Partaj succesoral

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.12.2013 pe rolul Judecătoriei Sinaia sub număr dosar 2036/310/2013, reclamanţii M M , MC şi M G au chemat în judecată pe  pârâta C J, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei M  C , fostă cu ultimul domiciliu în oraşul Azuga, strada nr. , bl. , et. , ap. , judeţul Prahova. Cu obligarea pârâtei la cheltuieli de judecata, potrivit cotei sale la succesiunea defunctei.

În fapt, reclamanţii au arătat că la data de 16 decembrie 2005, a încetat din viaţă C N. Ne, lăsând ca moştenitori pe M N. C, în calitate de fiică, cu o cotă de 5/8 şi pe Cr I. J, cu o cota de 3/8, din masa succesorală.

Au mai arătat reclamanţii că prin tranzacţia încheiată în dosarul nr. 514/310/2011 al Judecătoriei Sinaia s-a luat act de învoiala părţilor, în sensul că M N. Ca primit nuda proprietate a apartamentului nr. 1, situat în oraşul Sinaia, nr. , bl. , judeţul Prahova, plus suma de 6.000 (şase mii) euro, de la mama sa, pârâta C I. J.

Se mai arată de reclamanţi că pârâta C I. J a primit dreptul de uzufruct viager asupra apartamentului nr. 1, situat în oraşul Sinaia, nr., bl., judeţul Prahova, împreună cu bunurile mobile, aflate în apartament şi a plătit fiicei sale, M N. C, suma de 6.000(şase mii) euro.

Totodată, reclamanţii au mai arătat că părţile din acel dosar au convenit ca făcând parte integrantă din tranzacţie, în aplicarea dispoziţiilor art. 1074 alin. 2 teza a II-a din Codul civil privind dezmoştenirea indirectă, legatele cu titlu particular respectiv:

- Testamentul lăsat de M N. C si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia;

- Testamentul lăsat de C I. J si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia.

După soluţionarea cauzei ce a făcut obiectul tranzacţiei menţionate, arată reclamanţii că M C a testat în favoarea lor M C si M M, toate bunurile sale mobile şi imobile, conform Testamentului autentificat sub nr. din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu.

Se mai arată de reclamanţi că la data de 23 februarie 2013, a încetat din viaţă M C, fostă cu ultimul domiciliu în oraşul Azuga, de pe urma căreia au rămas ca succesori, ei reclamanţii M C si M M, in calitate de legatari universal si M G, ca soţ supravieţuitor, precum si parata C J, in calitate de mama.

Masa succesorala, rămasa de pe urma defunctei M C, cuprinde:

- apartamentul nr. , situat in oraşul Sinaia, nr. , bl. , et , cu valoarea impozabila de 150.480,72 lei, aflat in posesia paratei C J;

- autoturismul marca "SKODA", cu nr. de înmatriculare , in valoare de 3.000 lei, aflat in posesia reclamantului M G;

- pasivul succesoral, reprezentând cheltuielile de înmormântare, pomenile dupa datina si amenajarea monumentului funerar (placa) defunctei M C, in cuantum de 5.000 lei, făcute de către reclamanţi.

Cota reclamantului M G este de 1/2 din moştenire, a paratei C J este de 1/4, iar a reclamanţilor M C  si M M de 1/4.

Pe cale de consecinţa, s-a solicitat admiterea acţiunii, să se constate deschisă succesiunea defunctei M C şi să se dispună partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma acesteia, cu moştenitorii şi cotele arătate mai sus.

În drept, acţiunea s-a întemeiat pe disp. art. 954 alin. l si 2, art. 972 lit. c, art. 977 alin. 2 si art. 1.088 din Codul civil raportat la art. 979 si urm. din Codul de procedura civila.

În dovedirea acţiunii, s-a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul paratei, expertize tehnice şi martorii: M M, domiciliat în Azuga, str. Valea Azugii nr. şi G A, domiciliată în Azuga, str.

 Prin rezoluţia din data de 27.01.2014, instanţa a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtă, pentru a formula apărări în cauză.

La data de 21.02.2014, pârâta a depus întâmpinare-cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că: a) prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei M C decedată la data de 23.02.2013, compusă din apartamentul aflat în posesia sa şi autoturismul marca Skoda, aflat în posesia reclamantului M G.

