Sechestru asigurator. Competenţa de soluţionare. Conflict negativ de competenţă

Sentinţă civilă 21 din 22.01.2016


Una din condiţiile de admisibilitate a cererii de sechestru asigurător este intentarea acţiunii pentru realizarea dreptului de creanţă, prima având caracter accesoriu faţă de cea de-a doua. În aceste condiţii, câtă vreme Judecătoria Focşani nu s-a dezînvestit de soluţionarea capetelor de cerere principale ci, dimpotrivă, a luat măsuri de regularizare a cererii de chemare în judecată în temeiul art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă, apreciind, deci, că poate soluţiona pe fond litigiul, se impune ca aceeaşi instanţă să soluţioneze şi cererea de sechestru asigurător, această cerere neputând fi privită în mod individual şi abstract, ci doar în contextul procesual (este adevărat, atipic) creat în raport de acţiunea principală cu privire la care a fost formulată.

 Sentinţa civilă nr. 21/F din 22.01.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. 14183/231/2015 pe rolul Judecătoriei Focşani, reclamantul I.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii T.A. şi L.A., obligarea acestora la plata sumei de 650.000 Euro reprezentând daune materiale şi morale, anularea actului de partaj voluntar intervenit între al doilea pârât şi soţia sa L.C., precum şi, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună măsura sechestrului asigurător.

Prin rezoluţia din data de 10.12.2015, s-a stabilit termen pentru soluţionarea ultimului capăt de cerere la 16.12.2015, iar prin sentinţa civilă nr. 7090/16.12.2015 s-a admis de către Judecătoria Focşani excepţia de necompetenţă materială, s-a disjuns respectiva cerere şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acestei cereri accesorii în favoarea Tribunalului Vrancea.

Pentru a hotărî astfel, la data respectivă, Judecătoria Focşani a apreciat că, faţă de dispoziţiile art. 954 al.1 raportat la art. 94 al.1 lit. k şi 95 pct. 1 Cod procedură civilă, această ultimă instanţă este competentă să soluţioneze cererea accesorie, având în vedere valoarea obiectului cererii de 650.000 Euro, mai mare decât aceea de 200.000 lei.

S-a motivat că restul capetelor de cerere având ca obiect realizarea dreptului de creanţă în sensul art. 953 Cod procedură civilă, obligatorii pentru admisibilitatea cererii de sechestru,  rămân pe rolul Judecătoriei Focşani pentru verificare şi regularizare, potrivit art. 194-197 Cod procedură civilă.

Cauza, cu număr separat 14662/231/2015 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 30.12.2015, iar la data de 04.01.2016, potrivit art. 954 al.2 Cod procedură civilă, s-a fixat urgent termen de judecată, la 05.01.2016, fără citarea părţilor.

La respectivul termen, instanţa, procedând conform art. 131 Cod procedură civilă, a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială.

Prin sentinţa civilă nr. 1 din 05.01.2016, Tribunalul Vrancea a admis excepţia şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani. Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Galaţi în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut, din analiza dosarului iniţial nr. 14183/231/2015 al Judecătoriei Focşani, că, la data de 30.12.2015, această instanţă a procedat la verificarea cererii, iar la data de 04.01.2016, sub sancţiunea anulării cererii, s-a comunicat reclamantului adresa cu obligaţiile stabilite în sarcina sa, urmare verificării.

În acest sens, i s-a pus în vedere ca, în termen de 10 zile, să depună precizări cu privire la valorile separate pentru primul capăt de cerere şi la valoarea totală pentru al doilea şi să depună înscrisuri.

Tribunalul a apreciat, faţă de situaţia prezentată, respectiv măsurile luate de instanţa iniţial investită cu privire la capetele de cerere principale şi capătul de cerere accesoriu, şi faţă de dispoziţiile art. 953-954 Cod procedură civilă, că nu este competent să soluţioneze cererea de sechestru asigurător pentru următoarele motive:

Potrivit art. 954 al.1-2 Cod procedură civilă, cererea de sechestru asigurator se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă, iar instanţa va decide de urgenţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Faţă de dispoziţiile art. 953 al.2 Cod procedură civilă, Tribunalul a reţinut că una din cele două condiţii pentru înfiinţarea sechestrului asigurator este intentarea acţiunii pentru realizarea dreptului de creanţă, prima având caracter accesoriu faţă de cea de-a doua.

