Plangere impotriva hotararii Comisiei judetene de fond funciar

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA NOVACI

JUDEŢUL GORJ

Sentinţa Nr. 556/2016

Şedinţa publică de la 30 Mai 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

Grefier:

Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petentul GI, domiciliat în X, str. Gării Baloteşti, nr.4, Judeţul Ilfov şi continuată de MG, domiciliat în X, str. Gării Baloteşti, nr.4, Judeţul Ilfov şi domiciliul procesual  ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la SCA XXX, Bucureşti, B-dul x, nr.44 B, et.2, ap.13, sector 3, împotriva HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar şi a cererii de intervenţie în nume propriu, formulată de intervenientul SC, domiciliat în sat x, comuna x, Judeţul Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intervenientul, fiind lipsă celelalte părţi.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că la data de 12 mai 2016, s-a depus la dosar adresa nr. BRP-2472-C/2016, emisă de Arhivele Naţionale, adresa nr.2865/09.05.2016, emisă de Primăria comunei x, Judeţul Gorj, la care se află ataşată HCJ Gorj, nr.4365/13.10.2006  şi un tabel, precum şi o cerere formulată de avocat AM, prin care reiterează solicitarea de a se reveni către Primăria comunei x, arătând că este necesară efectuarea expertizei de specialitate şi audierea martorilor, după care, s-apus în discuţie proba cu expertiza solicitată, intervenientul solicitând respingerea acestei probe.

Instanţa, având în vedere actele existente la dosar, apreciază că nu impune proba cu expertiza,urmând a fi respinsă.

Nemaifiind cereri sau excepţii de soluţionat constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.

Intervenientul a solicitat respingerea acţiunii şi admiterea cererii de intervenţie, arătând că nu solicită cheltuieli de judecată.

INSTANŢA,

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 25 mai 2015, sub nr. dosar XXX/267/2015, petiţionarul GI, contestă HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar, să se dispună anularea acesteia şi pe cale de consecinţă săi se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren agricol de 11,8 ha teren situat pe raza comunei x, Judeţul Gorj şi pentru suprafaţa de 3 ha teren cu vegetaţie forestieră situat tot pe raza comunei x, Judeţul Gorj.

În motivarea plângerii, s-a arătat că este unicul moştenitor legal al tatălui său GMI, decedat la data de 03.10.1979, conform certificatului de deces şi certificatului de moştenitor anexate, mama sa fiind de asemenea decedată, conform certificatului anexat.

Că autorul său a deţinut în proprietate mai multe suprafeţe de teren pe raza comunei Bengeşti-Ciocadia, Judeţul Gorj, pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza mai multor cereri de reconstituire.

Prin cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, în baza Legii nr.247/2005, a solicitat pe de o parte, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 7,3 ha teren agricol şi 5,052 ha teren cu vegetaţie forestieră, iar pe de altă parte, în Obştea Şesul, a solicitat suprafaţa de 4,5 ha teren agricol şi 4,0 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Potrivit procesului-verbal din data de 05.03.2007, al Comisiei de Lg.18/1991, a comunei x, aceste suprafeţe de teren au fost invalidate, mai puţin suprafaţa de 6,05 ha teren cu vegetaţie forestieră, pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.1507613/2007.

Comisia judeţeană de Lg.18/1991 Gorj, prin hotărârea nr.6636/2015, atacată, a confirmat soluţia Comisiei locale, dar numai în ceea ce priveşte suprafaţa de teren de 7,3 ha, iar pentru celelalte suprafeţe de teren de 4,5 ha şi respectiv 3 ha pădure, Comisia judeţeană nu a dispus nici o măsură, această hotărâre fiind în acest caz nelegală, întrucât nu a analizat în totalitate cererea sa.

Pe fond, Comisia judeţeană a respins solicitarea sa cu motivarea  că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate.

Că a depus acte de proprietate pe care le deţinea autorul său, cu care dovedeşte dreptul de proprietate al acestuia,pentru terenurile solicitate.

Conform filelor din registrul agricol anexate rezultă că în anul 1950, autorul său figura cu suprafaţa de teren arabil  de 5,44 ha şi respectiv 2 ha teren arabil.

Pentru aceste terenuri, înregistrate în anul 1950, sunt acte de proprietate, respectiv actul de vânzare-cumpărare nr.807/1919,pentru suprafaţa de 0,5 ha, la pct.”Tătaru” şi certificatul nr.420/1927, pentru suprafaţa de teren de 0,5 ha, în pct. „Pârâul Viilor” şi încă 0,50 ha, tot în „Pârâul Viilor”, fosta vie a bunicii, actul de vânzare-cumpărare nr.5962/1928, pentru suprafaţa de teren de 0,8287 la pct. „Galbenul”, actul de vânzare-cumpărare nr.36384/1930,pentru suprafaţa de teren de 2,5 ha la pct.”Prunăria de la biserică”, titlul de proprietate nr.23783/1934, pentru suprafaţa de teren de  0,3040 ha, la punctul ”Dujerie”, registrul agricol şi fiscal 1948- următoarele terenuri: 0,8200 ha la punctul „Peste râul Gilort”, 0,5 ha livezi-pomi, 0,1 ha vie, „Râul Gilort”, 0,8500 ha la punctul „Râul Gilort”,în strada Pereşti.

De asemenea, potrivit înscrisurilor anexate se atestă constituirea Obştii,obşte care a cumpărat suprafaţa de teren de 300 ha teren arabil şi pădure, conform actului nr.5100/1928.

Actul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între X – banca unirea şi familia x, rezultând terenurile avute în proprietate de autorul său, acesta în calitate de membru al obştii şi anume: 1,5 ha „Via Neagra”, 1,0 ha „Via Bălăneşti”, 0,5 ha „Via Ciucu-Ciuha”, 1,0 ha „Via Mare” şi0,5 ha,”Via Griveşti-Mănăstire”.

În ceea ce priveşte suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră,a menţionat petiţionarul că i-au fost reconstituite doar 6,05 ha, din totalul de 9 ha, iar pentru suprafaţa de 3 ha pădure nereconstituite deţine acte de translatare în Obşte, dosar nr.2191/1934,pentru conversiune datorii agricole.

Că aceste înscrisuri nu au fost luate în considerare de cele două comisii cu consecinţa respingerii cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate, solicitând instanţei să analizeze aceste înscrisuri şi să dispună admiterea plângerii sale, desfiinţarea hotărârii atacate, cu consecinţa reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate.

În drept, au fost invocate disp. art.53 alin.2, din Legea nr.18/1991, art.6, din Legea nr.1/2000 şi Legea nr.247/2005.

S-a solicitat judecata cauzei şi în lipsă.

În dovedirea plângerii formulate, petiţionarul a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul de identitate al petiţionarului, certificatul de naştere, certificatul de moştenitor nr.617/1979, certificatul de moştenitor nr.683/24 septembrie 1982, certificatul de deces al autorului Grivei Ion, extrasul din actele civile de născuţi în anul 1900, nr.13, cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, declaraţia numitului GI, din data de 09.01.1998, cererea înregistrată sub nr.2581/20.06.2006, la Primăria comunei x, Judeţul Gorj, procesul-verbal încheiat la data de 06.03.2007, fila de la registrul agricol, contractul de vânzare din 21 octombrie 1919, actul de vânzare-cumpărare din anul 1925, un plan, actul definitiv de proprietate din 5 mai 1937,o schiţă, contractul de vânzare din 23 decembrie 1930, o schiţă, un tabel, actul de vânzare din anul 1928, adresa din 23 iulie1933 şi sentinţa civilă nr. xxxx/23.09.2013, sentinţa civilă nr.xx/12.11.2013, sentinţa civilă nr.xxx/2012, ale Judecătoriei Novaci, judeţul Gorj.

Ulterior, la data de 15.03.2016, numita MG, a depus la dosar schiţa perimetrului CAP, actul privind pe IR, declaraţia numitului CE, un tablou, Jurnalul Obştea de cumpărare Şesul, un tabel din 15 mai 1927, un tabel din 01.01.1929, Statutele Băncii populare Cooperative Sf. Ilie, din comuna Bălceşti, pl. Novaci, Jud. Gorj, livretulnr.148, privind pe IMG, un nr. de 9 chitanţe, adresa din data de 23.07.1933, 2 schiţe, un contract de împărţeală din 20 febr.936, tablou de debit.

În cauză a fost formulată întâmpinare de către intimate.

Sub aspect de întâmpinare, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Judeţul Gorj, a solicitat ca pe baza probelor administrate şi a lucrărilor din dosar, respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Că aşa cum arată şi reclamantul, acesta a formulat mai multe cereri la Comisia locală, iar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.160/13.09.2005, depusă în baza legii nr.247/2005, pentru suprafeţele de 7,3069 ha teren agricol, 5,0520 ha teren forestier, 8,50 ha teren în Obştea X din care 4,50 ha teren agricol şi 4,0 ha teren forestier, iar actele doveditoare ataşate la cerere sunt din perioada anterioară deposedării, respectiv anul 1948.

A mai arătat intimata că această cerere a fost analizată în şedinţa Comisiei locale din data de 7.12.2005, soluţia fiind de invalidare a cererii, pentru suprafaţa de 7,30 ha teren agricol  şi 5,05 ha teren cu vegetaţie forestieră,soluţie comunicată prin adresa nr.160/15.05.2006, motivată fiind lipsa actelor doveditoare.

De asemenea, tot sub aspect de întâmpinare, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Judeţul Gorj, a arătat că reclamantului i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, pentru suprafaţa de 6,05 ha teren forestier.

Prin adresa din 27.04.2015, a Ministerului Afacerilor Interne Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Gorj, înregistrată sub nr.3232 din 13.05.2015, s-a comunicat copie extras a filei din registrul agricol din perioada 1959-1963, comunicându-se faptul că din fondurile arhivistice, Primăria comunei Bengeşti şi Primăria comunei Ciocadia - evidenţa rolurilor agricole pe care o deţine din perioada 1959-1963, nu s-a găsit figurând cu rol agricol GMI.

În concluzie, reclamantul nu deţinea terenuri pe raza administrativă a comunei xx în perioada 1956-1958.

S-a solicitat judecata cauzei şi în lipsă.

Intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei xx, Judeţul Gorj, a depus la dosar adresa nr.3232/15.05.2015 şi extras din perioada anilor 1956-1958, a autorului GMI.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Comisia judeţeană Gorj de fond funciar, a arătat că, atâta timp cât solicitanţii nu fac dovada proprietăţii, la Comisia Judeţeană şi nu uzează în mod eficient de procedura administrativă, nu se poate reţine vreo culpă Comisiei Judeţene Gorj, în ceea ce priveşte invalidarea suprafeţei de tern solicitate, aşa cum reiese din documentaţia întocmită de Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj.

La data de 03.09.2015, a fost formulată o cerere de suspendare de drept a cauzei, de către numita Marin Gherghina, în calitate de soţie supravieţuitoare a petentului, prin care a arătat că petentul a decedat la data de 11.06.2015, fiind ataşate copia actului de identitate al numitei MG, certificatul de căsătorie din data de 23.09.1982 şi certificatul de deces al autorului GI, nr.2792, din data de 1.06.2016.

În şedinţa publică din data de 07.09.2015, s-a dispus suspendarea cauzei, aceasta fiind repusă pe rol la data de 08.01.2016, conform cererii formulate de numita MG, în calitate de soţie supravieţuitoare a petentului, cerere ce se află ataşată la dosar la fila nr.725, fiind acordat termen de judecată la data de 01.02.2016.

A fost depus la dosar şi certificatul de calitate de moştenitor nr.16/07.08.2015 şi actul de identitate al numitei Marin Gherghina.

Astfel, a fost conceptată şi citată în cauză în calitate de petentă numita MG.

La data de 01.02.2016, petenta a înaintat la dosar o cerere de probatorii,  ce se află ataşată la fila nr.83, solicitând audierea martorilor GP, VI, TI şi GE, emiterea unei adrese către Primăria XX, pentru a depune tabelele parcelelor şi schiţele asupra  acestora preluate în mod abuziv la naţionalizare şi efectuarea unei expertize topo-cadastrale, care să aibă ca obiectiv identificarea suprafeţelor de 11,8 ha teren agricol  şi 3 ha teren cu vegetaţie forestieră, situate pe raza comunei Bengeşti-Ciocadia, Judeţul Gorj, ce au aparţinut autorului GMI.

În şedinţa publică din data de 01.02.2016, s-a dispus emiterea unei adrese către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, pentru a înainta în copie certificată HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015 şi actele care au stat la baza emiterii acesteia, copie de pe filele de registru agricol, poziţia 35, vol. II, Pereşti, privind pe numitul M G.

La data de 11.02.2016, a fost formulată cerere de intervenţie pentru a sprijini apărarea intimatei Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar Gorj, de către numitul SC, prin care a solicitat acţiunii formulată de GI, ca nelegală şi netemeinică, cerere ce se află ataşată la dosar la filele nr.88-90.

În motivarea cererii de intervenţie s-a arătat că a fost formulată această cerere pentru a apăra avuţia naţională a statului şi a sprijini apărarea Comisiei judeţene Gorj de fond funciar, nu pentru a obţine un interes injust.

A arătat intervenientul că GI, este unicul moştenitor al lui GMI, care şi-a vândut toată averea cetăţenilor DI şi DP, iar moştenitoare este fiica acestora PI (căsătorită).

Că numita MG continuă procesul lui GI, deoarece acesta a decedat în vara anului 2015, dar nu are nici o calitate, întrucât a fost concubina acestuia şi nu are dreptul să ceară ce a vândut tatăl lui GI.

A mai arătat intervenientul că pe rolul Parchetului Novaci, este un dosar penal cu nr.XXX/P/2015, unde s-a început urmărirea penală împotriva lui GV, BGV şi BM, pentru retrocedarea a peste 65 ha pădure şi terenuri agricole, cu acte false, printre care şi retrocedările lui Grivei Ion.

Faţă de motivele expuse în cerere, intervenientul a solicitat admiterea cererii de intervenţie, deoarece vine în sprijinul Comisiei judeţene Gorj şi apără avuţia statului.

Intervenientul a depus la dosar copie de pe declaraţia numitului GII, sentinţa civilă nr.XX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Judeţul Gorj, contractul de vânzare-cumpărare din data de 26.09.1929, titlul de proprietate nr. 1507613/02.08.2007, cererea înregistrată sub nr.2624din data de 18.07.2005, titlul definitiv de proprietate din 5 mai 1937, tabloul de săteni împroprietăriţi, actul din 5 martie 1932, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr.2279/2004 şi HCJ Gorj nr.4365 şi un proces-verbal.

La cererea de intervenţie s-a formulat întâmpinare de către petenta MG, care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenţie voluntară accesorie, în raport de dispoziţiile art. 61 alin(1,3) şi art.63 Cod procedură civilă, arătând că această cerere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: existenţa unui proces în curs de desfăşurare, iniţiativa introducerii în proces a terţului să aparţină acestuia, condiţia intervenientului de a invoca un interes propriu,lipsa calităţii de parte originară a terţului intervenient şi sprijinirea apărării uneia din părţi.

Că, cererea nu poate fi admisă în principiu deoarece numitul SC nu justifică un interes, iar singurul lui scop este acela de a apăra „avuţia naţională”, acest lucru neconstituind în mod concret un folos practic, material sau moral, pentru a interveni şi nici nu reiese din aceste susţineri că acesta ar avea vreun interes determinat şi personal. În legătură cu co9ndiţia sprijinirii uneia dintre părţi, aceasta nu este făcută într-un mod pur defensiv, acesta susţinând apărarea intimatelor doar cu scopul de ataca petenta şi modul în care aceasta a obţinut terenurile.

S-a mai arătat că intervenientul îşi întemeiază greşit cererea, această cerere în nume propriu fiind de fapt o cerere de intervenţie voluntară accesorie, în sensul în care intervenientul pretinde că a făcut-o cu scopul de a sprijini apărarea uneia dintre părţi, respectiv a intimatelor(statului), însă având în vedere faptul că acesta nici nu justifică un interes propriu şi nici nu sprijină cu adevărat vreuna dintre părţi, cererea nu poate constitui nici o cerere de intervenţie voluntară principală, nici accesorie.

De asemenea, a mai arătat petenta că toate acuzaţiile intervenientului sunt nefondate şi nesusţinute de probe, acesta întemeindu-şi atacul pe baza unor fapte care nu au fost dovedite şi care sunt în stadiul de suspiciuni, iar singura justificare fiind aceea că există un dosar penal împotriva lui GV, BGV şi BM, prin care aceştia au dat cu acte false hectare de pădure şi terenuri agricole, însă acestea nu au nici o legătură cu speţa de faţă, prin urmare, solicitând respingerea cererii intervenientului.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14.03.2016, a fost admisă în principiu cererea de intervenţie.

La data de 11.02.2016, a fost depusă la dosar adresa nr.728/10.02.2016, emisă de Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, fiind înaintate HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015 şi actele care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv adresa nr.1760/13.03.2015, un tabel nominal, titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, sentinţa civilă nr.XXX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Judeţul Gorj, HCJ Gorj nr.4365/13.10.2006, un tabel nominal, HCJ Gorj nr.2875/10.11.2000 şi anexa la aceasta,procesul-verbal încheiat la data de 24.02.2015, cererea înregistrată sub nr.655/29.01.2015, cererea înregistrată sub nr.656/29.01.2015, adresa nr.8407/30.12.2014, cererea înregistrată sub nr.19471/9.12.2014, cererea înregistrată sub nr.5195/11.08.2014, copie extras de la Arhivele Naţionale, fila de la registrul agricol, cererea formulată de petent la dat de 26.03.1998, certificat emis de Primăria comunei XX, Gorj, cererea înregistrată sub nr.5144, tabloul de starea socială,  materială, activitate ştiinţifică intelectuală a lui IMG, o declaraţie a acestuia, fişa personală de salariat public, instrucţiuni, certificatulnr.42, adresa nr.1113/15.I.948, declaraţia numitei GE,citaţia din data de 12 decembrie 1940, adresa nr.1313/27.02.2014, procesul-verbal de afişare nr.1177/24.02.2014, procesul-verbal din data de 24.02.2014, cererea înregistrată sub nr.938/12.02.2014, adresa nr.6691/27.01.2014, adresa nr.6587/27.01.2014, adresa nr.6588/21.01.2014, chitanţa nr.1106, chitanţa nr.724/28.09.1938, telegramă, notă de expediţie din 27.03.1941, autorizaţia nr.3339/02.06.1958, avizul ordinului de plată, cererea înregistrată sub nr.408, adresa nr.130, actul de vânzare din decembrie 1930, o schiţă, contractul de vânzare din nr.454/919, adresa nr.816/27-01-1998,filade la registrul agricol, actul de vânzare-cumpărare din 27 oct.1928, actul de cumpărare din 8 iulie 943, sentinţa pronunţată în dosarul nr.113/952, planul proprietăţilor, procesul-verbal din 3februarie 1934, chitanţa nr.65/ 6.08.937, cererea din 2 iulie 1930, cererea nr.702/17 sept.1930, procesul-verbal din 07.12.2005, adresa nr.160/13.09.2005, cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005, contractul de vânzare 36384/930, contractul de vânzare din 21 octombrie 1919, un înscris din data de 21 aprilie 1927,procesul-verbal din data de 01.06.1932, al Judecătoriei Ocolului Novaci, adeverinţa din 08.07.1940, chitanţele nr.1105, 1106, 258, 9, 21, 365.

În şedinţa publică din data de 14.03.2016, la solicitarea apărătoarei petentei, s-a dispus emiterea unei adrese către Comisia locală de fond funciar de pe lângă primăria comunei XX, Judeţul Gorj, pentru a comunica copia certificată a tabelelor parcelare şi schiţele preluate şi transmise CAP, precum şi emiterea unei adrese către Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale, pentru a comunica în copie certificată BAP-urile şi filele de registru agricol, poziţia 35, vol.II, Pereşti, cu 8 subpoziţii, poziţia nr.46, din volumul 2 Pereşti, privind pe MG, la nivelul anilor 1948.

Cu adresa nr.1918/29.03.2016, ce se află ataşată la dosar la fila nr.403, Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, a comunicat faptul că în urma verificării arhivei unităţii s-a constatat că nu se găsesc tabele parcelare sau schiţe ce provin de la fostul CAP, XX.

Cu adresa nr.SJANGJ-1219-C din data de 23.03.2016, ce se află ataşate la dosar la fila nr.405, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Gorj, a comunicat faptul că nu deţine registrele B.A.P.-uri din anul 1948, acestea nefiind depuse spre păstrare la instituţia respectivă, fiind posibil ca un exemplar al registrelor B.A.P-uri din anul 1948, de la comuna XX, să se afle la Arhivele naţionale Bucureşti. Că s-au mai cercetat şi evidenţele registrelor agricole pe care le deţin din acelaşi fond arhivistic, din perioada1948-1950 şi nu a fost găsit înregistrat vreun rol agricol având ca titular pe MG.

Având în vedere răspunsurile depuse la dosar, apărătorul petentei, în şedinţa publică din data de 11.04.2016, a solicitat a se reveni cu adresă către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, pentru a comunica schiţa cu preluările abuzive pe terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP şi IAS şi totodată să comunice dacă autorul reclamantei  GI, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren agricol de 11,8 ha şi pentru suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră de 3 ha, ambele situate pe raza comunei XX, Judeţul Gorj, precum şi emiterea unei adrese către Arhivele Naţionale Bucureşti, pentru a comunica în copie certificată B.A.P- urile şi filele de registrul agricol privind pe MG la nivelul anilor 1948, fiind încuviinţate cererile solicitate, dispunându-se revenirea cu adresă către Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj şi către Arhivele Naţionale Bucureşti.

Cu adresa nr.BRP-2472-C, din data de 21.04.2016, ce se află ataşată la dosar, Arhivele Naţionale au comunicat faptul că în urma verificării borderourilor de la recensământul din anul 1948, pentru satul X, comunaX, Plasa Novaci, Judeţul Gorj, s-a constatat că nu figurează MG.