Referitor la netemeinicia acţiunii, pârâta a învederat că prin testamentul autentificat sub nr. din data de 10.10.2011 de Biroul Notarului Public Ioniţa Dorina, fiica sa M C i-a lăsat cota ei indiviză din apartamentul nr. 1 situat în oraşul Sinaia, , judeţul Prahova dobândită prin moştenire de la tatăl sau.

Prin testamentul autentificat sub nr. din 19.02.2013 de BNP Mariana Vasiu, tot fiica sa a lăsat reclamanţilor M  Co  şi Mu  M , toate bunurile mobile şi imobile care se vor găsi în patrimoniul său la momentul decesului.

Analizând cele doua testamente, pârâta opinează că testamentul autentificat sub nr. 106/2013 este un legat universal, potrivit art. 1055 Cod civil, fiind dispoziţia testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocaţie la întreaga moştenire.

Susţine pârâta că testamentul anterior nr. 1543/2011, prin care testatoarea i-a lăsat cota ei indiviză din apartamentul nr. 1, este un legat cu titlu particular, art. 1057 Cod civil, întrucât ea are vocaţie succesorală la un bun determinat, privit în mod izolat şi nu la universalitatea succesiunii sau la o fracţiune din acea universalitate.

Se mai arată că din analiza testamentului posterior, cel autentificat sub nr. 106/2013, rezultă că nu a revocat pe cel anterior, nu conţine nicio prevedere în acest sens, pentru a putea opera disp. art. 1051 Cod civil privind revocarea voluntară expresa. De asemenea, arată pârâta că nu poate fi reţinută nici revocarea voluntară tacită, art. 1052 Cod civil, întrucât testamentul ulterior nu conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu testamentul anterior.

Apreciază pârâta că se impune a fi evidenţiate şi împrejurările în care a fost făcut testamentul posterior. Testamentul ulterior nr. a fost făcut la data de 19.02.2013, în favoarea cumnatei şi cumnatului defunctei, pentru ca la data de 23.02.2013 defuncta să moară la Institutul de Boli Infecţioase Profesor Doctor Matei Balş, unde a fost internată în 21.02.2013, ora 16,44 şi decedează la 23.02.2013, ora 7,00.

Astfel, neexistând dispoziţii contrarii sau incompatibile în cele două legate instituite în favoarea pârtilor, cele doua legate pot coexista împreună şi pot acorda vocaţie la succesiunea testamentara ambelor părţi.

Faţă de aceste considerente, ambele legate îşi produc efectele instituite de legatară, sunt în egală măsură execuţionale, situaţie faţă de care apreciază că cererea de partajarea averii succesorale rămasa de pe urma defunctei M C, apare ca fiind neîntemeiată.

Prin cererea reconvenţională, s-a solicitat să se constate nulitatea relativă (anulare) a testamentului autentificat sub nr. din 19.02.2013 de Biroul Notarului Public Mariana Vasiu, pentru lipsa discernământului; să se dispună reducţiunea testamentului până la limita cotităţii disponibile. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Referitor la starea sănătăţii fiicei sale în perioada premergătoare facerii testamentului autentificat sub nr. din 19.02.2013, pârâta a arătat că în data de 28.01.2013 aceasta se afla în stare foarte gravă, aproape inconştientă, a fost dusă la Spitalul Oraşului Sinaia, unde medicii au constatat gravitatea situaţiei, i-au administrat o perfuzie, i-au refuzat internarea, a fost trimisa acasă la Azuga, fiind transportată cu autoturismul nepotului său P A , la cererea soţului defunctei şi în prezenţa numitei S  M , mătuşa defunctei.

S-a mai arătat că starea sănătăţii s-a înrăutăţit în continuare, astfel că la  data de 17.02.2013 a mers la fiica sa împreuna cu C G şi P A, pentru a o duce din nou la spital, a găsit-o singură în casă, nu a fost recunoscută, a stropit-o cu apă, şi-a revenit puţin, avea privirea pierdută, nu ştia ce se întâmplă şi cu greu a convins-o să meargă la spital la Bucureşti.

Astfel, a doua zi, pe 18.02.2014 a plecat la Bucureşti împreuna cu C G, pentru a obţine permisiunea de a fi internată de urgenţă, iar conducerea Spitalului de Boli Infecţioase a programat-o pe data de 25.02.2013, iar la insistenţele disperate din partea sa au acceptat să o interneze în data de 21.02.2013, ceea ce s-a şi întâmplat la ora 16,44, conform referatului medical.

Se mai arată de către pârâtă că în timp ce ea se afla la Bucureşti, iar la locuinţa defunctei din oraşul Azuga, se aflau nepotul său P A cu soţia si mătuşa defunctei S M, care nu au fost recunoscuţi de fiica sa. Ulterior, a venit si soţul M G, care a făcut remarca " nu-i aşa că moare " şi înainte de plecare soţul a adus preotul pentru împărtăşanie, după care P A si S M împreună cu defuncta au plecat spre Bucureşti, cu autoturismul nepotului său, iar soţul ei a rămas acasă.

A mai arătat pârâta că fiica sa a fost internată la Institutul de Boli Infecţioase Profesor Doctor Matei Balş în data de 21.02.2013, ora 16,44 la secţia de terapie intensivă, iar pe data de 23.02.2013, ora 7,00 s-a declarat decesul fiicei sale.

Din referatul medical eliberat la data de 20.09.2013, rezultă că la internare pacienta a prezentat stare generala gravă, a fost conştientă, cooperantă, dar cu encefalopatie hepatică în evoluţie, a fost transferată la secţia de terapie intensivă în data de 22.02.2013, ora 10,18 şi a decedat a doua zi pe 23.02.2013, ora 7,00.

În acest context, arată pârâta că fiica sa a lăsat toate bunurile mobile si imobile unor rude ale soţului supravieţuitor, acesta din urma fiind dezmoştenit de soţia sa, testament autentificat sub nr. din 19.02.2013 de Biroul Notarului Public Mariana Vasiu şi care a fost rectificat prin încheierea nr. din 19.02.2013, în sensul că din eroare s-a consemnat că testatoarea s-a prezentat la biroul notarial  când de fapt notarul s-a deplasat la locuinţa testatoarei.

Cub privire la starea de sănătate în care se afla dispunătoarea la momentul încheierii testamentului, arată pârâta că aceasta se afla într-o incapacitate naturală, era lipsită de discernământ sau o lipsă temporară a acestuia, ceea ce atrage incapacitatea de a face dispoziţii testamentare, deoarece nu a avut puterea de a aprecia efectele juridice ale manifestării sale de voinţă.

Consideră pârâta că a fost grav viciat consimţământul testatoarei pentru  lipsa discernământului, consecinţa fiind nulitatea absolută relativă a actului juridic încheiat, astfel că se poate constata anularea sa.

În ce priveşte reducţiunea testamentului, pârâta a arătat că testamentul a fost încheiat cu încălcarea disp. art. 1086 si 1089 Cod civil, cu referire la cantitatea disponibilă care este partea din bunurile moştenirii şi nu este rezervată prin lege si de care defunctul putea dispune in mod neîngrădit prin liberalităţi.

Astfel, se mai arată că testamentul autentificat sub nr. din 19.02.2013 încalcă rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari şi urmează să fie redus până la limita entităţii disponibile pe care testatorul o putea legal testa.

Faţă de aceste considerente, s-a solicitat admiterea reducţiunii acestui testament.

În drept, cererea s-a întemeiat pe disp. art. 205 si art. 209 Cod proc. civila, art. 453 Cod proc. civila şi art. 1038 si 1091 Cod civil.

În dovedire, s-au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamanţilor, testimoniala cu doi martori: C G, domiciliat in mun. Bucureşti, Aleea et. 1, ap. 6, sector 3; M M, domiciliat in oraşul Sinaia, str. judeţul Prahova

şi expertiza medico-legala pentru stabilirea discernământului la momentul facerii testamentului.

Prin rezoluţia din data de 11.04.2014, instanţa a dispus comunicarea întâmpinării-cererii reconvenţionale către reclamanţi, pentru a formula apărări.

La data de 28.04.2014, reclamanţii au depus întâmpinare, prin care au solicitat să fie respinsă ca nefondată, cererea reconvenţională a paratei, având în vedere că cotele părţilor au fost calculate conform art. 972 lit. c, art. 977 raportat la art. 1088 din Codul civil, astfel:

- 1/4 din moştenire pentru soţul supravieţuitor M G, adică 1/2 din cota de 1/2, cat ar fi primit daca nu era testamentul in favoarea reclamanţilor M C si M M;

- 1/4 din moştenire pentru parata C J, adică 1/2 din cota de 1/2, cat ar fi primit daca nu era testamentul pentru reclamanţii M C si M M;

- 1/2 din moştenire pentru M C si M M, reprezentând cotitatea disponibila.

Au mai arătat reclamanţii că în orice situaţie, cota paratei C J este de 1/4 din succesiunea fiicei sale, M C , iar ei reclamanţii au împreuna, 3/4 din succesiune.

Reclamanţii au mai arătat că potrivit disp. art. 1.052 alin. 3 din Codul civil, testamentul ulterior nu îl revoca pe cel anterior decât în măsura în care conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu acesta.

Susţin reclamanţii că în cauză, cele două testamente autentificate sub nr. 1544 si 1543 din 10 octombrie 2011 sunt incompatibile cu testamentul autentificat sub nr. 106 din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu, prin care Muşunoi Camelia a testat în favoarea reclamanţilor MUSUNOI CONSTANTIN şi MUSUNOI MARIOARA, pentru că ele nu se pot concilia, întrucât instituie alte persoane ca beneficiare de drepturi succesorale şi alte drepturi.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de 23 februarie 2013 a încetat din viaţă M  C , fostă cu ultimul domiciliu în oraşul Azuga astfel cum rezulta din certificatul de deces nr. 771466 din 25.02.2013, fila 14.

La data decesului M  C  era căsătorită  cu reclamantul M  G, casatoria fiind înregistrata la 30 octombrie 1999 sub nr. 28 la Serviciul starii civile de la Primăria Azuga, fila 15.

Din categoria moştenitorilor legali, la data decesului numitei M C  se afla in viata mama acesteia parata C  J .

Defuncta M C  a avut o suferinţă îndelungată generata de o ciroza hepatica de etiologie virala cu antecedente hepatice instalate din copilărie . Pe fondul agravării acestei afecţiuni in anul 2012 starea sa de sănătate in declin a condus la internarea la 21.02.2013 la Institutul Naţional de Boli Infecţioase matei Balş unde a si decedat la data de 23.02.2013.

Pe fondul unei stări de sănătate precare defuncta a înţeles sa constituie in timpul vieţii mai multe acte de ultima voinţă întocmind astfel testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionita Dorina din oraşul Sinaia

si testamentului autentificat sub nr. 106 din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu.

Cu privire la testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia acesta a fost impus de existenta pe rolul instanţelor a unei judecaţi in cadrul căreia defuncta si mama sa disputau averea rămasa de pe urma defunctului tata respectiv soţ. Prin tranzacţia încheiată în dosarul nr. 514/310/2011 al Judecătoriei Sinaia s-a luat act de învoiala părţilor, în sensul că M  N. C  a primit nuda proprietate a apartamentului nr. 1, situat în oraşul Sinaia, , judeţul Prahova, plus suma de 6.000 (şase mii) euro, de la mama sa, pârâta C I. J .Parata C  I. J  a primit dreptul de uzufruct viager asupra apartamentului nr. 1, situat în oraşul Sinaia, Calea Moroieni nr. 22, bl. 9B, judeţul Prahova, împreună cu bunurile mobile, aflate în apartament şi a plătit fiicei sale, M  N. C suma de 6.000(şase mii) euro.

Partile din acel dosar au convenit ca făcând parte integrantă din tranzacţie, în aplicarea dispoziţiilor art. 1074 alin. 2 teza a II-a din Codul civil privind dezmoştenirea indirectă, legatele cu titlu particular respectiv: testamentul lăsat de M  N. C  si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia si testamentul lăsat de C  I. J  si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia.

