Întoarcerea executării. Cale de atac

Decizia 5/2012 a ICCJ

Codul de procedură civilă de la 1865: art. 304 pct. 1 şi 5, art. 306 alin. (2)

Legea nr. 304/2004: art. 54 alin. (2)

Hotărârea prin care  judecătoria a soluţionat cererea de întoarcere a executării silite este supusă doar căii de atac a recursului, astfel că decizia prin care tribunalul a soluţionat ca instanţă de apel calea de atac declarată este supusă casării, motivul fiind de ordine publică

(Secţia I civilă, Decizia civilă nr. 194 din 18 mai 2016, F.Ş.)

Prin sentinţa civilă nr.10825/05.10.2015 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. 2957/325/2015 a fost admisă acţiunea civilă având ca obiect întoarcerea executării silite formulată de reclamanta I.E. împotriva pârâtului V.N. şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.541,19 lei reprezentând cheltuieli de executare. Prin aceeaşi hotărâre a fost admisă cererea de chemare în garanţie formulată de pârât împotriva B.E.J. D., cu consecinţa obligării chematului în garanţie la plata către pârât a sumei de 5.541,19 lei reprezentând cheltuieli de executare.

Apelul declarat de chematul în garanţie împotriva sentinţei a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 276/A/08.03.2016 pronunţată de Tribunalul Timiş.

Împotriva deciziei a declarat recurs chematul în garanţie.

La termenul de judecată din 18.05.2016, în baza art. 306 alin. (2) C. pr. civ., instanţa a pus din oficiu în discuţia părţilor motivele de ordine publică prevăzute de art. 306 alin. (1) şi (5) C. pr. civ., pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. 4146/16.02.2012, Judecătoria Timişoara a admis contestaţia formulată de reclamanta din prezenta cauză împotriva executării silite pornită de pârât împotriva sa în dosarul execuţional nr. 8/ex/2011 al B.E.J. D.,  fiind anulată executarea.

Potrivit art. 4041 alin. (1) C. pr. civ., „În toate cazurile în care se desfiinţează… executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării...”, iar art. 4042 C. pr. civ.  prevede că „(1) În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat … actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării… (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1…cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.”

Cum prin hotărârea prin care executarea ce a vizat-o pe reclamantă nu s-a dispus şi întoarcerea executării, iar aceasta a formulat în acest sens prezenta cerere, în cauză sunt incidente sus-menţionatele prevederi legale.

Prin Decizia nr. 5/2012 dată în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. (3) C. pr. civ., instanţa judecătorească competentă potrivit legii să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare este judecătoria, hotărârea astfel pronunţată fiind supusă căii de atac a recursului.

Potrivit art. 2 pct. 3 C. pr. civ.,  tribunalul soluţionează ca instanţă de recurs recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, iar art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 prevede regula potrivit căreia recursurile se judecă în complet format din 3 judecători.

Rezultă că hotărârea dată în cauză de judecătorie asupra cererii de întoarcere a executării formulată de reclamantă şi a cererii de chemare în garanţie formulată de pârât era supusă doar căii de atac a recursului care trebuia soluţionat de tribunal în complet de trei judecători.

Soluţionând calea de atac de atac declarată de chematul în garanţie ca instanţă de apel în complet format din doi judecători, tribunalul a pronunţat o hotărâre nelegală în raport cu prevederile art. 304 pct. 1 C. pr. civ.,  (instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale) şi art. 304 pct. 5 C. pr. civ. [instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2)], motive de nelegalitate de ordine publică a căror incidenţă atrage, faţă de prevederile art. 312 alin. (3) C. pr. civ., casarea cu trimitere a hotărârii astfel pronunţată.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1), (2), (3) C. pr. civ. raportat la art. 306 alin. (2), art. 304 pct. 1 şi 5 C. pr. civ., instanţa a admis recursul, a casat decizia şi a trimis cauza la Tribunalul Timiş pentru soluţionarea recursului chematului în garanţie.

Domenii speta

Spete similare