Succesiune

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti sub dosar nr. 6570/302/2008, reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâtul STATUL ROMÂN prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, solicitând să se dispună următoarele:

1.deschiderea succesiunii de pe urma defunctei .. (născută ..) JOSEFINA, decedată la data de … şi constatarea succesiunii vacante;

2.constatarea calităţii de moştenitor a statului ca beneficiar al succesiunii vacante;

3.pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul teren şi construcţie în suprafaţă de 300 mp situat în ….

În motivare, reclamanta a arătat că la data de 12.05.1969 autorul ei, .. a cumpărat cu chitanţă sub semnătură privată, de la defuncta .. (născută ..) J… imobilul teren şi construcţie situat în …., plătind integral preţul de 20.000 lei, imobil deţinut de către aceasta din urmă în baza contractului de vânzare-cumpărare transcris la Tribunalul … prin procesul-verbal nr. 36578/19.10.1928 şi transcris în registrul de transcripţiuni sub nr. 18675/19.10.1928.

Începând de la acea dată autorul reclamantei şi, ulterior reclamanta, s-au comportat ca buni proprietari, achitând taxele şi impozitele aferente la zi, făcând acte de administrare şi de conservare.

La data de 29.12.1986 vânzătoarea .. a decedat, în urma acesteia nerămânând niciun moştenitor. Până în prezent nu s-a deschis succesiunea de pe urma defunctei ….

În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1073-1077 C.civ., art. 652, 680, 891 şi 902 C.civ..

În probaţiune au fost depuse următoarele înscrisuri: copie chitanţă din 12.05.1961 (f. 6 dos. Jud. Sector 5), certificat de moştenitor nr. 87/31.10.2005 (f. 7 dos. Jud. Sector 5), act de vânzare-cumpărare (f. 8-11 dos. Jud. Sector 5), procură de administrare (f. 12 dos. Jud. Sector 5), copie certificat de deces al defunctei .. (f. 13 dos. Jud. Sector 5), adresa nr. 450/10.04.2008 emisă de Consiliul Local al Oraşului .. (f. 14 dos. Jud. Sector 5), adresa nr. 721/20.03.2007 emisă de Camera Notarilor Publici . (f. 15 dos. Jud. Sector 5), certificat de atestare fiscală (f. 16 dos. Jud. Sector 5).

Acţiunea a fost legal timbrată potrivit dovezilor anulate şi ataşate la dosarul cauzei ( f. 17, 18 dos. Jud. Sector 5).

La data de 16.09.2008 pârâtul STATUL ROMÂN prin Ministerul Economiei şi Finanţelor a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei … excepţia inadmisibilităţii pe capătul de cerere prin care reclamanta solicită instanţei să se constate existenta vacantei succesorale de pe urma defunctei Roth Josefina şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a STATULUI ROMÂN.

În motivarea excepţiei inadmisibilităţii, pârâtul a susţinut că procedura succesorală ce are ca obiect constatarea vacanţei succesorale este întotdeauna necontencioasă iar legea instituie o procedură administrativă prealabilă obligatorie pentru care prevede o competenţă specială în favoarea notarilor publici. În drept, s-au invocat prevederile art. 680 C.civ., art. 31 C.p.c., Legea 36/1995 şi Regulamentul de aplicare al acestei legi.

În motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a STATULUI ROMÂN prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, pârâtul a susţinut că reclamanta nu a făcut dovada că ultimul proprietar al imobilului în litigiu este STATUL ROMÂN, acesta neavând prin urmare  calitatea de promitent-vânzător. În drept, s-au invocat prevederile art. 25 şi art. 37 alin. 1  din Decretul nr. 31/1954.

Prin Sentinţa civilă nr. 6493/17.09.2008 pronunţată de Judecătoria .. Bucureşti, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Agnita.

Împotriva Sentinţei civile nr. 6493/17.09.2008 pronunţată de Judecătoria … Bucureşti, secţia a II-a civilă s-a declarat recurs care, prin Decizia civilă nr. 148 R/23.01.2009 a Tribunalului Bucureşti secţia a IV-a civilă a fost respins ca nefondat.

În faţa Judecătoriei Agnita, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu 2 martori, expertiza extrajudiciară tehnică imobiliară, efectuarea de adrese către Camera Notarilor Alba Iulia, Primăria ..Bucureşti.

A mai depus reclamanta în probaţiune certificate de atestare fiscală (f. 30, 40), adresă O.C.P.I. Sector 5 Bucureşti (f. 39), adresă D.G.F.P. Bucureşti (f. 144), Adresă B.N.P. Barbu Lenuţa Agnita (f. 145), certificat de vacanţă succesorală (f. 171).

Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu 2 martori, expertiza extrajudiciară tehnică imobiliară, efectuarea adreselor solicitate (f. 17).

Din oficiu, s-a efectuat adresă către OCPI Sector 5 Bucureşti.

La data de 27.09.2011 pârâtul STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanţelor Publice prin  Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Sibiu a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii civile ca inadmisibilă, nelegală şi neîntemeiată şi cerere reconvenţională prin care a solicitat a se constata că există moştenire vacantă după defuncta …, că masa succesorală se compune din imobilele situate în Bucureşti, .. că Statul Român culege moştenirea vacantă prin efectul legii şi să se dispună întabularea dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor ce figurează în registrul de transcripţiuni sub nr. 18675/19.10.1928. (f. 148).

În motivarea întâmpinării, pârâta a  susţinut că actul prezentat de reclamantă intitulat „chitanţă” nu îndeplineşte condiţiile de valabilitate cerute de lege şi că tăgăduieşte acest înscris şi semnătura defunctei …, născută ..

În motivarea cererii reconvenţionale, pârâtul a arătat că se impune constatarea succesiunii vacante după proprietarul tabular, care a decedat fără moştenitori.

În drept, s-au invocat art. 477, 650, 651 şi 680  C. civ.,  art. 177-184 C pr.civ., OUG nr. 14/2007, art. 7, art. 111 din Legea nr. 213/1998.

Ca urmare a desfăşurării procedurii succesorale în faţa B.N.P. Barbu Lenuţa Agnita, finalizată prin eliberarea certificatului de vacanţă succesorală, părţile au depus note de şedinţă astfel:

Pârâtul STATUL ROMÂN a susţinut (f. 177) că a rămas fără obiect primul petit formulat de reclamantă.

În privinţa celui de-al treilea petit s-a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Agnita. În motivare, s-a susţinut că Judecătoria … Bucureşti este competentă în soluţionarea litigiului conform art. 5 C.p.c.

Cu referire la acelaşi petit s-a invocat excepţia tardivităţii susţinându-se că termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al reclamantei a început să curgă la data de 12.05.1961 când aceasta trebuia şi putea să cunoască paguba cauzată. În drept, s-au invocat prevederile art. 1, 3 şi 8 din Decretul nr. 167/1958, art. 2517, 2523 şi 2529 din Noul Cod Civil

Pe fond, s-a susţinut că înscrisul numit „chitanţă” încheiat la data de 12.05.1961 nu constituie un act în sensul art. 1191 C.civ şi nu este semnat de defuncta …. întrucât respectiva semnătură diferă de cele prezente pe procura şi contractul de vânzare-cumpărare depuse la dosar.

Reclamanta … a susţinut că primele 2 petite formulate iniţial au rămas fără obiect ca urmare a eliberării certificatului de vacanţă succesorală iar cu privire la cel de-al treilea petit s-a solicitat admiterea pentru motivele invocate în cererea introductivă de instanţă. (f. 192).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

1.asupra excepţiei necompetenţei teritoriale

Conform art. 14 C.p.c., cererile privitoare la moştenire sunt de competenţa teritorială exclusivă a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului, indiferent de domiciliul pârâtului ori de locul situării imobilului care ar face obiectul succesiunii.

În baza art. 17 C.p.c., cererile accesorii şi incidentale sunt de competenţa instanţei competente să judece cererile principale

În cauza de faţă, petitul principal formulat iniţial a fost constatarea vacanţei succesorale de pe urma defunctei …., cu ultimul domiciliul în Agnita.