Cu adresa nr.2865/09.05.2016, Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, a comunicat faptul că nu deţine schiţa cu preluările abuzive de terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP şi IAS, că în baza Legii nr.247/2005, numitul Grivei Ion, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include şi suprafeţele solicitate prin cererile anterioare, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, pentru 7,3069 ha teren agricol şi 5,0520 ha teren cu vegetaţie forestieră, respectiv munţi în „Obştea Şesul” . Cu privire la terenul cu vegetaţie forestieră în baza cererii menţionate, a fost emisă HCJ nr.4365/13.10.2006, poziţia nr.11, din tabelul nominal, a fost validată suprafaţa de 1,50 ha teren forestier pentru autor GMI, cu moştenitor GII, hotărâre ce a fost înaintată în copie şi care se află ataşată la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinarea formulată, precum şi a normelor legale aplicabile speţei, instanţa reţine şi constată următoarele:

Prin prezenta cerere, petiţionarul GI, contestă HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar, să se dispună anularea acesteia şi pe cale de consecinţă săi se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren agricol de 11,8 ha teren situat pe raza comunei XX, Judeţul Gorj şi pentru suprafaţa de 3 ha teren cu vegetaţie forestieră situat tot pe raza comunei XX, Judeţul Gorj.

Se apreciază că în cauza dedusă judecăţii, nu s-a făcut dovada susţinerilor formulate, respectiv dovada faptului că petiţionarul ar fi îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile solicitate, respectiv 11,8 ha teren agricol  şi 3 ha teren cu vegetaţie forestieră situate pe raza comunei XX, Judeţul Gorj.

Rezultă din cuprinsul actelor existente la dosar, că petiţionarul a formulat în baza Legii nr. 247/2005,  cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 160/13.09.2005,  ce se află ataşată la dosar la fila nr.13, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 7,3069 ha teren agricol şi 5,052 ha teren cu vegetaţie forestieră, 4,5 ha teren agricol în Obştea Şesul şi 4,0 ha teren cu vegetaţie forestieră în Obştea Şesul, cerere, ce, aşa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării formulată în cauză de către intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, a fost analizată în şedinţa Comisiei locale din data de 7.12.2005, soluţia comisiei fiind de invalidare a cererii pentru suprafaţa de 7,30 ha teren agricol şi 5,05 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Că numitului Grivei I Ion i s-a reconstituit drept de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră, rezultă şi din cuprinsul sentinţei civile nr XX/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Judeţul Gorj, ce se află ataşată la dosar la fila nr.94, ca de altfel şi din cuprinsul titlului de proprietate nr.1507613/02.08.2007, act ce se află ataşat la dosar la fila nr.111.

Cât priveşte cererea petentului privind invalidarea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră, rezultă din cuprinsul actelor existente la dosar, că petiţionarul a mai solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră, aspect ce rezultă din cuprinsul sentinţei civile nr.XX1221/30.09.2004, a Judecătoriei Novaci, Judeţul Gorj, ce se află ataşată la dosar la fila nr.112, din cuprinsul căreia rezultă faptul că, a fost contestată HCJ Gorj nr.2875/2000, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 6 ha teren cu vegetaţie forestieră, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate, doar pentru suprafaţa de 35.520 mp. teren cu vegetaţie forestieră.

Însă ulterior, a fost eliberat petentului titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren forestier solicitată, respectiv 6 ha, fiind emis titlul de proprietate nr.1507613/02.08.2007, act ce se află ataşat la dosar la fila nr.111.

Se apreciază în acest mod, în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră, petentul a mai formulat cereri de reconstituire, fiindu-i emis şi titlu de proprietate, cereri care au fost analizate, dispunându-se în consecinţă.

Ca atare, o nouă cerere de reconstituire formulată, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat au mai fost formulate, fiind emise şi acte de proprietate, se apreciază a fi neîntemeiată.

Inclusiv petiţionarul în motivarea plângerii de faţă arată că autorul său a deţinut în proprietate mai multe suprafeţe de teren pe raza comunei XX, Judeţul Gorj, pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza mai multor cereri de reconstituire.

Pe de altă parte, prin cererea de faţă, petentul arată că a solicitat pe de o parte, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 7,3 ha teren agricol şi 5,052 ha teren cu vegetaţie forestieră, iar pe de altă parte, în OS, a solicitat suprafaţa de 4,5 ha teren agricol şi 4,0 ha teren cu vegetaţie forestieră, aspect ce rezultă de altfel şi din cererea formulată de acesta şi înregistrată sub nr.16/13.09.2005 şi care se află ataşată la dosar la fila nr.288.

De asemenea, faptul că petiţionarul a mai formulat cereri de reconstituire în afara cererii înregistrată sub nr.160, rezultă şi din cuprinsul adresei nr. 2865/09.05.2016, Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, prin care a comunicat faptul că nu deţine schiţa cu preluările abuzive de terenuri 1959-1961, trecute în patrimoniul CAP şi IAS, că în baza Legii nr.247/2005, numitul GI, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include şi suprafeţele solicitate prin cererile anterioare, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, pentru 7,3069 ha teren agricol şi 5,0520 ha teren cu vegetaţie forestieră, respectiv munţi în „Obştea Şesul” .

Cu atât mai mult, cât priveşte terenul cu vegetaţie forestieră, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, a comunicat faptul că, cu privire la terenul cu vegetaţie forestieră în baza cererii menţionate, a fost emisă HCJ nr.4365/13.10.2006, poziţia nr.11, din tabelul nominal, a fost validată suprafaţa de 1,50 ha teren forestier pentru autor GMI, cu moştenitor GII, hotărâre ce a fost înaintată în copie şi care se află ataşată la dosar.

În drept, instanţa constată că, potrivit art.9 alin.5, lit. b din Legea nr.18/1991, republicată,la cererea de reconstituire se vor anexa copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate în plus.

În cauza dedusă judecăţii, se constată că în dosarul de fond funciar, nu au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată şi nici petiţionarul nu le-a prezentat în cursul judecăţii.

Potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.1/2000, la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere,comisiile comunale,orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute de art.9 alin.5, din Legea nr.18/1991, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art.11 alin. 1 şi 2, din aceeaşi lege.

Prin urmare, instanţa apreciază că în mod temeinic şi legal, prin hotărârea Comisiei judeţene Gorj nr.6636/27.03.2015, a fost aprobată propunerea Comisiei locale de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX, Judeţul Gorj, privind invalidarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de  teren cu vegetaţie forestieră şi agricol, solicitat de către petent, prin cererea formulată.

Se constată că în cauza dedusă judecăţii,  nu s-a probat îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul invalidat prin hotărârea contestată, petentul nedepunând la dosar acte care să confirme susţinerile formulate, actele depuse şi care se află ataşate la dosar, nefiind susţinute şi de alte probe din cuprinsul cărora să rezulte în mod concret suprafaţa de teren  invalidată, respectiv suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră sau suprafaţa de teren agricol, solicitate prin cererea înregistrată sub nr.160/13.09.2005.

În concluzie, se apreciază că, cu privire la terenul cu vegetaţie forestieră s-au emis acte de proprietate pentru suprafaţa de 6,05 ha, iar prin cererea de reconstituire nr.160/13.09.2005, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de 5,052 ha teren cu vegetaţie forestieră.

De altfel, referitor la terenurile solicitate, se constată că prin cererea formulată înregistrată sub nr.160/13.09.2005, petiţionarul nici nu a identificat suprafaţa solicitată, respectiv nu a menţionat punctul în care se află situat terenul, vecinii acestuia, în cerere fiind trecută la modul general suprafaţa de  7,3069 ha teren agricol şi 5,052 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Cât priveşte terenul agricol, aşa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării formulate de intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Judeţul Gorj(fila nr.50-514), cererea formulată de petent în acest sens, a fost analizată în şedinţa comisiei locale din 7.12.2005, soluţia fiind de invalidare a cererii pentru suprafaţa de 7,30 ha teren agricol şi 5,05 ha teren cu vegetaţie forestieră, soluţie comunicată prin adresa nr.160/15.05.2006, motivată fiind lipsa actelor doveditoare.

De asemenea, tot prin întâmpinarea formulată, intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei x, Judeţul Gorj,a arătat că prin  adresa din 27.04.2015, a Ministerului Afacerilor Interne Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Gorj, înregistrată sub nr.3232 din 13.05.2015, i-a fost comunicată copie extras a filei din registrul agricol din perioada 1956-1958, respectiv din perioada 1959-1963, faptul că din fondurile arhivistice, Primăria comunei Bengeşti-Ciocadia şi Primăria comunei Ciocadia, - evidenţa rolurilor agricole pe care o deţine în perioada 1959-1963, nu s-a găsit figurând cu rol agricol GMI. Intimata Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei X, Judeţul Gorj, a concluzionat că reclamantul nu deţinea terenuri pe raza administrativă a comunei X, în perioada 1956-1958.

Având în vedere actele existente la dosar, răspunsurile date de Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei X, Judeţul Gorj şi având în vedere faptul că petiţionarul, aşa cum s-a arătat şi mai sus, nu a făcut dovada existenţei în plus şi a altei suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră şi agricol, în afara suprafeţei ce i-a fost reconstituită prin actele existente la dosar, respectiv sentinţe civile, titlul de proprietate, că baza Legii nr.247/2005, petentul X, a solicitat prin cererea nr.160/13.09.2005, cerere ce include şi suprafeţele solicitate prin cererile anterioare, aşa cum rezultă din cuprinsul adresei nr.2865/09.05.2016, emisă de Primăria comunei X, Judeţul Gorj, reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul GII, se apreciază a fi neîntemeiată prezenta plângere.

Cât priveşte cererea de intervenţie formulată în cauză, se reţine că cererea prin care un terţ ce justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfăşurare,pentru a sprijini apărarea uneia dintre părţi, se numeşte intervenţie voluntară accesorie.

Potrivit art.61 Cod procedură civilă, „oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare, iar intervenţia este principal, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta, intervenţia fiind accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi”.

În cauza dedusă judecăţii, prin cererea formulată intervenientul a înţeles să sprijine apărarea Comisiei judeţene Gorj de fond funciar.

De asemenea,  potrivit art.63 alin.2 Cod procedură civilă, „intervenţia accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor,în tot cursul judecăţii, chiar şi în căile extraordinare de atac”.

Intervenientul accesoriu trebuie să justifice întotdeauna un interes propriu.

Chiar dacă nu pretinde un drept propriu în cadrul procesului în care intervine, terţul trebuie să urmărească obţinerea unui folos pentru sine, iar nu  numai pentru partea a cărei poziţie o susţine.

În concluzie, în cazul intervenţiei voluntare accesorii, este vorba de un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual.

Interesul intervenientului accesoriu poate să fie nu numai de ordin patrimonial, ci este suficient şi un interes moral. Însă, sentimentele de afecţiune faţă de una dintre părţi, nu justifică, prin ele însele, o cerere de intervenţie voluntară accesorie, aceeaşi fiind soluţia şi atunci când terţul ar urmări doar respectarea unor prevederi legale în litigiul în care intervine.

Aşadar, terţul intervenient trebuie să tindă la obţinerea unui folos pentru sine, nu doar pentru partea pe care o susţine, fiind vorba despre un interes personal, distinct de cel al părţii, în sensul că drepturile sale ar putea fi afectate prin pronunţarea soluţiei în defavoarea părţii respective.

Deşi prejudiciul pe care l-ar suferi terţul în această eventualitate este doar eventual, conduita de a preveni realizarea acestui prejudiciu conferă caracter născut şi actual interesului intervenientului accesoriu, fiind vorba despre un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual.

Instanţa apreciază însă că motivarea din cuprinsul cererii de intervenţie accesorie indicată de intervenient, nu este de natură a contura un interes care să justifice admisibilitatea acestei cereri de intervenţie, interesul titularului cererii trebuind să fie actual şi direct şi nu ipotetic sau teoretic, cum este în cazul de faţă, legea nepermiţând oricărei persoane ale cărei drepturi nu sunt în nici un fel influenţate de litigiu dedus judecăţii, să intervină în cadrul acestui litigiu.

În consecinţă, apreciindu-se că intervenientul a formulat cererea fără să justifice un interes material şi direct pentru a preveni un prejudiciu personal, care l-ar îndreptăţi să intervină în favoarea intimatei Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar, se priveşte a fi inadmisibilă prezenta cerere.

Pentru considerentele expuse şi faţă de actele existente la dosar, urmează a se dispune respingerea prezentei acţiuni şi respingerea cererii de intervenţie accesorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea formulată de petentul GI, domiciliat în X, str. Gării Baloteşti, nr.4, Judeţul Ilfov şi continuată de MG, domiciliat în X, str. Gării Baloteşti, nr.4, Judeţul Ilfov şi domiciliul procesual  ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la SCA XXX, Bucureşti, B-dul I.C Brătianu, nr.44 B, et.2, ap.13, sector 3, împotriva HCJ Gorj nr.6636/27.03.2015, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei XX Judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar şi cererea de intervenţie în nume propriu, formulată de intervenientul SC, domiciliat în sat X, comuna X, Judeţul Gorj.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.

Pronunţată în şedinţa publică de la 30 Mai 2016.

Preşedinte, Grefier,

 Red.tehnored.DE/SA

 Ex.6

 01 Iunie 2016

Domenii speta

Spete similare