Prin testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ioniţa Dorina din oraşul Sinaia defuncta M C  a arătat ca lasă mamei sale C J  cota sa indiviza din apartamentul nr. 1 din orasul Sinaia str. Calea Moroieni, nr. 22 dobândită prin moştenire de la tatăl său C  N ; a mai arătat aceasta ca lasă soţului sau M G  cota sa indiviza din apartamentul nr. .

Cu privire la testamentul autentificat sub nr. din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu se va retine ca acesta a fost intocmit cu câteva zile anterior decesului iar in urma expertizei medico legale administrate in cauza s-a stabilit ca defuncta prezenta la 19.02.2013 diagnosticul de „Tulburare mentala organica” si nu avea capacitate psihica de apreciere critica asupra conţinutului si consecinţelor social juridice ce pot decurge din actul civil, testament, semnat fiind incompetenta psihic de a încheia actul notarial in litigiu.(fila 64 volum II) Astfel fiind se va retine ca testamentul in cauza este anulabil pentru lipsa discernământului testatoarei astfel ca văzând si art. 1038 Cod civil va fi anulat acesta.

Fata de starea de fapt expusa văzând si dispoziţiile art. 955 si următoarele Cod civil, art. 972 lit. c Cod civil, art. 977 alin. 2 Cod civil s-a constatat prin încheierea interlocutorie de admitere in principiu pronunţata la 21.12.2015 ca in cauza coexista moştenirea legala cu cea testamentara in condiţiile in care sunt instituite legate particulare prin testamentul autentificat sub nr. 1 /10.10.2011 la BNP Ioniţă Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia.

S-a dispus prin aceeaşi încheiere deschiderea succesiunii defunctei M C, decedată la data de 23.02.2013 cu ultimul domiciliu în oraşul Azuga.

S-a constatat ca moştenitorii legali ai defunctei şi cotele acestora, sunt:

- M G - soţ supravieţuitor cu o cotă de ½;

- C J – mamă, ascendent privilegiat cu o cota de ½

S-a constatat ca masa succesorala se compune din:

- cota de 1/2 din auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC;

- pasiv succesoral de 2.500 lei;

Cota de 5/8 din apartamentul situat în Sinaia, Calea jud. Prahova, care face obiectul testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniţă Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia şi cota de 1/2 din garsoniera situată în Azuga, str. ap. s-a reţinut ca se deferă potrivit testamentului autentificat sub nr. 1543/10.10.2011 la BNP Ioniţă Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia şi nu sunt supuse împărţelii.

Cu privire la componenta masei de împărţit s-a reţinut ca partile nu au contestat apartenenţa la masa a auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC din care s-a reţinut cota de ½ restul cotei de ½ fiind cota de bun comun a soţului supravieţuitor M G.

Cu privire la pasiv s-a pretins suma de 5000 lei care in mod rezonabil se poate aprecia ca a fost cheltuita pentru înmormântare si pomenirea defunctei insa din aceasta suma o parte respectiv 2500 lei a fost avansata ca ajutor defuncta având statutul de pensionara. Astfel fiind s-a reţinut ca pasiv numai suma de 2500 lei.

In ce priveşte cele doua bunuri imobile s-a reţinut ca din acestea defuncta deţinea cote respectiv 5/8 din apartamentul din Sinaia cota dobândita ca descendenta in urma decesului tatălui sau si ½ din garsoniera din Azuga. Cu privire la aceasta s-a reţinut ca a fost dobândita prin contractul de vânzare cumpărare nr. /17.07.1997 încheiat intre M G si SC Bere Azuga SA; la momentul dobândirii MC si MG nu erau căsătoriţi dar erau concubini, ceea ce justifica menţiunea din testament in care M  C  afirma ca acest bun s-a dobândit in căsatorie având probabil dansa percepţia ca starea de concubinaj era apropiata cu cea de căsatorie. Este vorba aşadar de un bun coachizit pentru care cota de participare era egala in ceea ce ii priveşte pe concubini nefiind dovedit contrar si fiind aceasta cota care rezulta din testament. Nu se va retine aşadar ca garsoniera era bunul propriu al soţului supravieţuitor ci se va retine ca acesta era bun coachizit fiind dobândită in timpul concubinajului. Dealtfel este evident ca defuncta si MG , amândoi salariaţi la SC Bere Azuga SA si concubini nu s-au căsătorit tocmai in ideea de a cumpăra fiecare cate o garsoniera; dupa ce au facut acest lucru s-au si căsătorit nefiind relevant ca garsoniera dobândita de defuncta a fost ulterior înstrăinată.

