Infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. art.192 alin.2 C.p. şi tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin21 lit.b şi c C.pen

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.733/P/2011 din data de 29.02.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita, înregistrat pe rolul Judecătoriei Agnita sub dosar nr.271/174/2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului  …, fiul lui ….., aflat în stare de arest preventiv la Penitenciarul Aiud, jud. Alba

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, la data de 09.12.2011, în jurul orelor 21:35, pe timp de noapte, inculpatul … a pătruns în curtea imobilelor cu nr. 77 şi 76 din com. Bruiu, sat Şomartin, jud. Sibiu, unde din autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare …., proprietatea părţii vătămate …., dintr-o borsetă, a luat cheile autoturismului şi cheile de la o locuinţă a părţii vătămate, un briceag, documentele de identitate ale părţii vătămate, doi cercei din aur, un lănţişor din aur de cca. 9-10 grame, un bulgăre de aur de 10-11 grame şi 10 euro în monede de 1, 2 şi 5 euro. Apoi a pătruns, fără drept, în curtea părţii vătămate de la nr. 76 de unde a luat o geacă de piele (mai lungă, de culoare maro), iar în cele din urmă a pătruns în magazinul mixt din imobilul cu nr. 77 de unde a sustras o lanternă şi suma de 200 lei, fiind surprins de proprietar, iar pentru a-şi asigura scăparea, l-a tăiat pe acesta cu briceagul sustras din autoturism, în zona gâtului şi a pieptului, provocându-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, sub aspect obiectiv şi subiectiv fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prev. şi ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) şi alin. 2 ind. 1 lit. b) şi c) C.pen.

S-a mai reţinut în actul de sesizare a instanţei că la data de 09.12.2011, în jurul orelor 21:35, pe timp de noapte, acelaşi inculpat a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate …, situată în ….., fiind întrunite, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 192 alin. S C.pen.

De asemenea, s-au reţinut ca fiind incidente prevederile art. 33 lit. a) C.pen.

În faza urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto (f.12), declaraţia părţii vătămate …. (f.46), adresa părţii civile S…. de constituire de parte civilă (f.52), certificatul medico-legal nr. I/a/1197 din 16.12.2011 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Sibiu (f.53), dovada de ridicare a cuţitului şi puloverului aparţinând inculpatului şi abandonate la faţa locului (f.54), procesul verbal de recunoaştere a bunurilor abandonate de inculpat de către martorul ….. (f.55), procesul verbal de depistare (f.56), procesul verbal de reconstituire a faptei şi planşa foto (f.62), declaraţiile martorilor .. (f.74), … (f.77), …. (f.82), … (f.85), … (f.86), … (f.88) şi declaraţiile inculpatului .. (f.90).

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.03.2012, sub număr dosar 271/174/2012.

În cadrul şedinţei de judecată din data de 25.04.2012, inculpatul …. personal a arătat că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, nu a propus alte probe în cauză, a cunoscut şi a fost de acord cu probele administrate în faza de urmărire penală, sens în care a solicitat ca judecata să se facă în baza acestor probe.

În conformitate cu dispoziţiile art.3201 alin.3 C.pr.pen., la acelaşi termen de judecată  instanţa a procedat la audierea inculpatului …, declaraţia acestuia fiind consemnată într-un proces verbal ataşat separat la dosar (f.144); totodată, instanţa a admis cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei, prevăzută de art.3201 C.p.p.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 10.12.2011, la Secţia nr. 3 Poliţie Rurală Agnita a fost înregistrată plângerea penală formulată de partea civilă ….. cu privire la faptul că în seara zilei de 09.12.2011, în jurul orelor 21:35, inculpatul … i-a sustras mai multe bunuri din autoturismul parcat în curte, din locuinţă şi din magazinul mixt de la adresa unde locuieşte fără forme legale (com. ….. jud. Sibiu), iar pentru a-şi asigura scăparea, inculpatul l-a tăiat cu un briceag în zona pieptului şi a gâtului.

