere, chiriaşii pierd dreptul de folosinţa asupra imobilului, urmează ca aceştia să fie evacuaţi, iar potrivit art. 1831 din Codul civil evacuarea chiriaşului se face in baza unei hotărâri judecătoreşti

In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1270, art.l516 alin.(l) si alin. (2) pct. 3, art. 1350 alin. (1), art. 1443, art. 1518 alin. (1), art. 1615, art. 1831 si art. 1832 cod civil.

În dovedirea acţiunii au fost anexate un set de înscrisuri în copie, respectiv: contractul de închiriere nr. /2008 şi fişa întocmită de Biroul locativ din cadrul Primăriei oraşului S , din care reiese c/val utilităţilor apartamentului ocupat de pârâţi (file 8-16).

Pârâţii, legal citaţi, nu au depus la dosar întâmpinare sau alte cereri în apărare.

La termenul de judecată din 10 decembrie 2015 instanţa a dispus amânarea cauzei pentru a da posibilitatea pârâţilor să depună la dosar dovezi privind cheltuielile de întreţinere (fila 45).

La data de 01.02.2016 reclamantul a depus la dosar precizări (file 52-53), prin care a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 29800,21 lei în loc de 28195,1 lei, reprezentând contravaloarea utilităţilor aferente apartamentului ce le-a fost dat în folosinţă de la data deschiderii acţiunii şi până în noiembrie 2015 inclusiv.

De asemenea, reclamantul a precizat că menţine restul capetelor de cerere privind evacuarea pârâţilor din imobil şi obligarea la plata contravaloarea chiriei şi utilităţilor până la părăsirea efectivă a locuinţei.

În dovedirea susţinerilor au fost anexate un set de înscrisuri (file 54-65).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Sub un prim aspect, al excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune pentru capătul de cerere în pretenţii aferente perioadei mai 2009 - august 2012 - excepţie invocată din oficiu - se constată că este întemeiată si urmează a fi admisă pentru perioada mai 2009- octombrie 2010 , cu consecinţa respingerii ca prescrise a pretenţiilor reclamantului aferente acestei - în sumă de 7.155,21 lei.

Potrivit disp. art. 6 alin. 4 noul Cod civil : prescripţiile , decăderile si uzucapiunea începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a legii noi sunt in întregime suspuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

Rezultă aşadar , in raport de începutul prescripţiei ( mai 2009 ) si împlinirea acesteia ( octombrie 2010) - că in cauză sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă.

Conform art. 1 alin. 1 : dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.

Art. 3 prevede că termenul prescripţiei este de 3 ani. şi potrivit, art. 7 prescripţia începe sa curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.

Art. 16 reglementează cazurile de întrerupere a cursului prescripţiei si in cauză este incident cazul prev. de lit. c , întrucât cursul prescripției a fost întrerupt prin somaţia nr. emisă de reclamant către pârâţi la data de 11.11.2013 ( f 58) , comunicată acestora cu confirmare de primire la data de 14.11.2013 ( f 57).

Raportând prevederile legale invocate la prezenta cauză , instanţa constată că pentru capătul de cerere in pretenţii, dreptul la acţiune este prescris pentru perioada mai 2009- octombrie 2010 (pretenţii in sumă de 7.155,21 lei).

Pe fondul cauzei, se reţin următoarele :

Între reclamantul ORAŞUL S , în calitate de proprietar, şi pârâta L C, în calitate de chiriaşă, s-a încheiat la data de 20.05.2008 contractul de închiriere înregistrat sub nr. având ca obiect locuinţa din or. S , str. , nr , etaj demisol, ap , Judeţul Prahova, (f 12-15).

În imobilul închiriat, alături de titularul contractului, mai locuiesc şi L C, L S – C, L F – L, L C CO, L C A şi L C I M soţul şi respectiv fiii pârâtei, astfel cum rezultă din prevederile contractului de închiriere şi fişa suprafeţei locative (fila 16).

Chiria lunară aferentă locuinţei închiriate a fost stabilită la suma de 26,50 lei , iar durata încheierii contractului a fost de 5 ani, cu începere de la 01.06.2008  până la data de 31.05.2013.

Utilităţile aferente blocului de locuinţe, respectiv cheltuielile de întreţinere şi cheltuielile comune sunt achitate furnizorilor de către proprietar, şi anume Oraşul S , locatarul având obligaţia sa plătească lunar cota sa parte din aceste cheltuieli, calculate conform dispoziţiilor din contractul susmenţionat.

In cauză, faţă de disp. art. 6 alin. 2 noul Cod civil si de data încheierii contractului de închiriere dintre părţi ( 20.05.2008) - sunt aplicabile dispoziţiile legale in vigoare la acea dată.

Pârâţii - chiriaşi aveau obligaţia contractuală  - să plătească lunar cota-parte din cheltuielile comune si anume : cheltuielile de întreţinere (apă rece si caldă, combustibil pentru prepararea apei calde, gaze naturale, energie electrică , iluminarea holului comun, salubritate , alte servicii ce deservesc proprietarii) care se repartizează in funcţie de numărul de persoane care locuiesc in luna respectivă in condominiu ( clădire)

Susţine reclamantul că paraţii nu si-au îndeplinit obligaţia contractuală sus¬menţionată şi astfel figurează înscrişi în evidentele sale cu o datorie în cuantum de 29.800,21 lei, reprezentând contravaloarea utilităţilor aferente apartamentului pentru perioada mai 2009 - noiembrie 2015. Cu privire la perioada mai 2009- octombrie 2010 - se va constata însă prescripţia dreptului la acţiune, astfel cum s-a arătat anterior.

Conform art. 969 vechiul Cod civil : convenţiile legal făcute au putere de lege intre părţile contractante si potrivit art. 1091 obligaţiile se sting prin plată.

Fiind o obligaţie asumata de pârâţii-chiriaşi printr-un contract, locatorul Oraşul S  are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a acesteia, în caz contrar putând folosi orice mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său. Menţionează reclamantul că prin somaţiile nr. /11.11.2013 si nr. /31.08.2015 pârâţii au fost puşi în întârziere in vederea executării obligaţiei, însă până la momentul introducerii acţiunii nu au dat curs solicitării, astfel că prin pasivitatea paraţilor, Oraşul S  este pus in situaţia de a nu-si recupera plăţile efectuate către furnizori in beneficiul paraţilor .

In contract se prevede că în cazul în care chiriaşul nu achită in termen facturile la utilităţi ( apă, canal , gaze , lumină ) 2 luni consecutiv, contractul se reziliază de drept ( evacuare necondiţionată). Prin somaţiile sus-menţionate, pârâţilor le-a fost comunicat faptul că, datorită nerespectării obligaţiilor contractuale, contractul s-a reziliat şi li s-a solicitat să părăsească locuinţa, însă au refuzat, ocupând-o in continuare.

Dat fiind faptul că prin încetarea contractului de închiriere, chiriaşii pierd dreptul de folosinţa asupra imobilului, urmează ca aceştia să fie evacuaţi. Potrivit art. 25 din Legea nr. 114/1996 ( in vigoare la data încheierii contractului de închiriere) : evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Urmează a fi obligaţi pârâţii la plata în solidar către reclamant a sumei de 22.645 lei, restanţe la plata utilităţilor (cheltuieli comune) pentru perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2015, precum şi la plata chiriei şi a utilităţilor în continuare, până la părăsirea efectivă a locuinţei.

In temeiul art. 453 Cod pr. civilă vor fi obligaţi pârâţii să plătească reclamantului suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând taxa judiciară de timbru ( f 7).