Contencios ADMINISTRATIV.Acţiune având ca obiect obligarea pârâtei uat să acorde reclamanţilor, angajaţi ai acesteia, despăgubiri echivalente cu contravaloarea tichetelor de vacanţă

CAF

Acţiune având ca obiect obligarea pârâtei UAT să acorde reclamanţilor, angajaţi ai acesteia, despăgubiri echivalente cu contravaloarea tichetelor de vacanţă

Deliberând asupra acţiunii în contencios administrativ de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului,constată şi reţine următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1.Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 17 februarie 2016 şi înregistrată sub nr.382/114/2016 reclamanţii O.M., C.B., D.G., Ş.CTIN., B.S., S.V. şi V. L., funcţionari publici în cadrul unităţii pârâte, reprezentaţi legal de SINDICATUL DEMOCRATIC AL BUGETARILOR DIN ROMÂNIA a chemat în judecată pe pârâta U. A.T. ODĂILE reprezentată prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să acorde fiecărui reclamant o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor de vacanţă,în sumă de 6 salarii minime brute pe ţară,garantate în plată începând cu anul 2014,în cuantumul prevăzut de lege pentru fiecare an.

2.Motivele de fapt şi de drept avute în vedere la formularea cererii de chemare în judecată de către reclamanţi

În motivarea cererii lor,reclamanţii au arătat că sunt angajaţi ai unităţii pârâte,aşa cum reiese din adeverinţele de salariat emise de angajator şi ataşate cererii de chemare în judecată. În anul 2009,a fost emisă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă. Apariţia acestui act normativ a fost determinată de înlocuirea contravalorii primei de concediu/vacanţă,care a fost desfiinţată începând cu anul 2010,o dată cu intrarea în vigoare a legii unitare de salarizare a personalului bugetar. Scopul acordării acestor tichete de vacanţă,denumite ulterior vouchere de vacanţă,a fost recuperarea şi întreţinerea capacităţii de muncă a personalului salarial din sectorul bugetar.

Reclamanţii au menţionat că pentru perioada 2009-2 iulie 2014 nu au fost îndreptăţiţi să primească aceste vouchere de vacanţă,deoarece OUG nr.8/2009 nu a fost promulgată prin lege de preşedintele României. La data de 3 iulie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I,nr.496/2014,Legea nr.94/2014 pentru aprobarea OUG nr.8/2009 privind acordare tichetelor de vacanţă. Potrivit acestor dispoziţii legale,nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub formă de vouchere de vacanţă reprezintă contravaloarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată,pentru un salariat,în decursul unui an fiscal şi sunt suportate de angajator.

În drept,reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.192-194 din Codul de procedură civilă şi OUG nr.8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă,aprobată prin Legea nr.94/2014.

3.Probele administrate de reclamanţi

Pentru dovedirea susţinerilor şi a pretenţiilor lor,reclamanţii au depus la dosarul cauzei Tabelul cu semnăturile de împuternicire pentru reprezentarea şi asistarea în instanţă de  către sindicat,Adresa nr.105 din 25 ianuarie 2016,Adeverinţa colectivă privind calitatea de membri de sindicat şi plângerea prealabilă,înregistrată la Primăria comunei Odăile sub nr. 1825 din 16 noiembrie 2015

4.Apărările formulate de pârâtă

Pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Odăile a formulat în scris întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanţi ca neîntemeiată, invocând în acest sens următoarele motive :

Dispoziţiile art.1 alin.(1) din OUG nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.94/2014,au vizat,până la intrarea în vigoare a Legii nr.173/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă,respectiv până la data de 4 iulie 2015,ca beneficiar al dreptului de natură salarială privind acordarea voucherelor de vacanţă numai personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă – personalul contractual. Or, reclamanţii din prezenta cauză au calitatea de funcţionar public.

Prin dispoziţiile art.9 alin.(2) din OUG nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014,precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice,s-a stabilit că : „În anul 2014,autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de modul de finanţare,nu vor acorda premii şi prime de vacanţă”.

Pentru anul 2015 au fost incidente dispoziţiile art.8 alin.(5) din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015,precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice,aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2015, dispoziţii care stabilesc în mod imperativ următoarele : „În bugetele pe anul 2015 ale instituţiilor şi autorităţilor publice,astfel cum sunt definite la art.2 alin.(1) pct.30 din Legea nr. 500/2002,cu modificările şi completările ulterioare,şi la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273 /2006,cu modificările şi completările ulterioare,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii,înfiinţate pe lângă instituţiile publice,nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou,tichete de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”.

Suspendarea acordării voucherelor de vacanţă de către instituţiile şi autorităţii publice a fost menţinută şi pentru anul bugetar 2016,potrivit dispoziţiilor art.10 alin.(1) şi (4) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri propriii în anul 2016,prorogarea unor termene,precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

II.Considerentele instanţei

Examinând întregul material probator administrat în cauză,în contextul dispoziţiilor legale incidente,tribunalul constată şi reţine că acţiunea formulată de reclamanţii O.M., C.B., D.G., Ş.CTIN., B.S., S.V. şi V.L este neîntemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Reclamanţii sunt funcţionari publici în cadrul UAT Comuna Odăile şi,în această calitate,au solicitat instanţei obligarea pârâtei să acorde fiecăruia o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor de vacanţă,în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată,începând cu anul 2014,în cuantumul prevăzut de lege pentru fiecare.

În acest context,tribunalul reţine că tichetele de vacanţă au fost reglementate de dispoziţiile OUG nr.8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă,dispoziţii legale care au fost modificate şi completate ulterior prin mai multe acte normative.

Potrivit dispoziţiilor art.1 alin.(2),(3) şi (4) din OUG nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă,cu modificările şi completările ulterioare,

”(2)Instituţiile publice definite conform Legii nr.500/2002 privind finanţele publice,cu modificările şi completările ulterioare,şi instituţiile publice locale definite conform Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale,cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi subordonare,inclusiv cele care se finanţează integral din venituri proprii,care încadrează funcţionari publici şi/sau personal prin încheierea unui contract individual de muncă,după caz,acordă,în condiţiile legii,prime de vacanţă numai sub forma voucherelor de vacanţă.

 (3)Voucherele de vacanţă se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau,după caz,în bugetele locale,pentru unităţile din domeniul bugetar,şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat,potrivit legii,pentru celelalte categorii de angajatori.

 (4)Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub formă de vouchere de vacanţă reprezintă contravaloarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată,pentru un salariat în decursul unui an fiscal”.

Tribunalul reţine însă că,deşi acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă a fost reglementată prin OUG nr.8/2009,punerea în aplicare a acestor prevederi a fost amânată succesiv,prin următoarele acte normative:

•Pentru anul 2014: prin art.9 alin.(2) din OUG nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2013,precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice,care stabileşte că :

„(2)În anul 2014,autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare nu vor acorda premii şi prime de vacanţă”,

iar art.5 alin.(2) din OG nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare prevede:

„(2)În bugetele pe anul 2014 ale instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale,astfel cum sunt definite prin Legea nr.500/2002,cu modificările şi completările ulterioare şi prin Legea nr.273/2006, cu modificările şi completările ulterioare,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii,înfiinţate pe lângă instituţiile publice,nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora”.

•Pentru anul 2015:prin art.8 alin.(5) din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015,precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2015,cu modificările ulterioare,dispoziţii care stabilesc în mod imperativ următoarele:

„(5)În bugetele pe anul 2015 ale instituţiilor şi autorităţilor publice,astfel cum sunt definite la art.2 alin.(1) pct.30 din Legea nr.500/2002,cu modificările şi completările ulterioare,şi la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273/2006,cu modificările şi completările ulterioare,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii,înfiinţate pe lângă instituţiile publice,nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou,tichete de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”.

•Pentru anul 2016:prin art.10 alin.(1) şi alin.(4) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,prorogarea unor termene,precum şi unele măsuri fiscal-bugetare,astfel:

„(1)În anul 2016,instituţiile şi autorităţile publice,astfel cum sunt definite la art. 2 alin.(1) pct.30 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice,cu modificările şi completările ulterioare,şi la art.2 alin.(1) pct.39 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale,cu modificările şi completările ulterioare,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii,înfiinţate pe lângă instituţiile publice,nu acordă premii personalului din cadrul acestora.

(4)În bugetele pe anul 2016 ale instituţiilor şi autorităţilor publice prevăzute la alin.(1) nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou,prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”.

Prin urmare,acordarea acestor drepturi nu este o obligaţie,ci o vocaţie,dreptul de a beneficia de tichete de vacanţă/vouchere de vacanţă putând fi realizat doar în condiţiile prevederii în bugetul de stat sau în bugetele locale a unor sume cu această destinaţie.

III.Hotărârea instanţei

1.Asupra acţiunii formulate de reclamanţi

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse mai sus,tribunalul va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii O.M., C.B., D.G., Ş.CTIN., B.S., S.V. şi V. L, în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Odăile,prin Primar.

2.Calea de atac împotriva hotărârii instanţei

Potrivit art.20 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/ 2004, ”(1)Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs,în termen de 15 zile de la comunicare”,cererea de exercitare a căii de atac urmând să fie depusă la Tribunalul Buzău, sub sancţiunea nulităţii.

Domenii speta

Spete similare