Cu privire la aceste bunuri se va retine ca potrivit doctrinei in materie, Tratat de drept succesoral, profesor Francisc Deak, fila 499 – „bunurile individual determinate care fac obiectul unor legate cu titlu particular se dobândesc de către legatar de la data deschiderii moştenirii si nu formează obiectul partajului.” Astfel fiind aceste bunuri nu pot fi reţinute la masa astfel cum fiecare parte a susţinut cu privire la unul din cele doua bunuri.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse s-a admis prin încheierea interlocutorie din 21.12.2015 în parte în principiu cererea introductivă şi cererea reconvenţională s-a deschis succesiunea defunctei M C, decedată la data de 23.02.2013 cu ultimul domiciliu în oraşul Azuga,  s-a anulat testamentul autentificat sub nr. /19.02.2013 la BNP Mariana Vasiu, pentru lipsa discernământului testatoarei se va constata că moştenirea legală coexista cu moştenirea testamentară.

S-au reţinut ca moştenitorii legali şi cotele acestora, sunt:

- M G - soţ supravieţuitor cu o cotă de ½;

- Creţu Jenica – mamă, ascendent privilegiat cu o cota de ½;

S-a reţinut ca masa succesorala se compune din:

- cota de 1/2 din auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC;

- pasiv succesoral de 2.500 lei;

Cota de 5/8 din apartamentul situat în Sinaia, jud. Prahova, care face obiectul testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniţă Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia şi cota de 1/2 din garsoniera situată în Azuga, str. Valea Azugii nr. 3, bl. 30, et. 2, ap. 22 se va retine ca se deferă potrivit testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniţă Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia şi nu sunt supuse împărţelii.

In urma pronunţării încheierii interlocutorii s-a administrat expertiza tehnica auto prin expert Ciocoiu Petre care a evaluat bunul in litigiu la valoarea de 3783 euro respectiv contravaloarea in lei anume 16934 lei. Din aceasta valoare in masa comunitara este ½ din suma adică 8467 lei restul valorii fiind partea de bun comun a soţului supravieţuitor. Aceasta valoare se va atribui, prin atribuirea bunului soţului supravieţuitor astfel ca acesta datorează ½ din suma, contravaloarea dreptului valoric al paratei C J – acesteia, anume suma de 4233,5 lei. La rândul sau parata datorează reclamantului ½ din pasiv adică suma de 1250 lei, astfel că va plăti reclamantul rest după compensare suma de 2983,5 lei pârâtei.

Pentru a hotărî astfel instanţa va retine ca singurul bun comun, auto din care s-a reţinut cota de ½ este in posesia reclamantului, acesta o foloseşte astfel ca se impune a i se atribui.

Cu privire la cheltuielile de judecata se va retine ca parata C a facut cheltuieli de 8877 lei onorarii avocaţiale, taxe expertize. Reclamantul M G a facut cheltuieli de 11.180 lei onorarii expertize, avocaţiale si taxe judiciare. Totalul cheltuielilor făcute in dosar este deci de 20.057 lei din care fiecare parte trebuia sa suporte potrivit cotei sale părţi, ½  deci 10.028,5 lei. Reţinând că parata C J a plătit cu acest titlu suma de 8877 lei rezulta ca diferenţa o datorează reclamantului M G si anume 1151,5 lei.

Se va mai retine ca parata C J a beneficiat potrivit încheierii din 07.04.2014 de ajutor public judiciar  pentru taxa de 1132 lei  aferenta  reducţiune testament – taxa care a plătit-o eşalonat si care îi rămâne in sarcina fiind o taxa datorata. Cu privire la suma de 4113 lei de care partea a fost scutita aferenta nulităţii testamentului, văzând ca partea care a beneficiat a câştigat in ce priveşte aceasta pretenţiei, potrivit cu art. 18 din OG nr. 51/2008 suma va fi pusa in seama părţii care a afirmat testamentul nul respectiv reclamantii beneficiari ai lui – M C si M.

Domenii speta

Spete similare