Comunicare informaţii de interes public

DOSAR NR.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A (Fosta Secţia a IX-a) – CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR.

ŞEDINŢA  PUBLICĂ  DIN DATA DE  02.12.2015

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: CARMEN MIHAELA VOINESCU

GREFIER: ELENA GEORGIANA BÎRCĂ

Pe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanta ….în contradictoriu cu pârâtul  ….., având ca obiect  comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001).

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 23.11.2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru, azi, 02.12.2015, când a hotărât următoarele :

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de …., reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul ….. solicitând ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa să se dispună:

-Să se constate ca informaţiile solicitate sunt de interes public si ca refuzul comunicării acestora este nelegal.

-Să se admită plângerea si să se dispună obligarea pârâtei să furnizeze informaţiile de interes public solicitate de societate, cu referire la comunicarea ultimelor … facturi privind cumpararea anumitor consumabile de laborator.

-Decizia managerului spitalului, în copie care stabileşte  măsurile privind eliminarea risipei

-Copiile contractelor de achiziţie publică având ca obiect serviciile precizate la pct.1

-Fixarea unui termen pana la care sa fie comunicate in scris informaţiile de interes public solicitate, cu aplicarea art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004, la aprecierea instanţei de judecata.

În fapt, reclamanta a precizat că, prin adresa nr….. a solicitat pârâtului comunicarea informatiilor publice mentionate.

Sub aspectul primului capăt de cerere supune competentei analize si decizii a instanţei de contencios administrativ caracterul de interes public a informaţiilor solicitate de societatea noastră.

Sub un prim aspect, in raport de definiţia data de legiuitor prin art.2 lit. b) din Legea nr.544/2001 „prin informaţii de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile care rezulta din activitatea unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei", este de reţinut ca  pârâtul este instituţie publica, in sensul art.2 lit.a) din Legea nr.544/2001, intrucat „utilizează sau administrează resurse financiare publice", aceasta imprejurare rezultând din dispoziţiile Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificările ulterioare, art.190, art.1901, art.1903, art.1905, art.1906 si art.1907, potrivit cărora "Art. 190. - (1) Spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia spitalelor din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:

a)de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii sau al ministerelor ori instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru spitalele clinice cu secţii universitare;

b)de la bugetul propriu al judeţului, pentru spitalele judeţene;

c)de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local.

(2) Pentru spitalele prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat:

 a) implementarea programelor naţionale de sănătate publică;

b)achiziţia de echipamente medicale şi alte dotări independente de natura cheltuielilor de capital, în condiţiile legii;

c)investiţii legate de achiziţia şi construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie;

d)expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră;

e)modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;

f)activităţi specifice ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

g)activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;

h)finanţarea activităţilor din cabinete de medicină sportivă, cabinete de medicină legală, de planning familial, TBC, LSM, UPU, programe tip HIV/SIDA, programe pentru distrofici, drepturi de personal pentru rezidenţi;

i)asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) şi, după caz, alin. (51) pentru UPU şi CPU, cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgenţă aprobate în condiţiile legii.

(4) Pentru spitalele publice prevăzute la alin. (1), bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Art. 1901. - Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie contracte cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru:

a)implementarea programelor naţionale de sănătate publică;

b)asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condiţiile legii: cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;

c)asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică în condiţiile legii;

d)asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor şi serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în condiţiile legii;

e)asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) şi, după caz, alin. (51) pentru UPU şi CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgenţă, aprobate în condiţiile legii;

f)asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenţi în toată perioada rezidenţiatului, anii l-VII.

Art. 1903. - (1) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la art. 1901 lit. b), cl d]_şi Q şi la art. 1902 se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

(2) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la art. 1901 lit. e) se asigură din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Art. 1905. - (1) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, care se alocă prin transfer în baza contractelor încheiate între structurile de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale în subordinea cărora funcţionează respectivele unităţi, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru:

a)finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, aflate în derulare şi finanţate, anterior datei transferării managementului spitalelor publice, prin programele de investiţii anuale ale Ministerului Sănătăţii;

b)dotarea cu aparatură medicală;

c)reparaţii capitale la spitale;

d) finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor.

(2)Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), criteriile de alocare, precum şi lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, după publicarea legii bugetului de stat.

(3)Hotărârea prevăzută la alin. (2) se aprobă în baza propunerilor făcute de structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în urma solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 190*. - Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Art. 1907. - Prevederile art. 190 alin. (5) se aplică şi spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale", coroborat cu dispoziţiile art.1 din Legea nr.500/2002, potrivit cărora "Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:

a)bugetului de stat;

b)bugetului asigurărilor sociale de stat;

c)bugetelor fondurilor speciale;

d)bugetului trezoreriei statului;

e)bugetelor instituţiilor publice autonome;

f)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

g)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

h)bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice".

Rezulta aşadar cu evidenta, sub aspectul naturii juridice a paratului si caracterului informaţiilor solicitate, ca ne aflam in aria de activitate a obligaţiilor stabilite prin art.7 din Legea nr.544/2001 raportat la art.2 lit.a si b) din acelaşi act normativ, corelative dreptului reglementat prin art.6 din legea privind liberul acces la informaţiile de interes public.

In aceeaşi ordine de idei, in raport de natura juridica a operaţiilor comerciale asupra cărora poarta solicitarea de informaţii de interes public, ne aflam neechivoc in aria de activitate a dispoziţiilor art.2 din OUG nr.34/2006, cu modificările ulterioare, potrivit cărora "Art. 2. - (1)

Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie:

a)promovarea concurenţei între operatorii economici;

b)garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;

c)asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;

d)asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.

(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt:

a)nediscriminarea;

b)tratamentul egal;

c)recunoaşterea reciprocă;

d)transparenţa;

e)proporţionalitatea;

f)eficienţa utilizării fondurilor".

Pe de alta parte, cu referire la aceste din urma dispoziţii legale citate, cu referire la interesul, solicitării de informaţii (deşi legea speciala nu cere o motivare sub acest aspect, logic având in vedere dreptul fundamental statuat prin art.31 din Constituţia României), este de observat ca respectarea in activitatea de achiziţii publice a principiilor statuate de legiuitor prin prevederile art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, mai sus reproduse, are ca finalitate urmărita garantarea unui mediu concurenţial onest, a unei reacţii rezonabile si proporţionate a autorităţii contractante, cu consecinţa directa a încheierii contractelor de achiziţie publica in cele mai bune condiţii de preţ si termen pe care instituţia publica le poate obţine prin respectiva procedura.

Nesocotirea oricăruia dintre aceste principii are consecinţe directe si inevitabile in privinţa dezideratului urmărit de legiuitor prin preluarea in legislaţia naţionala, cu referire aici la OUG nr. 34/2006 si HG nr. 925/2006, a Directivelor Europene nr. nr. 2004/18/CE si 2004/17/CE, in sensul lipsei certitudinii obţinerii de către autoritatea contractanta a celor mai bune condiţii disponibile pe piaţa, urmare a concursului loial dintre operatorii economici.

Asa fiind, respectarea nu numai a textelor de lege expres statuate de legiuitor dar si a principiilor ce constituie fundamentul activităţii de achiziţii publice, reprezintă obligaţii legale ale autorităţilor contractante, încălcarea lor valorând juridic compromiterea finalităţii urmărite de legiuitor, cu urmarea directa a angajării răspunderii persoanelor ce se fac vinovate de tulburarea mediului concurenţial sau de iresponsabila administrare a fondurilor publice.

Fără alte dezvoltări care exced prezentei plângeri,a  învederat faptul că în procesul de achiziţie publică se poate produce încălcarea principiilor care guvernează procedura şi care generează ineluctabil vicierea concurenţei, prin restrângerea artificială a procedurii la „competitorii preferaţi”.

Diminuarea concurenţei ineficientează precondiţia obţinerii de către autoritatea contractantă a celor mai bune preţuri de pe piaţă şi are ca efect, întotdeauna, utilizarea ineficientă a fondurilor publice, situaţie în care vătămarea intereselor legitime nu priveşte numai autoritatea contractantă ci întreaga societate.

Astfel, refuzul soluţionării în condiţiile legii a solicitării de informaţii publice poate fi consecinţa tratării cu uşurinţă, superficialitate a obligaţiei stabilite prin Legea 544/2001, dar şi o manifestare corespunzătoare a situaţiei decelând materializarea intenţiei ascunderii unor informaţii de interes public, din motive ţinând de derularea defectuoasă a procedurii de achiziţie, contrar dispoziţiilor OUG 34/2006 şi finalităţii urmărite de legiuitor.

În drept: art. 6 cu referire la art. 1 din Legea 544/2001.

La data de …., pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale  şi excepţia tardivităţii formulării cererii, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Analizand cu prioritate exceptiile invocate,  Tribunalul retine urmatoarele:

Excepţia necompetenţe teritoriale este neîntemeiată, având în vedere că in contenciosul administrativ, conform art., competent este alternativă, respectiv cererea se depune la instanţa domiciliului reclamantului sau pârâtului.

Cum reclamanta are sediul în Bucureşti, una dintre instanţele competente este Tribunalul Bucureşti.

Excepţia tardivităţii este întemeiată.

In cauza, procedura administrativă a fost parcursă la data de 17.12.2014 .

Potrivit Art. 22 din Legea 544/2001 persoana vătămată în drepturile sale poate face plângere la secţia de Contencios Administrativ a Tribunalului în 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de art. 7. Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ, plângerea în aceleaşi 30 de zile se adresează organului ierarhic superior.

Or, acţiunea a fost formulată la data de 07.04.2015, cu depăşirea cu peste o luna a termenului de 30 de zile.

Imprejurarea ca reclamanta a comunicat in data de 16.03.2015 o noua adresa la institutia parata in vederea comunicarii informatiilor, nu este de natura sa modifice modul de calcul al termenului stabilit de art.22 din Lg. nr.544/2001, in caz contrar orice petitie ulterioara ar proroga momentul de inceput al termenului stabilit in vederea sesizarii instantie, ceea ce ar contraveni principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice, legiuitorul instituind un anumit interval de timp, cu caracter rezonabil in care subiectele de drept sa depuna diligente pentru recunoasterea drepturilor sau a interselor legitime pe care le considera vatamate.

Termenul de decădere pentru exercitarea drepturilor procedurale constituie un factor de securitate juridică şi răspunde, de asemenea, nevoii de a lăsa reclamantului un termen de reflecţie suficient pentru a-i permite să aprecieze oportunitatea de a prezenta o cerere şi pentru a defini conţinutul ei. Astfel, se marchează limita temporală a controlului ce poate fi exercitat şi se semnalează, în acelaşi timp, indivizilor şi autorităţilor statului, perioada peste care acest control nu mai este posibil.

Fata de cele expuse mai sus, tribunalul va admite excepţia tardivităţii şi va respinge cererea de chemare în judecată, ca tardiv formulată.

În temeiul art.453 c.p.civ, reclamanta, aflându-se în culpă procesuală, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia necompetenţei teritoriale.

Admite excepţia tardivităţii.

Respinge acţiunea  formulată de reclamanta …… cu sediul în ….. în contradictoriu cu pârâtul  …..

Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul Bucureşti.

 Pronunţată în şedinţă publică, azi 02.12.2015.

PREŞEDINTE  CARMEN MIHAELA VOINESCU

GREFIER ELENA  GEORGIANA BÎRCĂ

Red. C.M.V./4 ex.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal şi a fost obligată recurenta la plata către intimata a sumei de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare