Anulare acte administrative fiscale

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA  Dosar nr. 1986/119/2012

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 858

Şedinţa publică din  5 noiembrie  2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : …………….

GREFIER :  …………

Pe rol se află, în pronunţare, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. I. L. în contradictoriu

cu pârâtele ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE COVASNA şi CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE COVASNA, având ca obiect 

anulare acte administrative fiscale.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura  de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că, în şedinţa publică  din 23 octombrie 2015, în lipsa părţilor, instanţa a constatat cauza în stare de

judecată şi a reţinut-o spre soluţionare, aşa cum s-a consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi –parte integrantă din

prezenta sentinţă,  pronunţarea fiind amânată la data de 30 octombrie 2015, apoi la 5 noiembrie 2015.

TRIBUNALUL

Asupra procesului de faţă,

Constată că, prin cererea formulată, precizată şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23 iulie 2012 sub

nr. dosar 1986/119/2012, reclamanta B. I. L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate - Casa de Asigurări de Sănătate Covasna şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna  anularea  deciziei

de impunere  privind contribuţia de asigurări  sociale de sănătate  nr. 1029/31.05.2012 şi a deciziei AD nr. 1029/29.06.2012

privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de impunere, prin care au fost stabilite obligaţii de plată şi

accesorii aferente. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că, în fapt, cele două decizii  emise de pârâtă sunt nelegale  şi,  prin urmare, trebuiesc anulate

pentru că, potrivit art. 1 alin.1 din O.U.G. nr. 221/2000, avocaţii dispun de un sistem unic, propriu şi autonom de pensii şi

alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor din România.

S-a mai arătat că reclamanta nu datorează contribuţia de asigurări de sănătate  către fondul naţional unic de asigurări

sociale de sănătate  pentru că  obţine venituri  din exercitarea profesiei de avocat.

Totodată, reclamanta a mai  arătat că obligaţiile stabilite în sarcina sa nu sunt întemeiate pe documente care să

probeze realitatea bazei de impunere, nu se arată modalitatea de calcul a contribuţiei şi a accesoriilor, termenul de plată

şi procentele majorărilor şi penalităţilor de întârziere.

Prin nota de şedinţă din 6 octombrie 2015, reclamanta a arătat că actele atacate au fost emise în temeiul art. 35

alin.1 din Normele  metodologice  privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat,

respectiv  de asigurat fără contribuţie.

Prin sentinţa civilă nr. 835 din 8 februarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-au anulat, în parte,

dispoziţiile art. 35 alin.1 din Normele Metodologice aprobate prin ordinul Preşedintelui CNAS nr. 617/2007 în privinţa

posibilităţii organului fiscal competent al casei  de asigurări de sănătate  de a emite decizii de impunere. Sentinţa a rămas

irevocabilă prin decizia nr. 6192/17.09.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pârâtele prin întâmpinările formulate în cauză au solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamantă, ca nefondată.

În motivarea întâmpinării, se arată că, în fapt, începând cu luna februarie 2010, în urma unui protocol încheiat între

ANAF şi CNAS, fiecare casă judeţeană de sănătate  are acces la baza de date ANAF care se referă la veniturile nete anuale

obţinute de persoanele fizice autorizate sau alte categorii de persoane care obţin venituri supuse impozitării şi care, în

conformitate cu prevederile art. 215 şi art. 257, alin.2 şi 3 din Legea 95/2006,  sunt obligate să declare veniturile

respective la CAS Covasna, concomitent cu achitarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate calculată la nivelul

acestora.

Potrivit art. 257 alin. 2, lit. b) din  Legea 95/2006, cota contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se aplica

asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe

venit. Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea

calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar. În situaţia în care o persoană realizează venituri care sunt

neimpozabile, contribuţia se calculează asupra veniturilor realizate, iar în cazul persoanelor care realizează în acelaşi

timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e), alin. (2A1) şi la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuţia

se calculează asupra tuturor acestor venituri.

Se mai arată că, potrivit  prevederilor legale în vigoare, contestatoarea B. I. L., în calitate de persoana care a

obţinut venituri din activităţi independente, era obligată încă de la data începerii obţinerii acestor venituri, să le

declare prin  declaraţie nominală de venit şi să se înregistreze în evidenţele CAS Covasna, concomitent cu achitarea

contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în procentul stabilit de lege.

Intimata reclamanta a fost identificat în baza de date ANAF, în calitate de persoană fizică ce a obţinut venituri

supuse impozitării, la data de 24.01.2011, data când i s-a trimis notificarea nr. 63/20, emisă în baza art. 83 alin. 4 din

Codul de procedură fiscală.

Numai după expirarea celor 15 zile de la data când s-a transmis, cu confirmare de primire, prin poştă notificarea

specificată mai sus,  respectiv la data de 22.02.2011,  s-a procedat la înregistrarea în evidenţele CAS Covasna, a

veniturilor obţinute de contestatoare din desfăşurarea unor activităţi independente, venituri declarate, impozitate şi

înregistrate la ANAF.

Se mai arată că  toate actele de executare silită emise de către CAS Covasna şi care au fost trimise cu confirmare de

primire, au fost returnate de poştă pentru motivul că a expirat termenul de păstrare.

Veniturile obţinute de partea reclamantă începând cu anul 2006 până în anul 2010 corespunzând cu cele înregistrate în

baza de date a casei de asigurări de sănătate, cu menţiunea ca pentru anul 2006,  datorită intervenirii  prescripţiei prev.

de art. 91 din Cod proc. fiscală, cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate aferentă acestei perioade a fost

eliminată, astfel că obligaţiile faţă de FNUASS aflate în titlul executoriu nr. 1525/2011, care au fost de 10.820,97 lei, au

scăzut la 8.598,24 lei, aşa cum rezultă din conţinutul deciziei de impunere din oficiu  nr. 1029/2012.

Decizia de impunere nr. 1029/31.05.2012 este legală, mai arată pârâta, deoarece în conformitate cu prevederile art. V)

din OUG nr. 125 din 27.12.2011 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum şi cu ale Ordinului comun

nr. 806/608/934/19 06.2012, începând cu data de 01.07.2012, s-a predat la ANAF baza de date conţinând situaţia persoanelor

fizice şi a nesalariaţilor care au debite restante fata de FNUASS, urmând ca aceasta instituţie să se ocupe şi de executarea

creanţelor pe linie de sănătate.

Deoarece contestatoarea nu a declarat la CAS Covasna veniturile realizate din activităţi independente, decizia de

impunere s-a emis  de organul competent al CAS  pe baza informaţiilor primite pe bază de protocol de la ANAF şi în temeiul 

prevederilor art. 216, art. 261 alin. 4, art. 271 alin. 1, lit.a) şi e) din Legea nr. 95/2006, precum si a dispoziţiile

Ordinului nr.617/2007.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată în fapt şi în drept următoarele:

Prin decizia de impunere nr. 1029 din 31 mai 2012, pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Covasna  a stabilit şi pus în

sarcina reclamantei  obligaţii faţă de bugetul de stat în sumă totală de 8.598,24 lei, aferent anilor 2007-2010.

Suma menţionată se compune din debit în sumă de 4900,26 lei, - contribuţie la asigurări sociale de sănătate, suma de

3.057,85 lei majorări de întârziere aferente  şi penalităţi de întârziere în sumă de 640,13 lei.

Împotriva  deciziei nr. 1029/31.05.2012, reclamanta B. I. L. a formulat contestaţie prin care a solicitat anularea

măsurilor dispuse, întrucât este scutită de plata  contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor

realizate din activităţi independente de natură juridică.

Casa de Asigurări de Sănătate Covasna prin decizia AD nr.1029/29.06.2012 a respins contestaţia formulată de reclamanta

B. I. L. , fapt pentru  care reclamanta a promovat prezenta acţiune .

Tribunalul reţine că pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Covasna prin deciziile emise a reţinut că în perioada

2007-2010, reclamanta  a realizat venituri  din activităţi independente şi pe care nu le-a  declarat la CAS Covasna.

 Pârâta a stabilit că reclamanta în baza art. 257 alin.2 lit. b) din Legea nr. 95/2006 datorează o cotă la contribuţia

de asigurări  sociale de sănătate ce se aplică asupra veniturilor nete realizate de persoane care desfăşoară  activităţi

independente, cum este situaţia reclamantei.

 Se constată că în drept, pârâta şi-a motivat deciziile emise pe dispoziţiile art. 83 alin.4, art. 110 alin.1 şi 3 lit.

a) şi c) din OG nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pe dispoziţiile art. 35 din Normele metodologice privind

stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat ( f.7-9 vol.I) .

În drept, tribunalul reţine că art.35 din Normele metodologice privind stabilirea  documentelor

justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat  prevede că în conformitate cu art. 215 alin. (3) din Legea nr.95/2006

şi art. 79 din Codul de procedură fiscală, pentru obligaţiile de plată faţă de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe

bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanţă îl

constituie, după caz, declaraţia prevăzută la art. 32 alin. (4) sau decizia de impunere emisă de organul competent al casei

de asigurări de sănătate, precum şi hotărârile judecătoreşti privind debite datorate fondului.  Titlul de creanţă prevăzut la

alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut

de lege.

 De asemenea, potrivit art. 83 alin.4 din OG nr. 92/2003,  nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal

să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general

consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la

înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale. În cazul contribuabililor

care au obligaţia declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale se face prin

estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Pentru impozitele, taxele şi contribuţiile administrate de Agenţia Naţională

de Administrare Fiscală, înştiinţarea pentru nedepunerea declaraţiilor şi stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se

face în cazul contribuabililor inactivi, atât timp cât se găsesc în aceasta situaţie.

Totodată, art. 110 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, colectarea constă în exercitarea acţiunilor

care au ca scop stingerea creanţelor fiscale.  Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al

unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală,

întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:

a) decizia de impunere;

b) declaraţia fiscală;c) decizia

referitoare la obligaţii de plată accesorii.Conform dispoziţiilor art. 215 din Legea nr.

95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine

persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri

din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care

se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de

asigurare declaraţii privind obligaţiile faţă de fond.

Prin sentinţa civilă nr.  835/2012, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 243 din 4 aprilie 2014, Curtea de

Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a anulat în parte dispoziţiile art. 35 alin. 1 din

Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007 în privinţa posibilităţii organului competent al CAS de a emite decizii de impunere

Curtea a constatat că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Ordinul preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 încalcă prevederile art. 86 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003,

potrivit cărora decizia de impunere se emite de organul fiscal competent, iar, potrivit art. 17 alin. (5) din acelaşi act

normativ, organe fiscale sunt Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia, precum şi

compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru impozite şi taxe locale.

Curtea a mai  stabilit că organele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu sunt organe fiscale şi, în consecinţă, nu pot

emite decizii de impunere. S-a mai reţinut că, potrivit art. 216 din Legea nr. 95/2006, „CNAS, prin casele de asigurări sau

persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor

cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de

procedură fiscala”, iar, potrivit art. 141 alin. (1) din acest din urma act normativ, „Executarea silită a creanţelor fiscale

se efectuează, în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare

competent …”.Astfel, s-a constatat că decizia de impunere este un act de stabilire a impozitelor

(reglementat de titlul VI al Codului de procedură fiscală) şi nu un act de executare silită. Ca urmare, decizia de impunere

nu se confundă cu titlul executoriu, în condiţiile în care acesta din urmă este emis în mod separat conform dispoziţiilor

art. 141 alin. (4). În consecinţă, competenţa de a emite titluri executorii nu o include pe aceea de a emite decizii de

impunere, aceste competenţe sunt stabilite de legiuitor în mod distinct.

Aşadar, tribunalul constată că, în ce priveşte competenţa materială specială a caselor judeţene de asigurări de

sănătate, aceasta  este limitată la faza executării silite. Per a contrario, este evident faptul că aceste entităţi nu au

niciun fel de atribuţii în fazele anterioare executării silite, cum ar fi etapa stabilirii impozitelor şi taxelor, efectuarea

inspecţiei fiscale sau soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale.

Deci, acolo unde legiuitorul a dorit să confere altor organe decât celor fiscale competenţa pentru toate etapele

procedurii, a făcut-o în mod expres (fiind de altfel de principiu faptul că în toate cazurile competenţa poate fi conferită

doar expres, explicit, iar nu tacit). Drept urmare, regulile cunoscute din procedura fiscală română

arată că organele fiscale au o competenţă materială generală şi, pe cale de consecinţă, au inclusiv competenţa de a face

aplicarea dispoziţiilor procedurale în materia contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Nu în ultimul rând, tribunalul reţine că prin decizia nr. 10 din 11 mai 2015, Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie a

stabilit că dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările

ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în

parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în

temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de

soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Aşadar, tribunalul reţine că deciziile atacate de reclamantă au fost emise în baza dispoziţiilor art. 35 din Normele

metodologice privind stabilirea documentelor  justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, text de lege ce a fost

anulat în parte de Curtea de Apel  Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 835/2012, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia

 civilă nr. a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

Or, dispoziţiile  art. 35 din Normele  metodologice amintite  au caracter normativ, întrucât prin  acte normative se

înţelege actele administrative normative care conţin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga

omnes,  faţă de actele individuale care produc efecte, de regulă, faţă de o persoană, sau uneori faţă de mai multe persoane,

nominalizate expres în conţinutul acestor acte.Prin

urmare, dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 prevăd, fără echivoc, faptul că astfel de hotărâri judecătoreşti sunt

general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, dar care se aplică tuturor situaţiilor  anterioare hotărârii

judecătoreşti  menţionate dar nesoluţionate până în prezent.

Astfel, această trăsătură a hotărârii judecătoreşti conduce în mod logic la concluzia că hotărârea judecătorească prin

care a fost anulat parţial sau total un act administrativ cu caracter normativ produce efecte faţă de toate subiectele de

drept.

Faţă de aceste considerente, având în vedere că dispoziţiile art. 35 din Normele metodologice aplicabile speţei de faţă

au fost anulate pentru motivul că CASS nu are dreptul de a emite decizie de impunere (situaţie identică cu cea de faţă)  şi

văzând  prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004 şi decizia  nr. 10/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, tribunalul

urmează a admite acţiunea civilă formulată de reclamantă şi a dispune anularea  deciziilor de impunere atacate, potrivit

dispozitivului de mai jos.

Văzând dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, cât şi faptul că partea reclamantă a făcut dovada că a avansat

cheltuieli de judecată în sumă totală de 1843, lei cu titlu de onorariu expert, taxă judiciară de timbru şi onorariul

expertului contabil, tribunalul urmează a obliga, doar pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Covasna la plata acestei sume 

către  reclamantă , întrucât este emitenta actele administrative atacate şi se află în culpă procesuală.

În ceea ce priveşte cererea expertului contabil H. K. de obligare la plată a reclamantei pentru diferenţa de 500 lei,

tribunalul o găseşte  nefondată, întrucât expertul prin  răspunsul  la obiecţiuni nu a adus  noi lămuri la răspunsurile date

la obiectivele stabilite iniţial, recurgând doar la a prelua concluziile din raportul de expertiză pe care l-a depus iniţial,

pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar dacă a cuantificat  suma penalităţilor,  avea obligaţia să o efectueze prin însuşi

raportul de expertiză contabilă, potrivit obiectivului 2 încuviinţat de instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta B. I. L., cu domiciliul în or. ……………, în contradictoriu cu

pârâtele Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - Casa de Asigurări de Sănătate Covasna, cu sediul în mun. Sf. Gheorghe,

str. Vasile Goldiş, nr.2, jud. Covasna şi Administraţia Judeţeană  a Finanţelor Publice Covasna, cu sediul în Sfântu

Gheorghe, str. Bem Jozsef, nr.9, jud. Covasna, şi în consecinţă :

Dispune anularea deciziei de impunere privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate nr. 1029/31.05.2012 şi a

deciziei  AD nr. 1029/29.06.2012 emise de pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - Casa de Asigurări de Sănătate

Covasna.

Obligă  pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - Casa de Asigurări de Sănătate Covasna să plătească către 

reclamantă suma de 1843,3 lei cheltuieli de judecată.

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de expert H. K.  pentru plata sumei de 500 lei cu titlu de onorariu expert . 

Cu drept de recurs  în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Covasna. .

Pronunţată în şedinţă publică astăzi. 05.11.2015.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare