Fond funciar

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.001551

Cod operator 2442/2443

Dosar nr..............Civil - fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr..1551

Şedinţa publică din 04 octombrie 2017

Completul compus din:

Preşedinte .............

Judecător .............

Grefier .............

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta-pârâtă Direcţia Silvică Gorj împotriva sentinţei civile nr.4680/08.06.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr.............. în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi ............., ............., ............. şi intimatele-pârâte Comisia Locală Peştişani pentru Aplicarea Legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană Gorj pentru Aplicarea Legii 18/1991.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns intimaţii-reclamanţi ............. şi ............., asistaţi de avocat ............., avocat ............. pentru intimatul-reclamant ............., lipsind celelalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care reprezentantul intimaţilor, doamna avocat ............. precizează că în răspunsul formulat de domnul expert nu se face menţiunea la registrul agricol, aşa cum s-a solicitat de către instanţa de judecată, dar apreciază că nu sunt necesare aceste lămuriri deoarece cei trei intimaţi au înţeles să facă dovada dreptului de proprietate cu înscrisuri autentice, acte de proprietate, aşa încât apreciază că este lipsit de relevanță acest aspect. Cu privire la observațiile apărătorului ales al intimaților, tribunalul apreciază că o precizare în sensul menționat este lipsită de utilitate, în condițiile în care lucrarea de specialitate a avut ca obiect identificarea terenurilor din actele de proprietate și deci nu mai este necesar să se revină la domnul expert pentru a se face precizări cu privire la terenurile menţionate în registrul agricol.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepţii de invocat, instanţa declară deschise dezbaterile şi acordă cuvântul părţilor pe apelul declarat în cauză în ordinea prevăzută de art.216 Cod procedură civilă.

Avocat ............., pentru intimaţii-reclamanţi ............., ............. şi ............., a solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei instanţei de fond, apreciind că prin probatoriile administrate în completare în faza apelului se susţine şi se confirmă îndreptăţirea petenţilor de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren vegetaţie forestieră, astfel cum au fost solicitate prin cele două cereri formulate în anul 1991 şi ulterior, ca urmare a modificării legii, în anul 1997.

A învederat instanţei faptul că petenţii au făcut dovada faptului că au urmat procedura specială prevăzută de lege prin cererile de reconstituire, prin actele de filiaţie au făcut dovada îndreptăţirii la reconstituire în calitate de moştenitori ai autorului ............. şi de asemenea, au făcut dovada dreptului de proprietate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, și anume acte de donaţie, de vânzare-cumpărare şi partaj, iar suprafeţele solicitate au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză.

Motivele declarării apelului şi expuse în cerere sunt cele invocate şi în faţa instanţei de fond prin întâmpinare, însă instanţa de fond a apreciat că nu se impunea verificarea acestora, având în vedere poziţia procesuală exprimată de intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991, care recunoaşte că la analizarea cererii şi a propunerii de validare  s-a procedat într-un mod superficial, în sensul că nu au fost avute în vedere actele de proprietate depuse de către petenţi, ci doar evidenţele din registrul agricol, mai exact Borderoul Agricol al Populaţiei din 1948, în care autorul petenţilor figura doar cu suprafaţa de 0,2590 mp.

A menţionat, totodată, că cererea de reconstituire a fost formulată pentru o suprafaţă totală de 1,48 ha, terenurile în această suprafaţă totală au fost identificate în raportul de expertiză, iar intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 şi-a precizat poziţia, în sensul că dispune de teren pentru a putea fi reconstituit. Mai mult, la dosarul cauzei există un protocol încheiat între intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 şi Ocolul Silvic Tismana, prin care suprafaţa de teren vegetaţie forestieră a fost pusă la dispoziţia comisiei locale.

În ceea ce priveşte motivul referitor la faptul că nu s-a făcut dovada continuităţii dreptului de proprietate, a învederat instanţei reprezentantul intimaţilor-reclamanţi faptul că dispoziţiile legale nu prevăd această cerinţă, problema punându-se în situaţia în care ar exista mai multe persoane care ar emite pretenţii asupra aceleiaşi suprafeţe de teren şi care ar prezenta acte cu o valoare probantă mai mare decât a celor prezentate de petenţi.

În consecinţă, a solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei instanţei de fond ca temeinică şi legală, anularea parţială a HCJ nr.3055/2002 prin care s-a propus validarea doar pentru o parte din terenul solicitat, apreciind că diminuarea suprafeţei este de natură a-i prejudicia pe intimaţi şi este dată cu eludarea dispoziţiile legale. A mai solicitat cheltuieli de judecată potrivit chitanţelor aflate la dosarul cauzei, sumele reprezentând onorariu expert şi onorariu avocat.

Tribunalul declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr..............  la data de 15.06.2015 cu precizarea ulterioară  petiţionarii  ............., ............. şi  ............. în contradictoriu cu  intimatele Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991, Comisia Judeţeană Gorj de Aplicare a Legii 18/1991 şi Direcţia Silvică  Gorj  au solicitat instanței ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună modificarea HCJ nr.3055/2002 anexa 53 poziţia 172 şi a procesului-verbal de punere în posesie emis în baza hotărârii, urmând a se dispune reconstituirea  dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 1,48 ha (în loc de 2590 mp) teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza localităţii Peştişani.

În motivare au arătat că de pe urma autorilor ............. si ............ li se cuvine petiţionarilor în calitate de descendenţi a fi reconstituit dreptul de proprietate potrivit Legii 18/1991 cu modificările ulterioare, pentru suprafaţa de 1,48 ha vegetaţie forestieră, teren situat pe raza localităţii Peştişani, şi nu doar pentru suprafaţa de 2590 mp, cât li s-a validat.

Au susţinut că au formulat cererea nr.2408/19.03.1991, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate  pentru  întreaga suprafaţă de teren agricol şi forestier ce a aparţinut autorilor lor, cerere care a fost soluţionată parţial pentru suprafaţa de teren categoria de folosinţă agricol.

 Au precizat că la data de 18.05.2015 i-a fost prezentat reclamantului ............. procesul-verbal de punere în posesie cu nr.172, prin care s-a identificat o suprafaţă de 2590 mp, ocazie cu care a aflat ca există o hotărâre a comisiei judeţene, hotărâre care nu le-a fost comunicată niciodată.

Au învederat că cererea de reconstituire a fost însoţita de actele de dobândire a terenurilor de către autorii acestor probe cu valoare de titlu de proprietate, menite a determina comisia locală să procedeze la validarea cererii de reconstituire pentru întreaga suprafaţă solicitată, însă  prin HCJ nr.3055/2002 a fost validată propunerea comisiei locale, în sensul reconstituirii doar pentru suprafaţa de 2590 mp, prin neluarea în considerare a actelor depuse.

Au susţinut că suprafeţele menţionate în actele depuse sunt libere din punct de vedere juridic, în sensul că nu au fost eliberate acte de proprietate pentru alte persoane.

În dovedire au depus înscrisuri, în copie.

Instanţa a dispus efectuarea de adresă către Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 pentru a-i solicita să comunice copii ale cererilor de reconstituire, copii ale actelor cu care se face sau s-a făcut dovada dreptului de proprietate, copia procesului-verbal  privind propunerea de validare a comisiei locale pentru  suprafaţa validată, precum şi pentru a preciza  expres dacă s-a făcut comunicarea HCJ 3055/2002 şi dovezile privind comunicarea către petenţi a acestei hotărâri, pentru a se verifica formularea în termen a plângerii, cu avertisment de amendă pentru Preşedintele comisiei locale, răspunsul fiind înaintat cu adresa nr.6149/23.10.2015 emisă de Primăria Peştişani.

Prin adresa nr.6760/20.11.2015 comisia locală a precizat că nu poate comunica data la care au fost afişate listele cu cetăţenii al căror drept a fost validat.

 Prin precizarea din 09.12.2015 petiţionarii au solicitat introducerea în cauză a Direcţiei Silvice Gorj în calitate de intimată, având în vedere că au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren cu vegetaţie forestieră.

Intimata Direcţia Silvică Gorj a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu sunt îndeplinite şi respectate condiţiile fundamentale dispuse de legislaţia funciară pentru retrocedarea proprietăţilor forestiere (cerere de retrocedare, autor deposedat, dovada filiaţiei faţă de autorul deposedat, dimensiunea dreptului de proprietate şi amplasamentul acestuia), solicitându-se suprafeţe de teren ce nu au fost validate prin HCJ, şi pentru suprafeţe nesolicitate prin cerere, iar HCJ a mai fost comunicată încă o dată pro-cauza pentru facilitarea repunerii în termen.

A menţionat că petiţionarul nu face dovada că autorul acestuia a deţinut la momentul naţionalizării terenuri cu vegetaţie forestieră, astfel că se impune ca reclamantul să depună Borderoul Agricol al Populaţiei autorului acestuia din anul 1948.

A precizat că prin acţiunea sa reclamantul nu a precizat martorii proprietari vecini pe toate laturile terenurilor aşa cum dispune imperativ art.6 alin.I3 din Legea l/2000 în situaţia în care nu sunt acte doveditoare.

În drept, au fost invocate prevederile art.205-208 Cod procedură civilă.

Petiţionarii au formulat răspuns la întâmpinare,  prin care au solicitat  admiterea cererii cu precizarea ulterioară, modificarea HCJ în sensul validării reconstituirii dreptului de proprietate  pentru suprafaţa totală de 1,48 ha teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza localităţii Peştişani.

Prin sentinţa civilă nr.4680/08.06.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr.............. a fost admisă acţiunea formulată de petiţionarii  ............., ............. şi  ..............., în contradictoriu cu  intimatele Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991,  Comisia Judeţeană Gorj de Aplicare a Legii 18/1991 şi Direcţia Silvică Gorj, conform completării ulterioare.

 A fost anulată parţial HCJ 3055/2002 anexa 53 poziţia 172 şi procesul-verbal de punere în posesie nr.172/18.05.2015 al Comisiei Locale Peştişani cu privire la persoanele îndreptăţite şi cu privire la suprafaţa reconstituită și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea celor trei reclamanţi pe suprafaţa de 1,48 ha teren cu vegetaţie forestieră, urmând ca amplasamentul să fie stabilit prin procesul-verbal de punere în posesie din terenul aflat la dispoziţia Comisia Locale Peştişani.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că petenţii sunt moştenitorii legali ai autorilor ............. şi ............., aşa cum rezultă din copii ale actelor depuse la dosar, dar şi din recunoaşterea acestei calităţi de către comisia locală Peştişani prin eliberarea de acte de reconstituire parţială.

În sensul celor de mai sus instanţa a reţinut că la  data de 19.03.1991, petenţii au formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile deţinute de  autorii lor  (nr.2408/1991) atât pentru cele cu destinaţie agricolă, dar şi pentru cele cu vegetaţie forestieră.

 Conform adresei nr.3289/20.05.2016 a Comisiei Locale Peştişani, petenţii nu au beneficiat de reconstituirea dreptului de  proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră până la modificarea Legii 18/1991 (prima modificare în anul 1997) şi nici ulterior până la emiterea HCJ nr.3055/25.02.2002.

 Din actele comunicate de comisia locală Peştişani cu aceeaşi adresă rezultă că petiţionarii au  beneficiat de reconstituirea dreptului de  proprietate în calitate de moştenitori al lui ............. pentru terenuri agricole şi curţi construcţii, fiecare fiind pus în posesie individual pe terenul deţinut, validarea propunerii de reconstituire fiind prin  HCJ nr.53/1991, poziţia 270 din anexă.

Prin propunerea de validare a Comisiei Locale Peştişani s-a recunoscut dreptul la reconstituire numai pentru suprafaţa de 0,2590 ha teren cu vegetaţie forestieră, la baza hotărârii fiind avută în vedere doar evidenţa din Borderoul Agricol al Populaţiei pe anul 1949 referitoare la  suprafaţa de teren cu pădure înscrisă în această evidenţă, ce avea un caracter declarativ.

 Conform cererii de reconstituire, petiţionarii au solicitat terenuri în pct. „În podişoare” (menţionat cu patru poziţii) în punctul „În Latesu” (menţionat în patru poziţii), iar din actul de  vânzare-cumpărare autentificat în anul 1930 rezultă că autorul ............. a cumpărat teren cu pădure, tufăriş şi livadă în punctele „Podişoare” şi „Latesu”, iar în anul 1926, prin donaţie de la  tatăl său, ............. a primit un alt teren în pct.„În podişoare”- livadă.

Întrucât atât de la preluarea terenurilor cu pădure de către stat (anul 1948), dar cu atât mai mult din anii 1926-1930, terenurile cu tufăriş şi livezi au putut dobândi destinaţia de terenuri cu vegetaţie forestieră (prin creşterea naturală a acestei vegetaţii), dar având în vedere şi poziţia Comisiei Locale Peştişani din adresa 5761/08.10.2015, în conformitate cu care această comisie dispune de teren liber pentru reconstituirea întregii suprafeţe de pădure de 1,4800 ha, instanţa a apreciat că petiţionarii au făcut dovada deţinerii acelei suprafeţe de către  autorii lor şi că la propunerea de reconstituire făcută de Comisia Locală Peştişani s-a procedat la o analiză sumară a dovezilor depuse de petiţionari.

La baza prezumţiei reţinute anterior stă împrejurarea că există teren cu vegetaţie forestieră  pus la dispoziţia comisiei locale de către  organele silvice, teren care a avut la bază  solicitarea comisiei însoţită de documente din care a rezultat că suprafeţele au fost deţinute de  persoanele îndreptăţite la reconstituire.

Neatribuirea terenului până la momentul  litigiului către alte  persoane poate să atragă  prezumţia că el a fost avut în vedere şi pentru dreptul petenţilor.

 Starea de fapt reţinută anterior  face inutilă verificarea apărării formulate de Direcţia Silvică Gorj, deoarece aceasta a pus anterior soluţionării acestei cauze, terenul la dispoziţia comisiei locale în vederea punerii  în posesie a persoanelor îndreptăţite, acesta fiind atributul dar şi obligaţia comisiei locale.

 Din toate cele reţinute s-a constatat că prin HCJ nr.3055/2002 anexa 53 poziţia 172, petiţionarii au fost prejudiciaţi, fiindu-le diminuată suprafaţa de teren pentru care au făcut  dovada că erau îndreptăţiţi, iar vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea poziţiei din hotărârea referitoare la autorul petiţionarilor.

Constatând că şi procesul-verbal nr.172/2005 este întocmit  în baza hotărârii arătate, cu calitatea de act subsecvent, instanţa a constatat că se impune şi anularea acestuia, motivat şi de faptul că în act nu sunt menţionai toţi petiţionarii.

Aşa cum s-a reţinu, petiţionarii au făcut dovada că autorii lor au deţinut terenuri cu vegetaţie forestieră (sau împădurite natural ulterior) în suprafaţă de 1,48 ha şi că ei sunt persoane îndreptăţite la reconstituire, motiv pentru care s-a dispus reconstituirea în favoarea  celor trei petiţionari în indiviziune pentru această suprafaţă, amplasamentul urmând să fie cel oferit de comisia locală din terenul liber de care dispune.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta-pârâtă Direcţia Silvică Gorj, prin care a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei, în sensul de a dispune respingerea acţiunii.

În motivare a arătat că nu sunt îndeplinite şi respectate condiţiile fundamentale dispuse de legislaţia funciară pentru retrocedarea proprietăţilor forestiere (cerere de retrocedare, autor deposedat, dovada filiaţiei faţă de autorul deposedat, dimensiunea dreptului de proprietate şi amplasamentul acestuia), solicitându-se suprafeţe de teren ce nu au fost validate prin hotărârea comisiei judeţene şi pentru care nu s-a formulat cerere, iar hotărârea comisiei judeţene a mai fost comunicată încă o dată petenților pentru facilitarea repunerii în termen.

S-a precizat că operaţiunea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră necesită analizarea unui număr de trei elemente, şi anume calitatea persoanei care solicită prin reconstituirea dreptului de proprietate, documentele depuse prin care se face dovada dreptului de proprietate al autorului după care solicită reconstituirea dreptului de proprietate şi a preluării de către stat a terenului solicitat, precum şi identificarea vechiului amplasament a fostei proprietăţi, iar în cazul terenurilor forestiere identificarea acestuia în amenajamentul silvic.

A invocat prevederile art.24 alin.(14) din Legea 1/2000, art.61 alin.(1) şi art.39 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr.890/2005.

Conform acestor prevederi petiţionarul trebuia să facă identificarea terenului cu vegetaţie forestieră solicitat în amenajamentul silvic pe vechiul amplasament, respectiv ocol silvic, UP, ua, să întocmească un plan de situaţie vizat de cei în drept, respectiv comisia locală, ocolul silvic, oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară şi să întocmească procesul-verbal de stabilire a vecinătăţilor.

A susţinut apelanta-pârâtă că în reconstituirea dreptului de proprietate în baza legislaţiei fondului funciar identificarea vechiului amplasament este o cerinţă obligatorie, astfel cum s-a stabilit prin minuta din 10.03.2010 a Comisiei de Unificare a practicii judiciare în materie civilă, dreptul familiei şi conflicte de muncă şi asigurări sociale, conform căreia în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate se impune stabilirea situaţiei juridice actuale a vechiului amplasament, în acest mod verificându-se dovezile privind continuitatea proprietăţii şi eventualele reconstituiri altor persoane.

De asemenea, s-a arătat faptul că petiţionarul nu face dovada că autorul acestuia a deţinut la momentul naţionalizării terenuri cu vegetaţie forestieră, drept pentru care apelanta-pârâtă Direcţia Silvică Gorj susţine că se impune ca reclamantul să depună Borderoul Agricol al Populaţiei autorului acestuia din anul 1948.

A susţinut că art.6 din Constituţia din 1948 a instituit principiul supremaţiei proprietăţii de stat şi cooperatiste faţă de proprietatea privată, arătându-se că prin lege se stabilesc modalităţile de trecere în proprietatea statului a bunurilor, printre care şi pădurile, ce la data respectivă se aflau în proprietate privată. Aşadar, prin adoptarea Constituţiei din 1948 nu a avut loc în mod automat preluarea de către stat a bunurilor ce au aparţinut particularilor, ci aceasta a fost urmată de acte normative în baza cărora s-a produs exproprierea proprietăţilor.

Astfel, s-a procedat la întocmirea de borderouri centralizatoare BAP pe regiuni cu privire la numele proprietarilor, distribuţia lor după întinderea terenului stăpânit cu privire la categoria de terenuri, cu scopul ca niciun proprietar să nu rămână neînregistrat.

A mai susţinut că reclamantul nu a făcut dovada continuităţii dreptului de proprietate cu privire la terenurile din litigiu, astfel că în raport de condiţiile art.61 din HG nr.890/2005, acesta este neîndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră solicitate în cauza de faţă şi, în consecinţă, se impune respingerea acţiunii.

A precizat apelanta-pârâtă că prin acţiunea sa reclamantul nu a precizat martorii proprietari vecini pe toate laturile terenurilor, astfel cum dispune imperativ art.6 alin.(13) din Legea 1/2000, în situaţia în care nu există acte doveditoare.

În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile art.466 şi următoarele Cod procedură civilă, solicitându-se judecarea cauzei şi în lipsă în cazul imposibilităţii de prezentare.

La 07.10.2016 intimaţii-reclamanţi Fuiorea Ion, Fuiorea Vasile şi ............. au formulat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului şi menţinerea soluţiei instanţei de fond ca temeinică şi legală.

Au arătat faptul că sentinţa este criticată reluându-se motivele din întâmpinarea formulată la instanţa de fond, motivele de fapt şi de drept ale cererii fiind examinate de instanţă şi în baza întregului material probator au susţinut că se poate constata că s-a realizat o corectă aplicare a dispoziţiilor legale. Astfel, s-a reţinut că reclamanţii-intimaţi sunt persoane îndreptăţite la reconstituire în calitate de moştenitori ai autorilor ............. şi .............. Totodată, prin propunerea de validare a comisiei locale s-a recunoscut dreptul la reconstituire al petenţilor, fiind anexate cererii de reconstituire acte de stare civilă în dovedirea filiaţiei.

Au învederat instanţei prin întâmpinarea formulată că cererea de reconstituire a fost formulată pentru o suprafaţă totală de 1,48 ha şi au fost depuse acte cu valoare de titlu de proprietate pentru suprafaţa solicitată. De asemenea, intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 a recunoscut prin adresa comunicată instanţei că la propunerea de reconstituire pentru o suprafaţă de doar 0,2590 ha teren s-a procedat la o analiză sumară a dovezilor depuse de petiţionari, exprimându-se disponibilitatea de propune spre validare întreaga suprafaţă ce rezultă din actele de vânzare-cumpărare, donaţie, partaj.

Intimaţii-reclamanţi Fuiorea Ion, Fuiorea Vasile şi ............. au precizat că între intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 şi organele silvice, respectiv Ocolul Silvic Tismana, s-a încheiat Protocolul nr.1677/2002 (fila 125) prin care suprafaţa de teren vegetaţie forestieră a fost pusă la dispoziţia comisie locale, iar solicitarea comisiei locale în acest sens a fost însoţită de acte din care rezultă că suprafeţele au fost deţinute de persoanele îndreptăţite.

S-a susţinut, de asemenea, că dispoziţiile art.6 alin. (1) din Legea 1/2000 cu modificările și completările ulterioare prevăd că în situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare dovada cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate, iar în cauză intimaţii au depus acte vechi de proprietate care au o valoare probantă superioară probei testimoniale, astfel că în mod corect instanţa a reţinut că prin intermediul probei cu înscrisuri s-a făcut dovada dreptului de proprietate şi a îndreptăţirii la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată.

Prin propunerea formulată în sensul validării doar pentru suprafaţa de 0,2590 ha petiţionarii au fost prejudiciaţi, diminuarea fiind nejustificată în condiţiile în care s-a probat cu acte îndreptăţirea la reconstituire pentru întreaga suprafaţă solicitată prin cererea de reconstituire.

Astfel, au susţinut intimaţii-reclamanţi că faţă de starea de fapt şi de drept reţinută de instanţă soluţia este legală şi temeinică, organul silvic punând la dispoziţia comisiei locale suprafaţa ce urma a fi reconstituită persoanelor îndreptăţite.

La 12.10.2016 intimata-pârâtă Comisia Locală Peştişani de Aplicare a Legii 18/1991 a formulat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca fiind nefondat, netemeinic şi nelegal şi menţinerea sentinţei civile ca fiind fondată, temeinică şi legală.

A invocat intimata-pârâtă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a comisiei locale, menţionând împrejurarea potrivit căreia calitatea procesuală pasivă într-un proces presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana obligată în raportul dedus judecăţii.

A menţionat, de asemenea, că îşi menţine toate înscrisurile înaintate în cauza de faţă.

În baza art.223 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă.

Analizând apelul declarat în cauză, tribunalul reține că acesta critică sentința instanței de fond în ceea ce privește greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii 1/2000 la starea de fapt stabilită în raport de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră provenite de la autorul ............., urmând ca pe cale de consecință să fie analizată legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma acestor critici.

Astfel, prin cererea de reconstituire din data de 15.03.1991 formulată de intimații-reclamanți în baza Legii 18/1991 s-au solicitat terenurile agricole și cu vegetație forestieră provenite de la autorii ............. și ............., specificându-se pe puncte toate suprafețele de teren solicitate, printre care patru bucăți de teren în punctul În Podișoare și patru suprafețe de teren în punctul În Latesu. Ca urmare a acestei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, prin HCJ nr.53/03.12.1991 s-a validat la poziția 270 din anexă suprafața de 1,42 ha teren agricol în favoarea autorului ............., aceasta fiind, de altfel, suprafața cu care autorul figura înscris în registrul agricol în perioada 1959-1960 (fila 38 din dosarul de apel).

În ceea ce privește terenul cu vegetație forestieră solicitat prin cererea din anul 1991, organul județean nu s-a pronunțat, astfel încât această cerere a fost soluționată ulterior prin HCJ nr.3055/25.02.2002, autorul ............. fiind validat cu suprafața de 0,2590 ha specificată în Borderoul Proprietăților din anul 1948, așa cum rezultă din extrasul existent la fila 71 din dosarul de fond.

Raportul de expertiză întocmit în fața instanței de apel de domnul expert Militaru Marian a  identificat suprafețele de teren din actele de proprietate cu care intimații-reclamanți înțeleg să probeze îndreptățirea la reconstituire pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră solicitată, iar în cuprinsul raportului de expertiză s-a menționat că în afară de suprafața de 4306 mp descrisă în actul de vânzare-cumpărare datat 29.07.1930 și amplasat în tarlaua 222, punctul Podișoare, toatele celelalte suprafețe de teren identificate erau menționate ca având categoria de folosință livadă, în prezent aceste terenuri fiind acoperite cu vegetație forestieră.

Apare astfel ca fiind corectă susținerea intimaților-reclamanți că aceștia au probat calitatea autorului de proprietar asupra terenurilor identificate în raportul de expertiză cu acte de proprietate în condițiile art.9 din legea 18/1991 și art.6 din legea 1/2000 (acte autentice prin care terenul a intrat în patrimoniul autorului lor în anul 1930), însă probatoriul administrat în cauză atestă că aceste terenuri au în momentul de față categoria de folosință „forestier”, schimbându-se astfel situația de fapt de la data preluării terenurilor, schimbare care generează aplicarea unor dispoziții legale distincte, după cum terenul și-a menținut sau nu categoria de folosință de la data preluării de către statul român.

Dispozițiile Legii 1/2000 conțin reglementări diferite după cum este vorba despre terenuri cu vegetație forestieră care aveau această categorie de folosință la momentul preluării de la autor și pentru care, dată fiind categoria de folosință, preluarea a avut loc în anul 1948, cât și pentru situația de față în care terenul, având altă categorie de folosință (agricol, livadă, pășune) la momentul preluării de către statul român, avea în anul 1990 categoria de folosință forestier.

Astfel, potrivit art.291 din legea 1/2000, în cazul în care o persoană fizică sau juridică solicită cu înscrisuri reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafaţă de teren cu destinaţie agricolă pe care în prezent se află vegetaţie forestieră cuprinsă în fondul forestier naţional, se va acorda, la cerere, teren agricol sau pădure.

În condițiile în care, după cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei și enunțate anterior, dar și din lucrarea de specialitate întocmită în cauză, autorul ............. figura în anul 1959 cu suprafețele de teren ce formează obiectul cererii de față în registrul agricol, acestea având categoria de folosință teren agricol, iar ulterior anului 1990, prin hotărârea organului județean au fost validate ca și teren agricol, o nouă reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceleași suprafețe de teren, respectându-se vechiul amplasament, dar cu categoria de folosință dobândită, și anume aceea de teren cu vegetație forestieră ar însemna o dublă reconstituire, ceea ce nu este permis de lege.

Scopul legilor de retrocedare a fost atins prin reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului ............. cu întreaga suprafață de teren preluată de statul român cu ocazia înființării cooperativelor agricole de producție, iar în situația în care intimaţii-reclamanți ar fi dorit ca această suprafață de teren preluată ca și agricol, dar împădurită ulterior, să fie retrocedată ca și teren cu vegetație forestieră ar fi trebuit să precizeze în mod expres că solicită aplicarea dispozițiilor speciale ale Legii 1/2000, în care proprietarul aflat într-o asemenea situație are un drept de alegere, suprafața în discuție urmând să fie scăzută din suprafața de teren agricol validată.

Apare astfel ca fiind întemeiată critica formulată de către apelanta-pârâtă Direcția Silvică Gorj referitoare la faptul că în mod greșit instanța de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor ............. pentru suprafața de 1,48 ha teren cu vegetație forestieră, fără ca aceștia să fi fost îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate și ajungându-se astfel ca aceeași cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în anul 1991 să beneficieze de o dublă validare, și anume ca teren agricol prin HCJ nr.51/1990, dar și ca teren cu vegetație forestieră prin hotărâre judecătorească.

Sunt însă neîntemeiate aceste critici în ceea ce privește suprafața de 0,4306 ha teren cu vegetație forestieră identificat în raportul de expertiză întocmit de domnul expert Militaru Marian, deoarece pentru această suprafață de teren intimaţii-reclamanți au făcut dovada îndreptățirii lor la reconstituirea dreptului de proprietate, suprafața de teren fiind dobândită de autorul lor ca și teren cu vegetație forestieră prin actul de vânzare-cumpărare datat 29.07.1930, chiar dacă nu întreaga suprafață de teren figurează în evidențele din anul 1948. De asemeni, pentru această suprafață s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legii 18/1991 și la momentul preluării terenului de către statul român acesta avea categoria de folosință forestier.

În consecință, pentru considerentele arătate, în baza art.480 Cod procedură civilă raportat la art.6 și art.291 din Legea 1/2000, va fi admis apelul declarat de apelanta-pârâtă Direcția Silvică Gorj și va fi schimbată sentința instanței de fond, în sensul că va fi admisă în parte plângerea formulată de intimații-reclamanți împotriva HCJ nr.3055/2002, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestora din urmă pentru suprafața de 0,4306 ha teren cu vegetație forestieră identificat în raportul de expertiză întocmit în fața instanței de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă Direcţia Silvică Gorj, cu sediul în Târgu-Jiu, str.Lt.Col.Dumitru Petrescu nr.3, jud.Gorj împotriva sentinţei civile nr.4680/08.06.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr.............. și în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi ............., ............., ............., domiciliaţi  în comuna Peştişani, .............., jud. Gorj şi intimatele-pârâte Comisia Locală Peştişani pentru Aplicarea Legii 18/1991, cu sediul în comuna Peştişani, sat Peştişani, jud.Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj pentru Aplicarea Legii 18/1991, cu sediul în Târgu-Jiu, jud.Gorj.

Schimbă sentinţa civilă nr.4680/08.06.2016 pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr.............., în sensul că admite în parte plângerea formulată de reclamanţii ............., ............., ............. în contradictoriu cu intimații-pârâți Comisia Locală Peştişani pentru Aplicarea Legii 18/1991, Comisia Județeană Gorj pentru Aplicarea Legii 18/1991 și Direcţia Silvică Gorj.

Anulează HCJ nr.3055/2002 şi dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului ............., cu moștenitori ............., ............., ............. pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 0,4306 ha identificat în raportul de expertiză.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 04 octombrie 2017, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

.............Judecător,

.............

Grefier,

.............

Red. N.B./tehnored A.C.

13 octombrie 2017/9 ex.

Jud. fond P. D

Domenii speta

Spete similare