Din actele şi lucrările efectuate de către organele de urmărire penală, urmare a acestei sesizări, coroborate cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului aflată la fila 144 dosar, se reţine că de mai mult timp, inculpatul locuieşte împreună cu fratele său, martorul ….., într-o cameră amenajată în spatele unui grajd al fostei ferme de animale de pe raza satului …, com. Bruiu, jud. Sibiu, lucrând ca şi cioban la mai multe persoane din sat.

La data de 09.12.2011, în jurul orelor 2135, inculpatul …, după ce a plecat de la martora … (mătuşa sa), aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice şi având asupra sa un cuţit de bucătărie, a mers la imobilul din com. …., jud. Sibiu, unde ştia că funcţionează un magazin mixt aparţinând S.C. …. – proprietatea părţii vătămate …, cu intenţia de a sustrage băuturi alcoolice. A pătruns în curtea imobilului, prin grădină, escaladând gardul împrejmuitor. Observând în curte autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare …., proprietatea părţii vătămate …, care nu era asigurat, a pătruns în el, căutând bunuri pentru a le sustrage.

Din autoturism, de pe bancheta din spate, a luat o borsetă în care se aflau documente personale, respectiv permis de conducere, permis de vânătoare, actele autoturismului, un set de chei aparţinând părţii vătămate …., permisul de conducere aparţinând martorei …., doi cercei din aur, un lănţişor din aur de circa 9-10 grame, un bulgăre de aur brut de cca. 10-11 grame, suma de 10 euro, în monede de 1, 2, 5 euro şi o bluză de culoare gri. Din torpedoul autoturismului a mai luat un briceag cu prăsele  de culoare roşie pe care l-a pus în buzunarul pantalonilor.

Cu bunurile sustrase de pe bancheta din spate a mers la geamul dinspre curte al imobilului, care corespunde cu magazinul mixt şi, lângă casă le-a pus jos, continuându-şi deplasarea în curtea alăturată, ce comunică cu imobilul nr. 77, spre imobilul cu nr. 76, proprietatea aceleiaşi părţi vătămate.

Apoi, inculpatul a pătruns, fără drept, în locuinţa părţii vătămate de la numărul administrativ 76 (care comunică prin curte cu imobilul de la nr. 77), de unde a luat o geacă din piele, mai lungă, de culoare maro. În continuare, acesta s-a întors la geamul magazinului mixt, s-a dezbrăcat de haina mai groasă, şi-a dat jos căciula din material textil, de culoare neagră ce o avea pe cap, s-a descălţat de cizme şi a pus un cuţit de bucătărie, cu prăsele negre pe care îl avea de la stână, jos, apoi a luat o scară şi s-a urcat la fereastra care corespunde magazinului. A  forţat-o, scoţând un cui şi printr-un orificiu creat în geamul ferestrei a pătruns în incinta magazinului mixt al S.C. ….. Din magazin a luat o lanternă din sertarul tejghelei care era tras, şi suma de 200 lei, moment în care a fost surprins de concubina părţii vătămate, martora … (f.74-76).

În momentul în care a apărut martora, inculpatul a încercat să se ascundă în spatele tejghelei dar a fost văzut. (f. 74-76, 90-100)

Martora …. a strigat la partea vătămată care se afla într-o cameră alăturată şi care a venit în magazin. Martora …a mers în curte să verifice dacă inculpatul a pătruns şi în vehicul şi s-a întors spunându-i părţii vătămate că acesta a furat şi din maşină. Partea vătămată i-a cerut inculpatului să scoată din buzunare tot ce a furat, iar acesta a scos din buzunarele pantalonilor ţigările, bricheta, precum şi cheile pe care le furase din autoturism.

Inculpatul a mai scos din buzunar şi briceagul sustras din maşină, pe care l-a deschis şi a început să ameninţe partea vătămată. S-a iscat o altercaţie, cei doi s-au îmbrâncit, căzând pe pardoseala magazinului, timp în care partea vătămată a fost tăiat de inculpat, de mai multe ori cu briceagul, în zona gâtului, a pieptului şi a mâinii drepte.

În această luptă a fost rănit şi inculpatul care, a lăsat briceagul jos şi a reuşit să fugă pe uşa lăsată deschisă. A mers lângă fereastra pe care intrase în magazin, a luat geaca de piele sustrasă, puloverul său şi cuţitul pe care-l purta asupra sa, lăsând căciula şi a fugit prin grădina imobilului cu nr.76.

În fugă, inculpatul a pierdut puloverul şi cuţitul în grădină. De aici, inculpatul a mers la domiciliul mătuşii sale, martora … (declaraţii filele 82-84), pentru a-şi lua telefonul mobil pe care-l lăsase acolo, iar după aceea a mers la locuinţa sa, respectiv în încăperea amenajată la grajdurile fostei ferme din localitatea Şomartin, unde se afla fratele său, martorul …. (declaraţii filele 77-81), căruia i-a spus că „trebuie să dispară o vreme”. Inculpatul … a luat câteva obiecte de îmbrăcăminte şi a plecat prin pădure, pentru a nu fi prins de către organele de poliţie.

Inculpatul a stat ascuns prima noapte în pădure, a doua zi dimineaţa întorcându-se la stâna unde a lucrat, lăsând borseta cu documentele sustrase într-un butoi cu mâncare, aceasta fiind găsită şi predată organelor de poliţie de martorul Mircea Ioan (decl.– f.85).

A plecat apoi inculpatul spre loc. Arpaşu de Jos, jud. Sibiu, cu intenţia de a merge la locuinţa sa din sat Doina, jud. Botoşani; a mai rămas o noapte în pădure, după care s-a deplasat în loc. … şi loc. …, com…., unde a intrat ca şi cioban la o stână, până la data de 12.02.2012, când a fost identificat de organele de poliţie.

Cu ocazia reconstituirii faptei, efectuate la faţa locului (proces verbal de reconstituire – f.62-64, planşe fotografice f.65-73), inculpatul a arătat şi indicat toate activităţile întreprinse cu ocazia săvârşirii infracţiunilor; inculpatul nu a recunoscut faptul că a sustras bijuteriile din aur şi haina din piele.

În raport de situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că, în drept, fapta inculpatului care la data de 09.12.2011, în jurul orelor 2135, pe timp de noapte, a pătruns în curtea imobilelor cu nr. 77 şi 76 din … jud. Sibiu, unde din autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare …., proprietatea părţii vătămate …, precum şi din imobilul situat la nr. 76, a sustras mai multe bunuri şi bani  (doi cercei din aur, un lănţişor din aur de circa 9-10 grame, un bulgăre de aur brut de cca. 10-11 grame, suma de 10 euro, o lanternă, suma de 200 lei), şi fiind surprins de proprietar, pentru a-şi asigura scăparea, l-a tăiat pe acesta cu briceagul sustras din autoturism, în zona gâtului şi a pieptului, provocându-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prev. şi ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b) şi alin. 2 ind. 1 lit. b) şi c) C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de tâlhărie, fiind o infracţiune complexă, s-a realizat prin două activităţi legate între ele. Astfel, acţiunea principală constă în acţiunea de luare a bunurilor din posesia părţilor civile …. şi …..,  fără consimţământul acestora, iar acţiunea adiacentă în întrebuinţarea de violenţe asupra părţii vătămate …, această din urmă acţiune constituind un mijloc pentru a-şi asigura scăparea.

Violenţa, ca element constitutiv al infracţiunii de tâlhărie, reprezintă o constrângere exercitată asupra persoanei, constrângere care poate fi fizică sau morală; în cauză, inculpatul a exercitat violenţe în mod direct asupra părţii vătămate. Chiar dacă inculpatul nu a avut iniţial intenţia de a agresa partea vătămată, este indubitabil faptul că acesta a uzat de briceagul pe care îl avea în buzunarul pantalonului. Într-adevăr, atunci când a pătruns pe geamul magazinului, inculpatul a lăsat afară cuţitul cu prăsele negre pe care îl avea de la stână; însă în momentul în care partea vătămată a verificat ce bunuri a sustras inculpatul, acesta din urmă a introdus mâna în buzunarul pantalonilor şi a scos briceagul sustras din autoturism, i-a desfăcut lama şi l-a scos ameninţător spre partea vătămată, vătămându-l. Acest gest ar fi putut fi evitat de inculpat, însă tocmai pentru a-şi asigura scăparea, acesta a folosit briceagul, provocându-i părţii vătămate leziuni în zona gâtului, a pieptului şi a mâinii drepte, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr. I/a/1197/16.12.2011 (f.53).