Astfel, conform art. 14 şi 17 C.p.c., în considerarea petitului principal formulat de reclamantă, competenţa soluţionării tuturor petitelor formulate aparţine Judecătoriei Agnita.

De altfel, în acelaşi sens a fost dispusă deja, în mod corect, prin Sentinţa civilă nr. 6493/17.09.2008 pronunţată de Judecătoria … Bucureşti, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 148 R/23.01.2009 a Tribunalului Bucureşti, declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Agnita.

Această competenţă rămâne câştigată, în temeiul prorogării legale de competenţă, indiferent de soluţia care ar urma să se pronunţe asupra petitului principal, în concret chiar dacă respectivul petit ar rămâne fără obiect pe parcursul procesului.

În consecinţă, instanţa va respinge, ca nefondată, excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P. prin  D. G. F. P. Sibiu.

2.asupra excepţiei tardivităţii

În motivarea excepţiei invocate, pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P. prin  D. G. F. P. Sibiu a invocat temeiuri legale inaplicabile în cauze de faţă, întrucât, pe de o parte obiectul prezentului litigiu nu are nicio legătură cu răspunderea civilă delictuală iar pe de altă parte în cauza de faţă, raportat la data antecontractului invocat – 12.05.1961, nu este aplicabil Noul Cod Civil.

În temeiul art. 3 şi 7 din Decretul 167/1958, obligaţia promitentului vânzător se stinge la expirarea termenului general de prescripţie de 3 ani, care începe să curgă de la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.

Însă, conform art. 16 al. 1 din Decretul 167/1958, recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, efectuată de către cel în folosul căruia curge prescripţia, întrerupe cursul prescripţiei.

În cauza de faţă, din declaraţiile martorilor ascultaţi (f. 28, 29) rezultă că, după încheierea convenţiei din data de 12.05.1961 şi până în prezent, reclamanta a fost şi continuă să fie în posesia imobilului care a făcut obiectul convenţie, achitând impozitele şi taxele aferente, fără a fi tulburată nici de defuncta …. şi nici de STATUL ROMÂN.

În consecinţă, termenul de prescripţie nici nu a început să curgă anterior formulării cereri introductive de instanţă.

Astfel, instanţa va respinge, ca nefondată, excepţia tardivităţii invocată de pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P. prin  D. G. F. P. Sibiu.

3.asupra excepţiei lisei calităţii procesuale pasive

În motivarea excepţiei invocate, pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P. a invocat faptul că ultimul proprietar al imobilului în litigiu nu este STATUL ROMÂN, acesta neavând prin urmare calitatea de promitent-vânzător.

În speţă, potrivit certificatului de succesiune vacantă nr. 45/10.04.2012 eliberat de B.N.P. …. Agnita, STATUL ROMÂN este unic succesor al defunctei … iar masa succesorală este compusă din imobilul în litigiu situat în Bucureşti, …... 

Ca urmare, pe data deschiderii succesiunii, obligaţia defunctei Roth Josephina în calitate de promitent-vânzător conform antecontractului invocat de reclamantă se transmite, conform art. 680 C.civ., în patrimoniul STATULUI ROMÂN.

În aceste condiţii, pârâtul STATUL ROMÂN are calitatea de subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii şi, în mod subsecvent, calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu.

Astfel, instanţa va respinge, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P..

4.asupra excepţiei inadmisibilităţii

În motivarea excepţiei invocate, pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P. a invocat faptul că reclamata trebuia să urmeze în prealabil procedura notarială de constatare a vacanţei succesorale.

În primul rând, procedura notarială de constatare a vacanţei succesorale nu este o procedură prealabilă obligatorie, instanţa judecătorească având competenţa şi chiar obligaţia, atât prin raportare la prevederile Legii nr. 36/1995 cât şi cu referire la art. 6 din CEDO, de a statua asupra cererii de constatare a unei succesiuni vacante.

