Procedura insolvenţei

Un act juridic nu poate genera, în principiu, drepturi subiective şi obligaţii pentru un terţ, în schimb drepturile şi obligaţiile părţilor din acel act juridic trebuie respectate şi de către terţi, potrivit principiului relativităţii efectelor actului juridic civil, o regulă de drept potrivit căreia actul juridic civil produce efecte numai faţă de autorul sau autorii săi, fără să poată profita ori dăuna altor persoane. Acest principiu este consacrat şi de art. 973 Cod civil, potrivit căruia convenţiile au efect doar între părţile contractante, dar îşi are originea în dreptul roman:"res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest" (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează, dar nici nu dezavantajează pe altcineva.)

Prin Decizia civilă nr. 192/A/09.03.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 1214/08.12.2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr.  ..., fiind reţinute, în esenţă, următoarele:

Prin sentinţa civilă mai sus menţionată, s-a admis în parte contestaţia formulată de creditoarea ..., s-a dispus lichidatorului judiciar ... să înscrie în tabelul definitiv al creanţelor debitorului ... creanţa garantată a acestui creditor în cuantum de ... lei şi s-a respins capătul de cerere al contestaţiei privind înscrierea creanţei ...

Pentru a  hotărî astfel,  judecătorul sindic  a constatat că prin declaraţia de creanţă înregistrată în data de ... în dosarul nr ... al Tribunalului Arad, ... a solicitat  înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor debitorului ...cu o creanţă în sumă de ... lei formată din creanţă negarantată cu garanţii reale în sumă de .... lei şi din creanţa garantată cu garanţii reale aflate în proprietatea firmei în cuantum de ... lei care cuprinde şi accesorii (dobânzi, penalităţi şi speţe bancare) ce vor curge şi se vor calcula în continuare conform art.41 al.2 din Legea nr.85/2006.

În tabelul preliminar al creanţelor debitorului acest creditor a fost trecut cu o creanţă garantată în sumă de ... şi motivele înlăturării parţiale a sumei de ... reprezentând dobânzi şi accesorii au fost justificate de lipsa unui mod de calcul al accesoriilor (înainte de data deschiderii procedurii şi ulterior acestei date) şi existenţa unor clauze abuzive cuprinse în contractul de credit nr.....

În urma analizării actelor şi documentelor respectiv a contractului de credit ...şi a actelor adiţionale, graficul de rambursare credit, extraselor de cont curent şi celelalte conturi ale debitorului, acordului  FGCR privind restructurarea creditului prin actul adiţional nr.... pentru comisioanele încasate şi ordinelor de plată aferente contractului de garantare ... respectiv a dovezii încasării de către ... experta ... a reţinut că, creanţa creditorului ... (data deschiderii procedurii) era în sumă de ... lei fiind alcătuită din: ...

Cum din activitatea de cercetare efectuată de către un specialist s-a reţinut că, valoarea reală a creanţei creditorului ... este diferită de cea inclusă în tabelul preliminar al creanţelor debitorului şi susţinerea creditorului privind exceptarea de la verificare a creanţei sale izvorâte dintr-un titlu executoriu – contractul de credit bancar nu poate fi interpretată în sensul inaplicării prevederilor art.73 al.3 din Legea nr.85/2006 privind administrarea unor  probe prin care se verifică legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea creanţei;

În aplicarea art.11 lit.i din Legea nr.85/2006 s-a dispus înscrierea în tabelul definitiv a creanţei garantate a acestui creditor în cuantum de ... lei .

Înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor debitorului a creanţei ...în sumă de ... lei sub condiţie s-a făcut în mod corect întrucât împotriva procesului verbal de constatare – temeiul declaraţiei de creanţă, debitorul ... a formulat o contestaţie – obiect dosar ... dar simpla contestare a titlului fără să existe o dispoziţie de suspendare a executării titlului executoriu nu afectează caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei şi în consecinţă nefiind suspendat titlu poate fi pus în executare cu respectarea prevederilor art.64 al.5 din Legea nr.85/2006.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel creditoarea ..., solicitând schimbarea în parte a sentinţei, în sensul admiterii în totalitate a contestaţiei împotriva înscrierii creanţei ... în tabelul preliminar al debitoarei şi, pe cale de consecinţă, să se dispună înscrierea în tabelul definitiv al creanţelor, a creanţei ...

În motivare, arată că experta a apreciat că nu se justifică înscrierea la masa credală a sumei de ... lei suma reprezentând comision de garantare achitat de către ... în anii ..., motivat de faptul ca începând cu anul 2011 garanţia ... a fost pierdută. (raport de expertiza contabilă judiciară pagina ..). În susţinerea celor de mai sus experta face referire la adresa ... prin care ...a declarat neeligibilă cererea de plată a garanţiei făcută de către ...

Această raţiune nu este justificată în condiţiile în care ... a fost de bună credinţă şi a achitat comisionul de garantare către .... Faptul că ulterior achitării acestui comision ... nu a despăgubit ... nu poate fi un refuz de introducere a comisionului la masa credală.

Prin adresa ... s-a comunicat ... faptul că "...garanţia acordată de ..., din fonduri publice alocate .. în condiţiile Legi 218/2005, a devenit neeligibilă", şi nicidecum nu s-a specificat că din 2011 garanţia FGCR a fost pierdută.

Art. 13 din Contractul de garantare a creditului nr. ...stabileşte obligaţia ... de plată a comisionului de garantare pe toată perioada de valabilitate a contractului de garantare.

Din cele expuse se poate observa faptul că ...a fost de bună credinţă în ceea ce priveşte plata comisionului de garantare, comisionul de garantare a fost achitat până în anul 2013 când ... a declarat neeligibilă cererea de plată a garanţiei formulate de către ..., iar acest aspect nu poate duce decât la concluzia că acest comision se impune a fi recuperat de la debitoarea în insolvenţă prin înscrierea şi acceptarea la masa credală şi a sumei de ... .

Prin întâmpinarea depusă la dosar, ... în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ..., a solicitat respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind temeinică şi legală, baza pe o justă şi corectă apreciere a probatoriului administrat.

Examinând calea de atac a creditoarei conform cu motivele invocate în cuprinsul acesteia, starea de fapt dedusă judecăţii, Curtea reţine ca nefondat apelul pentru următoarele considerente:

Judecătorul sindic a fost sesizat cu o contestaţie a creditoarei pentru înscrierea acesteia în tabelul preliminar de creanţe întocmit în dosarul de insolvenţă al debitoarei ..., demers judiciar admis în parte pentru o sumă de ... lei, astfel că prin apelul formulat ulterior, instanţa de control judiciar a fost sesizată cu evaluarea unei diferențe de ... lei cu care creditoarea nu a fost înscrisă în acel tabel, sumă ce totalizează comisionul de garantare achitat de creditoare în anii ....

Judecătorul sindic şi-a însuşit concluziile expertizei de specialitate efectuate în cauză, care a subliniat că acest comision a fost convenit în actul bilateral al apelantei cu acest Fond şi a fost plătit efectiv de către apelantă, care însă a modificat în anul 2010 printr-un act adiţional contractul de credit şi astfel la solicitarea către Fond a restituirii comisioanelor în anul 2013, acesta din urmă a stabilit încălcarea obligaţiilor partenerului contractual, în speţă banca, şi a declarat neeligibilă cererea de plată a garanţei şi, în consecinţă, comisioanele solicitate nu constituie obligaţia de plată a debitoarei în insolvenţă.

Curtea, apreciază că judecătorul sindic a făcut o evaluare corectă a stării de fapt şi a dat o interpretare corespunzătoare dispoziţiilor legale aplicabile, întrucât deşi creditoarea apelantă a făcut dovada virării sumelor către Fond în anii menţionaţi cu titlu de comisioane, solicită a i se reţine buna credinţă, omiţând însă că acest aspect nu are nici o relevanţă în determinarea creanţei pe care debitoarea i-o datorează, dat fiind că izvorul plăţii şi implicit a cererii de restituire îl reprezintă o convenţie bilaterală pe care creditoarea a încheiat-o  sub forma contractului de garantare a creditului la ... faţă de care debitorul este un terţ.

În acest sens, este de amintit principiul relativităţii efectelor actului juridic civil, o regulă de drept potrivit căreia actul juridic civil produce efecte numai faţă de autorul sau autorii săi, fără să poată profita ori dăuna altor persoane. Acest principiu este consacrat şi de art. 973 Cod civil, potrivit căruia convenţiile au efect doar între părţile contractante, dar îşi are originea în dreptul roman:"res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest" (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează, dar nici nu dezavantajează pe altcineva.) Altfel spus, principiul relativităţii înseamnă că actul juridic civil bilateral dă naştere la drepturi şi obligaţii doar pentru părţile lui, iar actul unilateral îl obligă numai pe autorul său.

Un act juridic nu poate genera, în principiu, drepturi subiective şi obligaţii pentru un terţ, în schimb drepturile şi obligaţiile părţilor din acel act juridic trebuie respectate şi de către terţi.

Prin urmare, apelanta invocă articolul din contractul de garantare care stabileşte obligaţia de plată a comisionului de garantare, aspecte însă care vizează exclusiv raporturile sale juridice cu partenerul contractual, întrucât nu există nici o prevedere acceptată de debitoare prin care aceasta să îşi asume obligaţia de plată a unul astfel de comision; modul în care se va evalua îndeplinirea obligaţiilor de către fiecare din părţile contractului de garantare, nu se poate face în cuprinsul acestui litigiu ci vizează doar semnatarii acestui contract, fără a include şi pe debitoare în rândul acestora; pe cale de consecinţă, nu poate fi acceptată la masa credală şi suma solicitată de apelantă, urmând ca lămurirea raporturilor juridice bilaterale dintre ea şi Fond să se deruleze pe o cale separată.

Faţă de cele expuse şi conform dispoziţiilor art. 480 alin.1 C.proc.civ., Curtea apreciază nefondat apelul.

Domenii speta

Spete similare