Pe lângă faptul că Judecătoria Focşani nu  a avut în vedere că a fost investită cu instituirea sechestrului pe cale de ordonanţă preşedinţială, ci s-a raportat la procedura specială a măsurii asiguratorii, Tribunalul a constatat că, fără a se dezînvesti de soluţionarea cererilor principale, Judecătoria Focşani a ridicat problema competenţei de soluţionare a celei accesorii, procedând la disjungere şi declinarea competenţei.

Potrivit art. 123 Cod procedură civilă, Tribunalul a apreciat că, în cauză, operează prorogarea legală de competenţă a soluţionării cererii accesorii de către instanţa competentă să judece cererea principală, iar dispoziţiile Noului cod de procedură civilă, comparativ cu cele ale Codului anterior reglementează limitativ cazurile de disjungere a cererilor adiţionale şi incidentale (art. 139 al.5, art. 210).

Cum, la momentul de faţă, Judecătoria Focşani nu s-a dezînvestit de soluţionarea capetelor de cerere principale, ci se află în etapa de regularizare, sub sancţiunea anulării acestora, Tribunalul Vrancea a apreciat că nu este instanţa competentă să judece procesul în primă instanţă pentru a soluţiona cererea accesorie de instituire sechestru.

Ca urmare, în temeiul art. 132 Cod procedură civilă, a admis excepţia invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Focşani, iar în temeiul art. 133 Cod procedură civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, înaintând dosarul la Curtea de Apel Galaţi în vederea soluţionării conflictului.

Curtea, legal învestită cu soluţionarea conflictului de competenţă, a apreciat că, în speţă, raportat la obiectul litigiului dedus judecăţii şi la situaţia concretă a stadiului de soluţionare a acestuia, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Focşani.

Astfel, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr. 14183/231/2015 pe rolul Judecătoriei Focşani, reclamantul I.C. a chemat în judecată pe pârâţii T.A. şi L.A., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 650.000 Euro cu titlu de daune materiale şi morale, anularea actului de partaj voluntar intervenit între al doilea pârât şi soţia sa, L.C., precum şi, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună măsura sechestrului asigurător.

Prin rezoluţia din data de 10.12.2015, Judecătoria Focşani a stabilit termen pentru soluţionarea cererii de sechestru asigurător la data de 16.12.2015, iar prin sentinţa civilă nr. 7090/16.12.2015, instanţa a dispus disjungerea acestui capăt de cerere de acţiunea principală şi formarea unui dosar separat, declinându-şi competenţa de soluţionare a acestuia în favoarea Tribunalului Vrancea.

Acţiunea principală a rămas în continuare la Judecătorie, în procedura de verificare şi regularizare, la data de 04.01.2016, instanţa solicitând reclamantului, sub sancţiunea anulării cererii, să facă precizări cu privire la valorile separate ale pretenţiilor pentru primul capăt de cerere şi la valoarea totală a actului pentru al doilea capăt de cerere, şi să depună înscrisuri.

Aşadar, Curtea a reţinut că, la acest moment, acţiunea principală se află pe rolul Judecătoriei Focşani, judecătorul dispunând măsuri în procedura de regularizare a cererii reglementată prin dispoziţiile art. 200 Cod procedură civilă, iar cererea având ca obiect măsura sechestrului asigurător a fost trimisă spre soluţionare Tribunalului Vrancea, Judecătoria apreciind că, raportat la valoarea obiectului cererii principale, care este mai mare de 200.000 lei, în temeiul art. 954 alin. 1 în referire la art. 94 alin. 1 lit. k şi art. 95 Cod procedură civilă, aceasta este instanţa competentă să o soluţioneze.