În al doilea rând, în speţa de faţă, la momentul pronunţării prezentei hotărâri, a fost deja eliberat un certificat de vacanţă succesorală.

În concluzie, instanţa va respinge, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul STATUL ROMÂN prin M. F. P..

5.asupra fondului cauzei

În fapt, conform unui înscris sub semnătură privată datat din 12.05.1961 (f. 6 dos. Jud. ..), numiţii …. (născută ..) şi … au consemnat faptul că cea dintâi a primit de la cel din urmă suma de 20.000 lei ca preţ al casei şi terenului de 300 mp. din Bucureşti, …

Imobilul fusese dobândit de … (născută …) prin contractul  de vânzare-cumpărare din data de 19.10.1928, autentificat şi transcris în registrul de transcripţiuni la un moment la care locaţia administrativă era str. … nr. 15 (f. 8-11 dos. Jud. Sector 5, f. 62-76).

După încheierea convenţiei sus-menţionate, … a achitat taxele şi impozitele imobilului care a făcut obiectul înţelegerii, fiind titular de rol fiscal alături de … (f. 16 dos. Jud. Sector 5, f 40) şi a locuit în respectivul imobil (f. 28).

… (născută …) a decedat la data de 29.12.1986 (f. 13 dos. Jud. Sector 5). Defuncta nu a avut succesori (f. 14 dos. Jud…).

Partea co-contractantă … a decedat la data de 13.10.2005 iar reclamanta …. este unicul său moştenitor (f. 7 dos. Jud. …). După decesul acestuia, în imobilul care a făcut obiectul convenţiei din data de 12.05.1961 a locuit reclamanta. De la încheierea convenţiei nu a existat nicio altă persoană decât reclamanta şi familia sa care să pretindă vreun drept asupra imobilului în discuţie iar familia reclamantei este cunoscută în comunitate drept titulară a dreptului de proprietate asupra imobilului (f. 28, 29).

Imobilul care a făcut obiectul convenţiei din data de 12.05.1961 a fost identificat printr-o expertiză extrajudiciară, întocmită de expert …, ca fiind situat administrativ în Bucureşti, str. Peleaga, nr. 36, Sector 5 şi alcătuit din teren în suprafaţă de 345,74 mp, locuinţă parter, locuinţă anexă parter, bucătărie anexă parter şi magazie (f. 78-109).

Potrivit certificatului de sarcini comunicat de O.C.P.I. Bucureşti – Serviciul Publicitate Imobiliară Sector 5, pe numele … (căsătorită…) pentru imobilul din Bucureşti, str. Peleaga, nr. 36 (fostă Nae Dumitrescu nr. 15) sector 5 nu au fost identificate sarcini (f. 188).

În drept, după abrogarea Legii 58/1974, fiind înlăturată interdicţia dobândirii terenurilor în alt mod decât prin succesiune legală, posesorii acestora au devenit îndreptăţiţi potrivit art. 12 din Decretul 144/1958 (abrogat prin art. 41 din Legea 50/1991) să solicite pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract – ca modalitate de executare în natura a obligaţiei de a face, respectiv de a încheia în condiţiile anterior convenite un anumit contract.

Potrivit doctrinei şi practicii judiciare constante, în baza prevederilor art. 1073 şi 1077 din vechiul Cod civil care consacră principiile executării în natură a obligaţiilor şi reparării în natură a prejudiciilor cauzate prin neexecutarea obligaţiilor asumate, s-a stabilit că este admisibilă acţiunea în pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare dacă: există un antecontract valabil încheiat, există refuzul uneia din părţi de a autentifica actul de înstrăinare, partea solicitantă şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontract, promitentul-vânzător este proprietar al bunului vândut iar promitentul-cumpărător nu e incapabil de a dobândi acel bun la data pronunţării hotărârii.

Soluţia pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile a fost consacrată şi expres prin art.5 alin.2 Titlul X din Legea 247/2005 şi art. 896 din Noul Cod Civil.

Conform art. 680 C.civ., în lipsa oricăror moştenitori, bunurile rămase de pe urma defunctului trec în patrimoniul STATULUI ROMÂN.

În speţa de faţă, având în vedere situaţia de fapt reţinută mai sus rezultă că defuncţii Roth Josephina (născută …) şi … au încheiat la data de 12.05.1961 un antecontract de vânzare-cumpărare privind imobilul situat administrativ în Bucureşti, …, (fostă Nae Dumitrescu nr. 15) Sector 5, cu componenţa teren şi construcţii astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosarul cauzei. Apărarea pârâtului STATUL ROMÂN în sensul că semnătura existentă pe înscrisul întocmit la data de 12.05.1961 nu ar aparţine defunctei …. (născută…) nu a fost dovedită. În acest sens instanţa constată că nu există o diferenţă semnificativă între semnăturile defunctei prezente pe actul de vânzare-cumpărare din 19.10.1928 şi procura din data de 18.05.1982 (f. 10, 12 dos. Jud. …) având în vedere şi faptul că defuncta a dobândit prin căsătorie numele de familie …. Totodată, instanţa reţine faptul că pârâtul a înţeles să conteste semnătura doar la finalul procesului prezent, fără a se înscrie eventual în fals.

Pârâtul STATUL ROMÂN este unic succesor al defunctei …. (născută Gutt) iar reclamanta este unica succesoare a defunctului …

Până în prezent, deşi preţul vânzării a fost achitat în întregime (conform înscrisului constatator al antecontractului şi declaraţiilor martorilor ascultaţi), nu au fost efectuate formalităţile necesare transferului dreptului de proprietate conform antecontractului menţionat iar pârâtul STATUL ROMÂN refuză întocmirea unui act autentic de vânzare-cumpărare conform obligaţiei asumate de autorul …. (născută …).

În persoana reclamantei nu operează nicio incapacitate de a dobândi imobilul în discuţie.

În consecinţă, instanţa va admite în parte acţiunea formulată de reclamantă şi, în limitele sesizării, va pronunţa prezenta hotărâre care va ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul teren şi construcţii situat în Bucureşti, … (fostă Nae Dumitrescu nr. 15) sector 5, identificat prin raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expert … şi aflat la f. 78-104 dosar.

În mod subsecvent, vor fi respinse, ca rămase fără obiect, celelalte petite ale acţiunii principale precum şi cererea reconvenţională.

În baza art. 274 C.p.c., instanţa constată că pârâtul STATUL ROMÂN nu este în culpă procesuală în sensul fundamentării cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată, în condiţiile în care doar pe parcursul procesului a devenit proprietar al imobilului în litigiu în urma procedurii notariale a constatării vacanţei succesorale. Ca urmare, va fi respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea camerei de consiliu din data de 02.09.2011 s-a acordat reclamantei ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar pentru diferenţa de timbraj a acţiunii, respectiv taxă judiciară de timbru în sumă de 13.862 lei şi timbru judiciar de 9,4 lei.

Raportat la cele sus-reţinute privind culpa procesuală,

Având în vedere prevederile art. 18 şi 502 din OUG 51/2008,

În considerarea situaţiei materiale precare a reclamantei astfel cum rezultă din înscrisurile avute în vedere la soluţionarea cererii de ajutor public judiciar şi a valorii timbrajului datorat,

În salvgardarea dreptului de acces la o instanţă consacrat de art. 6 par. 1 din CEDO astfel cum a fost determinat în Jurisprudenţa Curţii EDO din cauzele Weissman şi alţii contra României (decizia din 28 septembrie 2004 şi hotărârea din data de 24 mai 2006) şi Iorga împotriva României (hotărârea din 25 ianuarie 2007) precum şi a dreptului la protecţia proprietăţii consacrat de art. 1 din Protocolul nr. 1 determinat în Jurisprudenţa Curţii EDO din cauzele Străin şi alţii contra României şi Porţeanu contra României,

Cheltuielile procesuale avansate de stat cu titlul de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata diferenţei de timbraj în valoare totală de 13.871,4 lei rămân în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare