Ajutor de incalzire

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2016:185.002722

Dosar nr. 3677/63/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 2722/2016

Şedinţa publică de la 27 Septembrie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE Cristian Marius Grecescu

Grefier Mihai Mincu-Stoica

Pe rol, judecarea cauzei privind pe reclamanta DINU GABRIELA, în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CALAFAT şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CALAFAT, având ca obiect anulare act administrativ şi pretenţii - obligarea pârâţilor la plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns consilier juridic Otovescu Liliana-Camelia pentru pârâţi, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că pârâtul Primarul Municipiului Calafat a depus la dosar actele solicitate la termenul anterior.

Reprezentanta pârâţilor învederează că nu mai are alte cereri şi nici nu solicită administrarea altor probe - în contradovadă -, cu excepţia înscrisurilor aflate la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa declară cercetarea procesului încheiată şi, din oficiu, invocă excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Calafat şi acordă cuvântul atât asupra respectivei excepţii, cât şi asupra fondului.

Consilier juridic Otovescu Liliana-Camelia, pentru pârâţi, menţionează că lasă la aprecierea instanţei modul de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Calafat. Referitor la fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

INSTANŢA

Deliberând, constată:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 3677/63/2016, în data de 20.04.2016, reclamanta DINU GABRIELA a chemat în judecată  pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CALAFAT şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CALAFAT,  solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa,  să se dispusă anularea Dispoziţiei nr. 1902/14.12.2015 - prin care i s-a respins cererea pentru ajutorul de încălzire a locuinţei -, şi să fie obligaţi pârâţii să emită o noua dispoziţie - prin care să-i fie aprobată respectiva cerere.

În motivarea acţiunii, reclamanta a învederat faptul că, după ce prin Dispoziţia nr. 1360/16.11.2015 i s-a aprobat ajutorul pentru încălzirea locuinţei, ulterior, prin Dispoziţia nr 1902/14.12.2015 "i-a încetat acordarea" - încetare fiind impropriu spus, deoarece Primăria nu virase niciun ban la CEZ la acea data.

 În motivarea dispoziţiei de respingere se arata ca reclamanta figurează la CEZ cu multiple locuinţe.

Prin plângerea prealabila reclamanta a menţionat ca a preluat contractul cu CEZ al tatălui său decedat - la solicitarea respectivei companii -, pentru a evita debranşarea de la energia electrica a locuinţei părinteşti. Pârâţii i-au solicitat sa precizeze daca a dat declaraţie de renunţare la moştenire şi le-a răspuns ca nu a renunţat la moştenire dar nici nu a acceptat tacit succesiunea, aşa cum apreciază aceştia.

 Faptul ca a încheiat contractul cu CEZ, în opinia reclamantei, nu insemna ca a devenit proprietarul casei părinţilor săi - pentru ca nu a "formalizat" transmiterea succesiunii, nedeţinând un titlu de proprietate pentru acest imobil si neputând dispune de el.

Dovada ca a preluat contractul cu CEZ la solicitarea companiei este adusă de adresa nr. 060013432303/09.102014 - din care rezulta ca tatăl reclamantei a fost invitat la CEZ in anul 2014 pentru actualizarea Avizului Tehnic de Racordare şi a Contractului de furnizare a energiei electrice, la 2 ani de la decesul respectivei persoane.

Deci, reclamanta nu a preluat contractul imediat dupa data decesului si nici in termenul de opţiune succesorala - pentru a constitui un act de acceptare tacita a succesiunii -, aşa cum au interpretat pârâţii când i-au respins cererea de ajutor pentru încălzirea locuinţei.

 Prin urmare, încheierea contractului cu CEZ VÂNZARE nu reprezintă un act de acceptare tacita a succesiunii, ci numai un act de conservare si, ca atare, reclamanta nu deţine în proprietate mai multe imobile, aşa cum greşit au considerat pârâţii.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii 554/2004 si ale OUG 70/2011.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

În data de 20.05.2016, reclamanta a depus la dosar un înscris intitulat "precizare la cererea de chemare în judecată" - , în cuprinsul căreia a învederat că solicită contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei.

În data de 03.06.2016 – prin fax -, pârâţii au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata şi menţinerea Dispoziţiei nr. 1902/14.12.2015, ca fiind legala si temeinică.

În cuprinsul întâmpinării pârâţii au făcut referire la prevederile art. 10 alin 4 din "Legea" nr. 70/2011, precum şi la dispoziţiile art. 5 alin. 3 din H.G. nr. 920/2011, şi au pretins că, la solicitarea lor, Primăria comunei Podari, prin adresa nr. 27/07.01.2016, a comunicat ca reclamanta este moştenitoarea imobilului situat in localitatea anterior menţionată, str. Coloniei, nr. 6 – achitând impozitele pentru respectivul imobil.

Ca atare, având in vedere ca reclamanta deţine mai mult de o locuinţa, nu se incadreaza in prevederile "Legii" nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie sociala in perioada sezonului rece, astfel incat nu beneficiaza de acordarea ajutorului pentru incalzirea locuinţei cu energie electrica

Au fost depuse la dosar: copii după Dispoziţiile nr. 1360/16.11.2015 şi nr. 1902/14.12.2015 – ambele fiind adoptate de pârâtul Primarul mun. Calafat; copii după înscrisurile care au stat la baza emiterii celei din urmă Dispoziţii; copia cererii – înregistrată la pârâta Primăria mun. Calafat sub nr. 59653/28.12.2015 -, prin care pârâta a solicitat revocarea Dispoziţiei  nr. 1902/14.12.2015; copia adresei nr.  59653/01.06.2016 – trimisă de pârâtul Primarul mun. Calafat reclamantei -, şi răspunsul formulat de reclamantă la respectiva adresă – înregistrat la pârâta Primăria mun. Calafat sub nr. 1428/08.02.2016; copia certificatului de deces seria DZ, nr. 524782 – eliberat de S.P.C.E.P. Craiova în data de 23.06.2012; copia adresei nr. 060013432303/09.10.2014 – trimisă de S.C. CEZ Vânzare S.A. numitului Boanţă Mihail; copia unei chitanţe eliberată de Primăria comunei Podari – Serviciul Taxe şi Impozite Locale în data de 23.03.2016.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin Dispoziţia nr. 1360/16.11.2015, pârâtul Primarul mun. Calafat a aprobat acordarea unui ajutor lunar pentru energie electrică – în cuantum de 192 lei – reclamantei, în perioada noiembrie 2015 – martie 2016.

Ulterior, prin Dispoziţia nr. 1902/14.12.2015, pârâtul anterior menţionat a dispus încetarea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică şi, totodată, a constatat că reclamanta nu a ridicat nicio sumă de bani cu acest titlu.

Reclamanta a solicitat – cererea fiind înregistrată la Primăria mun. Calafat sub nr. 59653/28.12.2015 -, revocarea acestei din urmă Dispoziţii, însă respectiva cerere nu a primit un răspuns favorabil.

Astfel, prin adresa nr. 59653/01.06.2016, pârâtul Primarul mun. Calafat a solicitat reclamantei să comunice dacă a dat declaraţie de renunţare la moştenire cu privire la imobilul situat în Podari, str. Coloniei, nr. 6, jud. Dolj – şi, în caz afirmativ, să prezinte dovezi în acest sens – însă, după ce reclamanta a învederat – prin adresa înregistrată la pârâta Primăria mun. Calafat sub nr. 1428/08.02.2016 -, că nu a dat o astfel de declaraţie de renunţare la moştenire, pârâtul anterior menţionat nu a mai adoptat nici un act administrativ prin care, formal, să soluţioneze cererea de revocare a Dispoziţiei nr. 1902/14.12.2015.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria mun. Calafat, instanţa o consideră întemeiată, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv (este obligat) în raportul juridic dedus judecăţii.

Într-un litigiu în materia contenciosului administrativ, pentru a avea calitate de pârât, este suficient a se aduce dovada că autoritatea publică este emitenta actului administrativ contestat - astfel cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004, respectiv "act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării şi a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice" -, sau că are competenţa de a adopta un astfel de act administrativ, în cazul în care se pretinde că, în mod nejustificat, se refuză emiterea respectivului act.

Art. 17 alin. 1 din O.U.G. 70/2011 prevede că "Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se realizează în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, prin dispoziţie a primarului, care se emite o singură dată pentru toată perioada de acordare a ajutorului", în timp ce art. 35 din acelaşi act normativ statuează "Dispoziţiile primarului privind acordarea, respingerea, modificarea sau încetarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

, Aşadar, coroborând textele de lege anterior menţionate, este indubitabil că are prerogativa de a adopta Dispoziţii privind acordarea, respingerea, modificarea sau încetarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei Primarul unui municipiu şi nu Primăria respectivei localităţi – aceasta constituind doar o structură funcţională cu activitate permanentă, aşa cum este definită de art. 77 din Legea 215/2001 "Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale".

Prin urmare, atâta timp cât Primăria mun. Calafat nu are competenţa de a emite acte administrative privind acordarea, respingerea, modificarea sau încetarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, nu se poate considera că există raporturi juridice între această pârâtă şi reclamantă care să o îndreptăţească pe aceasta din urmă să pretindă o anumită prestaţie şi să acţioneze în judecată Primăria anterior menţionată.

Pentru considerentele expuse anterior, va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria mun. Calafat şi, ca atare, va fi respinsă acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Cât priveşte acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. Calafat, Tribunalul reţine următoarele:

Art. 1 din O.U.G. 70/2011 - privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece -, stabileşte "Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca scop reglementarea acordării unor măsuri de protecţie socială a populaţiei reprezentate de ajutoare lunare pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile aferente încălzirii locuinţei în perioada sezonului rece, precum şi a modului de facturare şi plată a energiei termice".

Este adevărat că definiţia dată de legiuitor noţiunii de "consumator vulnerabil" (clientul, persoana singură/familie, care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi (2)" – cuprinsă în art. 6 alin. 1 lit. a) din textul de lege anterior menţionat) nu vizează în mod strict aceleaşi categorii de persoane precum cele îndreptăţite a obţine "ajutor social" – în temeiul legii nr. 416/2001 -, afirmaţiile reclamantei în acest sens (făcute în cuprinsul "răspunsului la întâmpinare") fiind corecte, însă, trebuie luate în considerare prevederile art. 5 alin. 3-5 din H.G. nr. 920/2011 (Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011), care precizează în mod clar că "(3) În cererea şi declaraţia pe propria răspundere solicitantul ajutorului prevăzut la art. 1 are obligaţia de a menţiona bunurile aflate în proprietate, închiriere, concesiune, comodat sau altă formă de deţinere, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei. Persoanele care solicită ajutorul pentru energie termică au obligaţia de a completa numărul de camere ale locuinţei. (4) Lista menţionată la alin. (3) este prevăzută în anexa nr. 4 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Pentru informarea solicitanţilor, lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei, prevăzută la alin. (4), se afişează într-un loc vizibil la sediul consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti".

Or, anexa nr. 4 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 nominalizează – la pct. 1 -, printre bunurile care exclud posibilitatea acordării ajutorului social şi "Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti" - deţinerea unor astfel de imobile conducând – în virtutea prevederilor art. 5 alin. 3 din H.G. nr. 920/2011 -, şi la respingerea cererii de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece.

 Reclamanta, deşi nu indică în cuprinsul cererii de acordare a ajutorului anterior menţionat (aflată la filele 56-62 din dosar) că ar deţine, în afara locuinţei de domiciliu, şi o altă locuinţă în proprietate, este succesor în drepturi al defunctului Boanţă Mihail - fiind descendentă de gradul I a acestuia, aspect necontestat de reclamantă -, printre bunurile respectivei persoane figurând şi o casă de locuit situată în localitatea Podari, str. Coloniei, nr. 6, jud. Dolj - aspect certificat de adresa nr. 27/07.01.2016, trimisă de Primăria comunei Podari pârâtei Primăria mun. Calafat (fila 69 din dosar).

Deşi reclamanta pretinde că nu şi-a manifestat voinţa de a culege succesiunea defunctului Boanţă Mihail – susţinând că a efectuat doar acte de "conservare", în sensul că "a preluat contractul încheiat de tatăl său cu CEZ la solicitarea companiei (transmisă prin adresa nr. 060013432303/09.10.2014), pentru a evita debranşarea de la energia electrica a locuinţei părinteşti"  -, Tribunalul apreciază că o astfel de apărare nu poate fi primită.

 Astfel, sus-numitul Boanţă Mihail a decedat în data de 22.12.2012 – aspect confirmat de certificatul de deces seria DZ, nr. 524782, eliberat de S.P.C.E.P. Craiova în data de 23.06.2012 (aflat la fila 8 din dosar) -, prin urmare, în termen de 1 an de la momentul decesului, persoanele care aveau vocaţie succesorală erau ţinute a-şi exercita dreptul de opţiune succesorală şi de a decide dacă doresc sau nu să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor care aparţinuseră defunctului - obligaţie instituită în sarcina lor de art. 1.103 alin. 1 Cod Civil, care statuează "Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii".

 Aşadar, eventualele acte de conservare nu puteau fi efectuate decât în interiorul acestui interval de timp, după trecerea sa bunurile succesorale trecând în proprietatea moştenitorilor care – expres sau tacit -, şi-au manifestat voinţa de a culege succesiunea.

Cu alte cuvinte, dacă ar fi înţeles să rămână străină de moştenirea tatălui său, reclamanta nu putea face acte de "conservare" după un interval de aproximativ 2 ani şi 3 luni de la momentul decesului numitului Boanţă Mihail - ci încheierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru imobilul situat în comuna Podari, str. Coloniei, nr. 6, jud. Dolj (de altfel, facturile de plată a energiei electrice consumate fiind emise periodic de către furnizor, trebuie concluzionat că reclamanta a achitat sumele înscrise în facturile anterior menţionate şi pentru perioada 23.06.2012 – septembrie 2014, în caz contrar intervenind sistarea furnizării energiei electrice şi debranşarea de la reţea) trebuie considerată ca un act întocmit de persoana care se consideră dacă nu proprietar deplin cel puţin coproprietar (dat fiind că adresa nr. 27/07.01.2016 întocmită de Primăria comunei Podari nominalizează şi un alt descendent de gradul I al defunctului Boanţă Mihail, şi anume Boanţă Mitică Cristinel) al respectivului imobil.

Mai mult decât atât, adresa anterior menţionată atestă faptul că reclamanta a achitat şi impozitele pentru terenul şi clădirea situate în comuna Podari, str. Coloniei, nr. 6, jud. Dolj – aspect confirmat şi de chitanţa eliberată de Primăria comunei Podari – Serviciul Taxe şi Impozite Locale în data de 23.03.2016 (depusă la dosar chiar de către reclamantă, odată cu răspunsul la întâmpinare, şi aflată la fila 36) - or, o astfel de plată nu ar avea nici un sens în ipoteza în care persoana care a făcut-o nu se consideră proprietar al bunului impozabil. Plata impozitelor şi taxelor locale nu poate fi considerată drept "act de conservare" a imobilului pentru că, o eventuală neachitare a acestora nu afectează "substanţa" bunului (nu poate avea drept consecinţă distrugerea sau scăderea valorii imobilului), ci constituie doar o sarcină care urmează a fi suportată numai de persoanele care dobândesc dreptul de proprietate asupra clădirii şi terenului aferent.

De altfel, reclamanta recunoaşte (în cuprinsul adresei înregistrată la pârâta Primăria mun. Calafat sub nr. 1428/08.02.2016) că nu a dat nicio declaraţie de renunţare la succesiunea sus-numitului Boanţă Mihail – art. 1.120 alin. 1 şi 2 din Codul Civil specificând că: "(1) Renunţarea la moştenire nu se presupune, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1.112 şi art. 1.113 alin. (2). (2) Declaraţia de renunţare se face în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege" -, astfel încât este dincolo de un dubiu rezonabil faptul că, deşi nu există o acceptare expresă a moştenirii persoanei anterior menţionată (concretizată prin întocmirea unui act notarial – certificat de moştenitor -, care să constate deschisă succesiunea defunctului Boanţă Mihail, să indice bunurile care compun masa succesorală, precum şi persoanele care au calitatea de moştenitori şi cotele cuvenite acestora), există o acceptare tacită a părţii (concretizată prin plata impozitelor şi taxelor locale, precum şi prin achitarea facturilor reprezentând contravaloarea energiei electrice furnizate) de a culege bunurile – inclusiv imobilul situat în comuna Podari, str. Coloniei, nr. 6, jud. Dolj -, care au aparţinut tatălui său.

Practic, reclamanta ar dori să nu fie considerată nici moştenitoare dar nici renunţătoare la moştenire – însă acest lucru este imposibil din punct de vedere juridic, o persoană cu vocaţie succesorală fiind ţinută să-şi manifeste voinţa şi să decidă dacă doreşte a intra în proprietatea bunurilor care au aparţinut autorului său, sau înţelege să rămână străină de succesiune.

În aceste circumstanţe, pârâtul Primarul mun. Calafat avea temei pentru a considera că reclamanta nu îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece  –  din moment ce deţine în coproprietate o a doua casă de locuit, în afara locuinţei de domiciliu pentru care solicitase respectivul ajutor -, astfel încât a procedat în conformitate cu prevederile legale atunci când a adoptat Dispoziţia nr. 1902/14.12.2015, reclamanta nefiind îndreptăţită a obţine desfiinţarea respectivului act administrativ.

Referitor la solicitarea formulată prin precizarea de acţiune – obligarea pârâtului anterior menţionat la contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei -, este de remarcat că o astfel de cerere nu putea fi admisă decât în eventualitatea în care instanţa ar fi apreciat că Dispoziţia nr. 1902/14.12.2015 este nelegală sau netemeinică – şi, în consecinţă, ar fi dispus anularea actului -, ceea ce nu este cazul în speţă.

În altă ordine de idei, o astfel de solicitare, chiar dacă ar fi fost admis capătul de cerere având ca obiect anulare act administrativ, ar fi fost lipsită de interes, în contextul în care, prin desfiinţarea Dispoziţiei anterior menţionate ar fi urmat a-şi produce efectele Dispoziţia nr. 1360/16.11.2015 – prin care se dispusese deja în acest sens, stabilindu-se că reclamanta urmează a încasa un ajutor lunar pentru energie electrică, în cuantum de 192 lei, pentru intervalul noiembrie 2015 – martie 2016.

Pentru considerentele expuse anterior, acţiunea formulată apare ca fiind neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Calafat, având sediul în Calafat, str. Tudor Vladimirescu, nr. 24, jud. Dolj.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta Dinu Gabriela, în contradictoriu cu pârâta anterior menţionată, ca fiind intentată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta Dinu Gabriela, domiciliată în Calafat, str. Cobuz, bl. E2, sc. 1, ap. 10, jud. Dolj, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Calafat,  având ca obiect anulare act administrativ şi pretenţii (obligarea pârâtului la plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei) – aşa cum a fost precizată -, ca fiind neîntemeiată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

 Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2016.

Preşedinte,

Cristian Marius Grecescu

Grefier,

Mihai Mincu-Stoica

Red. C.G./03.10.2016/

Tehnored. M.M/5 ex./

Domenii speta

Spete similare