Curtea a reţinut că, într-adevăr, potrivit art. 954 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de sechestru asigurator se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă. 

 În speţă, raportat la valoarea obiectului cererii principale deduse judecăţii, respectiv, suma de 650.000 Euro, potrivit dispoziţiilor art. 95 raportat la art. 94 alin. 1 lit. k Cod procedură civilă, competenţa de soluţionare a litigiului în primă instanţă ar reveni Tribunalului Vrancea, situaţie faţă de care, în temeiul art. 954 alin. 1 Cod procedură civilă, mai sus citat, şi cererea de sechestru asigurător ar trebui să fie soluţionată tot de către Tribunal.

Cu toate acestea, Curtea a apreciat că, în condiţiile în care, la acest moment, acţiunea principală se află pe rolul Judecătoriei Focşani, judecătorul cauzei dispunând măsuri de regularizare a acesteia, în temeiul art. 200 Cod procedură civilă, soluţia de trimitere a cererii de sechestru asigurător spre competentă soluţionare Tribunalului Vrancea apare ca fiind nejustificată.

Câtă vreme judecătorul căruia i s-a repartizat cauza a dispus deja măsuri de regularizare a cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă, înseamnă că acesta a apreciat că litigiul este de competenţa instanţei din care face parte şi, prin urmare, poate păşi mai departe în procedura de regularizare. Aceasta întrucât, potrivit art. 200 alin. 1 Cod procedură civilă, prima obligaţie care îi revine completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza este aceea de a verifica „de îndată” dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa. În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate, dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă aplicându-se prin asemănare (art. 200 alin. 2 Cod procedură civilă).

Abia după lămurirea problemei competenţei, judecătorul procedează la regularizarea cererii de chemare în judecată, aşa cum prevede alineatul 3 al art. 200 Cod procedură civilă.

Or, în condiţiile în care, în speţă, judecătorul a dispus măsuri de regularizare a cererii principale de chemare în judecată, Curtea a considerată că este de presupus că acesta şi-a verificat anterior competenţa, că a apreciat că nu există probleme sub acest aspect, împrejurare faţă de care, soluţia dată capătului accesoriu de cerere având ca obiect luarea măsurii sechestrului asigurător, de trimitere spre competentă soluţionare la Tribunal pe considerentul că valoarea obiectului litigiului este mai mare de 200.000 lei, a fost apreciată ca fiind în contradicţie cu cele dispuse cu privire la cererea principală.

Aşadar, Curtea a apreciat că, raportat la situaţia concretă a litigiului, la stadiul procesual în care acesta se află, Judecătoria Focşani este instanţa competentă să soluţioneze cererea de sechestru asigurător câtă vreme a rămas învestită cu cererea principală, în ciuda faptului că valoarea obiectului litigiului este peste pragul de 200.000 lei stabilit prin dispoziţiile art. 94 alin. 1 lit. k Cod procedură civilă, ceea ce ar atrage competenţa de primă instanţă a Tribunalului Vrancea.

Câtă vreme una din condiţiile de admisibilitate a cererii de sechestru asigurător este intentarea acţiunii pentru realizarea dreptului de creanţă, prima având caracter accesoriu faţă de cea de-a doua, şi, câtă vreme Judecătoria Focşani nu s-a dezînvestit de soluţionarea capetelor de cerere principale ci, dimpotrivă, a luat măsuri de regularizare a cererii de chemare în judecată în temeiul art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă, apreciind, deci, că poate soluţiona pe fond litigiul, se impune ca aceeaşi instanţă să soluţioneze şi cererea de sechestru asigurător, această cerere neputând fi privită în mod individual şi abstract, ci doar în contextul procesual (este adevărat, atipic) creat în raport de acţiunea principală cu privire la care, de altfel, a şi fost formulată.

Pentru toate aceste motive, Curtea a stabilit competenţa de soluţionare a cererii de sechestru asigurător în favoarea Judecătoriei Focşani şi a trimis dosarul la această instanţă în vederea continuării judecăţii.