Urmarea imediată constă în producerea unei pagube, legătura de cauzalitate rezultând din chiar materialitatea faptei săvârşite.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză (declaraţiile părţii vătămate Giurescu Valeriu, a martorei …., precum şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto, procesul verbal de reconstituire a faptei), se constată că fapta a fost comisă în timpul nopţii, raportat la ora comiterii – 2135, în anotimpul de iarnă, cunoscându-se că la acea oră întunericul este deja aşternut; de asemenea, se reţine că infracţiunea de tâlhărie a fost comisă de o persoană având asupra sa o armă – în accepţiunea art. 151 alin. 2 C.pen.

Se are în vedere faptul că inculpatul a sustras haina de piele din imobilul cu numărul administrativ 76 – unde a pătruns fără drept, şi care este proprietatea părţii vătămate …. Astfel, acţiunea principală de luare a acestui bun şi acţiunea secundară de exercitare a violenţelor de către inculpat asupra părţii vătămate …, se află într-un raport de intercondiţionare, pentru existenţa infracţiunii de tâlhărie nefiind necesar ca acţiunile componente să aibă loc simultan, ci ele se pot derula şi succesiv, fără să existe însă un interval temporal mare între ele. Astfel, întrucât acţiunea principală, de luare a bunului, a avut loc în locuinţa părţii vătămate, se vor reţine şi prevederile art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) C.pen.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că este neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de tâlhărie în concurs cu violarea de domiciliu, astfel cum au fost reţinute în sarcina inculpatului, prin rechizitoriu, în infracţiunea de lovire sau alte violenţe,  prev. de art. 180 alin.2 C.pen. raportat la infracţiunea de furt, prev. de art.208, 209 C.pen., pe timp de noapte şi prin efracţie – formulată de apărătorul inculpatului. Doar acţiunea de sustragere a unui bun mobil al altuia în scopul însuşirii pe nedrept, fără legătură cu întrebuinţarea unor acte de violenţă fizică sau psihică, va putea constitui infracţiunea de furt, iar violenţele în cauză vor realiza conţinutul infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Însă, aşa cum s-a arătat anterior, în cauză există raportul de intercondiţionare între actele inculpatului de luare, respectiv violenţele exercitate de acesta asupra părţii vătămate, în scopul asigurării scăpării.

Sub aspectul laturii subiective, se are în vedere atitudinea inculpatului faţă de fapta săvârşită şi faţă de urmările acesteia, care îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei directe, în accepţiunea prevederilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) C.pen. Latura subiectivă include, pe lângă scopul specific furtului (constând în însuşirea pe nedrept a bunurilor) şi scopul folosirii violenţei pentru asigurarea scăpării. Elementul subiectiv al infracţiunii de tâlhărie are o structură complexă, deoarece cuprinde intenţia cu care se comite acţiunea principală (sustragerea) şi intenţia cu care se săvârşeşte acţiunea adiacentă (violenţa fizică, în speţa de faţă). Având în vedere finalitatea violenţelor, sub acest aspect intenţia nu poate îmbrăca decât modalitatea formei intenţiei directe, calificată prin scopul urmărit de inculpat. În afara scopului specific furtului (însuşirea pe nedrept a bunului), latura subiectivă a tâlhăriei cuprinde şi scopul folosirii violenţei pentru asigurarea scăpării inculpatului. Intenţia există în privinţa ambelor acţiuni ce intră în componenţa elementului material, neavând relevanţă ordinea apariţiei intenţiei de săvârşire a fiecărei acţiuni.

Reţinând vinovăţia inculpatului, având în vedere că cererea acestuia privind aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 C.pr.pen. – judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei a fost admisă de instanţă la termenul de judecată din data de 25.04.2012,  instanţa urmează a dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută art. 211 al.1, al.2 lit.b) şi al.21 lit.b) şi c) C.p. cu aplic. art. 3201 C.p.p.

La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa va avea în vedere dispoziţiile  art. 72 al. 1 şi art. 52 Cod Penal. Astfel, instanţa va ţine seama de dispoziţiile părţii generale a Codului Penal în ceea ce priveşte condiţiile răspunderii penale. Va fi, de asemenea avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, determinat de scopul urmărit (însuşirea pe nedrept a bunurilor şi exercitarea de violenţe în scopul asigurării scăpării), împrejurările în care fapta a fost comisă (în timpul nopţii, în locuinţa părţii vătămate), urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce (urmarea săvârşirii faptei constând în producerea unei pagube în patrimoniul părţii vătămate şi atingerea adusă integrităţii corporale a acesteia.

Instanţa va avea în vedere totodată şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului, şi anume, faptul că acesta a fost condamnat în timpul minorităţii iar apoi sancţionat administrativ după ce a devenit major (Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita din data de 15.04.2011 în dos. 532/P/2010), tot în legătură cu infracţiuni împotriva patrimoniului (furt calificat). Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale cauzei, instanţa  apreciază pericolul social al faptei ca fiind ridicat, motiv pentru care reacţia represivă va consta într-o pedeapsă cu închisoarea, singura de natură să răspundă în speţă dezideratelor prevăzute de art .52 C.pen.

Instanţa va lua în considerare şi faptul că inculpatul are o educaţie precară (4 clase), faptul că, la momentul săvârşiri infracţiunilor, acesta se afla în stare de ebrietate care nu a fost provocată în scopul comiterii de fapte antisociale, faptul că inculpatul nu a avut iniţial intenţia de a exercita violenţe asupra părţii vătămate Giurescu Valeriu (lăsând lângă fereastră cuţitul cu care venise) această intenţie intervenind doar în momentul în care partea vătămată Giurescu Valeriu s-a apropiat de el şi i-a cerut să scoată bunurile sustrase. De asemenea, se vor avea în vedere regretul sincer exprimat de inculpat pentru fapta săvârşită şi faptul că în formarea psiho-socială a acestuia mediul familial a avut o influenţă negativă (f. 90-100). În acest context, instanţa apreciază că minimul special prevăzut de lege pentru faptele reţinute în sarcina inculpatului,chiar redus prin raportare la art. 3201 C.pr.pen., este excesiv în raport de pericolul social concret al faptei, urmând a reţine în favoarea inculpatului împrejurările anterior-menţionate drept circumstanţe atenuante conform de art. 74 alin. 2 C.pen.

Pentru aceste considerente , în baza art. 211 al.1, al.2 lit.b) şi al.21 lit.b) şi c) C.p. cu aplic. art. 3201 C.p.p., a art. 74 al. 2 C.p., se va dispune condamnarea inculpatului ….. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

Sub aspectul  pedepsei accesorii, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ….. instanţa reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a şi b. Cu privire la dreptul de a alege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea Hirst c. Marii Britanii, că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, caracterul obligatoriu al jurisprudenţei CEDO şi aplicarea ei preeminentă faţă de dreptul intern, potrivit art. 20 al. 2 din Constituţie.  Instanţa apreciază că, în cauză, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept. Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit de profesia pe care o exercită pentru săvârşirea infracţiunii, instanţa nu îi va interzice acestuia nici dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C.pen.

În considerarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârea Sabou şi Pârcălab) şi a dispoziţiilor art 71 alin 3 Cod penal, instanţa  nu va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e C.pen., întrucât infracţiunea săvârşită de inculpat nu denotă o nedemnitate a inculpatului în ce priveşte exercitarea drepturilor părinteşti şi a dreptului de a fi tutore sau curator.

Astfel, în baza art. 71 Cod penal, şi ţinând seama şi de decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, va  interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1  lit. a teza a II-a şi b Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Ţinând seama de faptul că prin sentinţa penală nr. 1979/26.06.2009 a Judecătoriei Botoşani pronunţată în dosar 1590/2009, definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42, art. 99 alin. 3 C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe timp de 3 ani, faţă de faptul că prezenta faptă a fost săvârşită cu intenţie în cursul termenului de încercare, întrucât condamnarea anterioară a inculpatului nu atrage starea de recidivă – infracţiunea pentru care a fost condamnat fiind săvârşită în timpul minorităţii,  (art. 38alin. 1 lit. a) C.pen.), în baza art. 83 al.1 C.p., instanţa va dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală sus menţionată, şi va dispune executarea în întregime a acestei pedepse, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C.p..

De asemenea, se reţine de instanţă, potrivit probelor administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost anterior expuse, că  inculpatul ……, la data de 09.12.2011, în jurul orelor 21:35, pe timp de noapte, a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate ….. situată în ….., jud. Sibiu, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 192 alin. 2 C.pen.

În ce priveşte latura obiectivă, se reţine de către instanţă că elementul material al infracţiunii de violare de domiciliu s-a realizat de către inculpat în varianta agravată – de către o persoană înarmată, în timpul nopţii, prin pătrunderea fără drept în locuinţa părţii vătămate ….. – situată în ….. jud. Sibiu, rezultatul infracţiunii constând în starea de pericol pentru viaţa intimă, privată a părţii vătămate, iar raportul de cauzalitate rezultă ex re.

Elementul subiectiv al infracţiunii presupune în speţă intenţia directă a  violării domiciliului părţii vătămate, şi, deşi în textul incriminator nu există cerinţe privitoare la scop sau mobil, se constată de către instanţă că scopul comiterii de către inculpat, a acestei infracţiuni, de violare a domiciliului, în forma agravată, este acela de a sustrage bunuri aparţinând părţii vătămate din locuinţa acestuia.

Instanţa, de asemenea, urmează a avea în vedere că inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 C.pr.pen. – judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, cerere care a fost admisă la termenul de judecată din data de 25.04.2012.

Faţă de aceste aspecte de fapt şi de drept, instanţa urmează a dispune, reţinând vinovăţia inculpatului, condamnarea acestuia, în baza art.192 al.2  C.p, cu aplic. art. 3201 C.p.p., la pedeapsa închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, procedând la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege – conform dispoziţiilor art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pr.pen.

Pentru aceleaşi considerente expuse mai sus în analizarea infracţiunii de tâlhărie, se va face aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. 2 C.pen. privind circumstanţele atenuate.

În consecinţă, în baza art.192 al.2  C.p, cu aplic. art. 74 al. 2 C.p. şi art. 3201 C.p.p., va dispune condamnarea aceluiaşi inculpat, ….., la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, şi va face aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C.p..

În baza art. 83 al.1 C.p., instanţa va dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1979/26.06.2009 a Judecătoriei Botoşani pronunţată în dosar 1590/2009, definitivă prin neapelare, şi va dispune executarea în întregime a acestei pedepse, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C.p..

Întrucât cele două infracţiuni au fost comise de către inculpat, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, se constată incidenţa prevederilor art. 33 lit. a) C.pen. privind concursul real, şi, cu respectarea dispoziţiilor art. 34 lit. b) C.p., instanţa va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.

Se va face aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C.p..

Se constată de către instanţă că prin Ordonanţa din 12.02.2012 emisă de Secţia nr. 3 Poliţie Rurală Agnita (f.109), s-a luat faţă de inculpat măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, iar prin Încheierea penală nr. 2/2012 pronunţată de Judecătoria Agnita la data de 13.02.2012 (f.114-116) a fost luată faţă de inculpat măsura arestării preventive pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 13.02.2012, ora 19:30 şi până la data de 12.03.2012 ora 24:00. În acest sens, s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 2/2012 emis la data de 13.02.2012.

Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 09.03.2012 (f.127-128), instanţa a constatat, în baza art. 300 ind. 1 alin. 1 C.pr.pen., legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului, iar în temeiul art. 300 ind. 1 alin. 3 raportat la art. 148 lit. a) şi f) C.pr.pen., s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Faţă de aceste împrejurări, apreciind, în concordanţă cu considerentele reţinute mai sus, că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, instanţa, în baza art. 350 alin. 1 C.pr.pen., va menţine starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C.p., va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii pe timp de 24 de ore aplicate începând cu data de 12.02.2012 ora 2357 şi durata arestării preventive aplicate de la 13.02.2011 ora 1930 la zi.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, se reţine de către instanţă că la termenul de judecată din data de 25.04.2012, partea vătămată Giurescu Valeriu personal a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.500 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase din autoturism şi 20.000 lei reprezentând daune morale constând în suferinţa ce i-a fost produsă prin agresiunea inculpatului, având nevoie pentru vindecare de 9 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, partea vătămată ….. prin administrator …, a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 200 lei, reprezentând prejudiciul produs firmei - constând în banii sustraşi din magazin.

Deşi inculpatul a arătat că nu este de acord cu cuantumul acestor pretenţii, contestând valoarea bunurilor - de 2.500 lei, respectiv suma de 200 lei, cât se pretinde că a luat din magazin, precum şi cu daunele morale în sumă de 20.000 lei, arătând că fiind în închisoare nu are de unde să plătească această sumă, instanţa va avea în vedere pe de o parte că daunele materiale au fost dovedite.

Astfel, se reţine că inculpatul a sustras o haină de piele, doi cercei din aur, un lănţişor din aur de circa 9-10 grame, un bulgăre de aur brut de cca. 10-11 grame, suma de 10 euro, toate aparținând părţii vătămate …. Raportat la cursul BNR leu-euro şi preţul unui gram de aur de la data pronunţării sentinţei precum şi având în vedere natura tuturor bunurilor sustrase, instanţa consideră dovedită valoarea de 2500 lei pentru prejudiciul material creat părţii vătămate-parte civilă Giurescu Valeriu.

Pe de altă parte, daunele morale solicitate de partea vătămată-parte civilă …, în sumă de 20000 lei - instanţa le apreciază ca fiind justificate parţial, în sensul că suma de 2500 lei este suficientă pentru a acoperi suferinţa fizică şi psihică a părţii civile, generată de atingerea şi lezarea relaţiilor sociale referitoare la dreptul omului la protecţie împotriva actelor violente care cauzează asemenea suferinţe integrităţii corporale sau sănătăţii. Partea vătămată-partea civilă … a suferit, conform certificatului medico-legal nr. I/a/1197 din data de 16.12.2012 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Sibiu (f.53), leziuni traumatice care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni provocate prin agresiunea exercitată asupra sa de către inculpat, cu ajutorul unui briceag.

Potrivit dispoziţiilor art. 1381 C.civ. – orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie, iar conform art. 1357 C.civ. – cel care cauzează altuia un prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Condiţiile răspunderii civile delictuale sunt întrunite în cauză, fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, şi vinovăţia autorului faptei ilicite, şi pentru considerentele prezentate mai sus, în  baza art. 346 comb. cu art. 14-15 C.p.p. şi art. 1381, 1385-1387, 1391 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea vătămată-parte civilă ….. şi va obliga inculpatul la plata către acesta a sumei de 2.500 lei reprezentând daune materiale şi a sumei de 2.500 lei daune morale.

În baza art. 346 comb. cu art. 14-15 C.p.p. şi art. 1381, 1385, 1386 C.civ., se va admite acţiunea civilă exercitată de partea vătămată-parte civilă … cu sediul în com. …. jud. Sibiu şi va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de 200 lei reprezentând daune materiale, şi anume suma de bani sustrasă din sertarul tejghelei din incinta magazinului mixt în care a pătruns.

Instanţa va dispune, totodată, în baza art. 118 lit. b) C.p., confiscarea specială de la inculpat a următoarelor bunuri identificate şi ridicate conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 09.12.2011: căciulă de culoare neagră din material tricotat cu 3 găuri, tip cagulă, cuţit de masă cu prăsele de culoare neagră şi lama de cca 12 cm, şi, de asemenea,  restituirea către partea vătămată-parte civilă ….. a următoarelor bunuri identificate şi ridicate conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 09.12.2011 şi al căror proprietar este: briceag cu lungimea de cca 17 cm, lama de 7 cm, mâner de 10 cm, cu prăsele de culoare roşie, lanternă.

Faţă de prevederile art. 14 alin. 3 C.pr.pen., va dispune restituirea către inculpat a următoarelor bunuri identificate şi ridicate conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 09.12.2011: pachet de ţigări desfăcut, pulover tip sport, 2 brichete, 1 pix, acestea neavând nicio legătură cu săvârşirea infracţiunilor cercetate,

În baza art. 191 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 850 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 600 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în faza de urmărire şi cea de judecată.

Domenii speta

Spete similare