Recurs. Obligaţia de a stabili salariul de bază al unui secretar de comună sub nivelul indemnizaţiei viceprimarului

Recurs. Obligaţia de a stabili salariul de bază al unui secretar de comună sub nivelul indemnizaţiei viceprimarului

- art. 11, art. 13 coroborat cu art. 38 din Legea nr. 153/2017

În temeiul art. 13 coroborat cu art. 38 din Legea nr. 153/2017, indemnizaţiile lunare ale primarului şi viceprimarului comunei se stabilesc, atât în 2017, cât şi în 2018, prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

După stabilirea indemnizaţiei viceprimarului comunei, în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, consiliul local era competent a stabili salariul secretarului comunei, fără ca acesta să poată depăşi indemnizaţia viceprimarului, şi nu prin raportare la indemnizaţia viitoare, aferentă anului 2022.

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 516 din 7 iunie 2019

Prin Sentința nr. (...)/CA/01.02.2019, Tribunalul (...) a admis cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. (...)/2018 și dosarul conexat nr. (...)/2018 de reclamantul Prefectul Județului (...) în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei (...).

A dispus anularea parțială a Hotărârilor Consiliului Local al comunei (...) nr. (...)/30.01.2018 și nr. (...)/29.03.2018, în ceea ce privește stabilirea cuantumului salariului secretarului comunei (...).

Nu a acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul (...) a reținut următoarele:

Tribunalul a reținut că Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/30.01.2018 nu conține nici o anexă, deși prin această hotărâre s-au stabilit salariile de bază pentru personalul din cadrul Primăriei comunei (...) pentru anul 2018 și salariile de încadrare ale asistenților persoanelor cu handicap, iar din raportul de specialitate nr. (...)/25.01.2018, semnat de secretarul comunei rezultă că salariul acestuia este mai mare decât al viceprimarului și al primarului.

În drept, potrivit art. 11 alin. 1 (1), pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților”.

Potrivit alineatului 4 al aceluiași articol “(4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli”.

Instanţa a reţinut că, în mod evident prin hotărârea contestată, au fost încălcate prevederile art. 11 alin. 4 din Legea 153/2017, salariul secretarului comunei fiind mai mare decât cel al viceprimarului.

Chiar dacă, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. 3, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, aceste creșteri salariale se fac cu respectarea prevederilor art.11 din aceeași lege.

Cu privire la respectarea condițiilor impuse pentru adoptarea actului administrativ contestat Tribunalul a reținut că au fost încălcate prevederile art. 44 alin. 1 și 45 alin. 6 din Legea nr. 215/2001, deoarece raportul de specialitate a fost întocmit de secretarul comunei, nu de către compartimentul de specialitate competent.

Cu privire la HCL (...) nr. (...)/29.03.2018 prin care s-a completat Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/30.01.2018 cu anexa care cuprinde salariile angajaților Primăriei comunei (...), fără ca în această anexă să fie incluse salariile Primarului sau a Viceprimarului comunei, instanța a reținut că se invocă aceleași critici de nelegalitate invocate cu privire la Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/30.01.2018.

Tribunalul a reținut că sunt întemeiate criticile reclamantei și cu privire la această din urmă hotărâre, neexistând un raport de specialitate care să stea la baza adoptării acesteia, această hotărâre completând în fapt Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/30.01.2018 cu anexa care trebuia să însoțească HCL (...) nr. (...)/30.01.2018 .

De asemenea instanța a constatat că în anexa HCL (...) nr. (...)/29.03.2018 nu sunt prevăzute salariile primarului și a viceprimarului, deși la acest din urmă salariu trebuia raportat salariul secretarului comunei.

Astfel, având în vedere aspecte de fapt și de drept menționate anterior, luând în considerare solicitarea reclamantei de anulare parțială, Tribunalul, constatând nelegalitatea hotărârilor contestate, a dispus anularea parțială a Hotărârilor Consiliului Local al comunei (...) nr. (...)/30.01.2018 și nr. (...)/29.03.2018, în ceea ce privește stabilirea cuantumului salariului secretarului comunei (...).

Instanța a luat act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul Consiliul Local al Comunei (...), solicitând casarea hotărârii recurate, apreciind că a fost dată cu interpretarea greșită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut la art. 488 alin. 1, pct. 8, în considerarea faptului că au fost respectate prevederile art. II alin. 4 din Legea 153/2017: Consiliul Local al Comunei (...) a stabilit salariile de bază pentru anul 2022, conform prevederilor acestui articol având în vedere coeficienții prevăzuți în anexa nr. IX poziția 15 și 27 din Legea 153/2017 coeficienții corespunzători indemnizațiilor pentru persoanele alese în funcție potrivit prevederilor Constituției României.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată faptul că pentru anul 2022 s-a luat în calcul venitul minim garantat de 2500 lei, salariile de bază fiind stabilite prin înmulțirea coeficienților cu acest venit. Pentru Primăria comunei (...) s-a avut în vedere la stabilirea salariilor de baza coeficientul maxim ce poate fi stabilit, care este indemnizația viceprimarului. Valoarea rezultă prin înmulțirea coeficientului de 3,5 cu 2500 lei, rezultând astfel suma de 8750 lei care este valoare maximă ce se poate stabili, iar valoarea minimă fiind salariul minim pe economie.

Mai arată că, Hotărârea de Consiliu Local nr. (...)/19 din decembrie 2017, care a stabilit pentru anul 2022 salariile, a fost adoptată ținând cont de prevederile art. 1, art. 6, art. 10 și art. 11 alin. 4 din Legea nr. 153/2017.

Cu privire la legalitatea Hotărârii nr. (...)/30.01.2018, consideră că instanța de fond nu a reținut faptul că, în speță, Consiliul local al Comunei (...) este competent material și teritorial, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 153/2017.

Conținutul Hotărârii este conform cu conținutul legii, fiind respectate principiile din Lege, urmărind ca drepturile obținute să fie protejate, iar stabilirea salariilor să nu le depășească pe cele stabilite pentru anul 2022, respectând în acest sens prevederile art. 11 din Legea 153/2017; Hotărârea nr. (...)/30.01.2018 este adoptată în forma specifică actelor administrative și cu respectarea normelor de tehnică legislativă.

În ceea ce privește nelegalitatea actului invocat de Prefectul Județului (...), recurentul apreciază că nu s-a luat în considerare Hotărârea Consiliului Local al Comunei (...) nr. (...)/2017 care a avut la bază prevederile art. 11 din Legea 153/2017, reținându-se în mod greșit că salariile în anul 2018 se stabilesc prin înmulțirea coeficienților. Astfel, arată că utilizarea coeficienților se va face începând cu anul 2023, conform art. 11 alin (2) ,,Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I - VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.”

Salariul secretarului a fost plafonat la 8750 așa cum a fost stabilit pentru anul 2022 când toate salariile au fost stabilite conform art. 11, (fără a depăși valoarea indemnizației viceprimarului).

Consideră că s-a reținut în mod greșit că nu s-a depus raportul de specialitate, arătând că în aparatul de specialitate al Primarului nu există un compartiment de resurse umane, raportul fiind întocmit de secretarul comunei, care în activitatea sa a condus și cărțile de muncă. Recurentul arată că prevederile art. 44 la alin. (2) statuează „Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1), nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.”

În drept a invocat prevederile Legii 554/2004, art. 483 și următoarele din Codul de procedura civilă, prevederile art. 20 din Legea 554/2004 și Legea 153/2017.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Prefectul Județului (...), a solicitat respingerea recursului formulat de Consiliul Local al comunei (...).

Pe cale de excepție, a invocat lipsa calității de a reprezenta interesele consiliului local al comunei (...), în instanță, a președintelui de ședință, dl. (...), având în vedere dispozițiile art. 791, art. 792 și art. 793 instituite de Legea nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.

Consideră că președintele de ședință al consiliului local nu-l poate reprezenta pe acesta în instanță, motiv pentru care înțelege să invoce această excepție, necesitatea reprezentării în instanță prin consilier juridic sau avocat, în condițiile O.G. nr. 26/2012, fiind menționată în mod expres de dispozițiile legale și pe cale de consecință solicită admiterea excepției.

În ceea ce privește fondul cauzei, intimatul solicită respingerea recursului formulat în contradictoriu cu acesta, ținând cont de următoarele:

Invocarea H.C.L. nr. (...)/19.12.2017 nu face obiectul acestui dosar și nu are nicio înrâurire asupra acestei cauze, iar faptul că în aparatul de specialitate al primarului nu există compartiment de resurse umane, nu este relevant, aceste aspecte țin de organizarea internă, de adoptarea de către consiliul local a organigramei, aspecte care țin de autonomia locală, mai mult decât atât compartimentul financiar-contabil trebuia să calculeze salariile, nu compartimentul resurse-umane. Pe de altă parte, atribuțiile legate de resurse umane, trebuie exercitate de un alt funcționar public, sunt atribuții distincte de cele ale secretarului unității administrativ - teritoriale, acestea din urmă fiind stabilite de art. 117 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

De asemenea, apreciază că întocmirea raportului de specialitate cu privire la propriul salariu și stabilirea acestuia într-un cuantum mult mai mare decât cel cuvenit îl poziționează pe dl. secretar (...), atât într-o stare de incompatibilitate prin cumulul de funcții, cât și într-o stare de conflict de interese, aspecte care contravin Legii nr. 176/2010.

Consideră că motivele de nelegalitate ale celor două acte administrative sunt mai mult decât evidente, Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/30.01.2018, privind aprobarea salariilor de bază pentru personalul din cadrul Primăriei comunei (...) pentru anul 2018, fiind ilegală, deoarece se încalcă prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 153/2016 și anume:

- actul administrativ nu conține nici o anexă, nu are expunere de motive, în conformitate cu art. 45, alin. (6) din Legea nr.215/2001;

- raportul de specialitate este semnat în mod greșit de către secretarul unității administrativ-teritoriale, or, în condițiile art. 44, alin. (1) din Legea nr. 215/2001, acesta este întocmit și asumat prin semnătură de către compartimentul de resort, în speță, de compartimentul financiar contabil iar potrivit art. 47 din Legea nr. 215/2001, secretarul contrasemnează, pentru legalitate hotărârea consiliului local;

- mai mult decât atât, din conținutul raportului de specialitate reiese cu evidență faptul că salariul secretarului comunei depășește salariul viceprimarului, aspect care intră în contradicție cu dispozițiile art. 11, alin. (4) din Legea nr. 153/2016.

De asemenea, Hotărârea Consiliului Local (...) nr. (...)/29.03.2018, privind completarea Hotărârii Consiliului Local al comunei (...) nr. (...)/30 ianuarie 2018, este ilegală, încălcându-se prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 153/2016 și anume:

- actul administrativ nu are expunere de motive, în conformitate cu art. 45, alin. (6) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, nu are o anexă corespunzătoare, completă, înscrisul anexă cuprinde salariile stabilite prin H.C.L. nr. (...)/30,01,2018 și nu cuprinde salariul viceprimarului;

- hotărârea consiliului local nu are raport de specialitate, or în condițiile art. 44, alin.(1) din Legea nr. 215/2001, proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 39 alin. (2) și (4). Prin urmare, acest act administrativ nu este fundamentat în fapt și drept, fiind încălcate dispozițiile legale.

- mai mult decât atât, din conținutul raportului de specialitate reiese cu evidență faptul că salariul secretarului comunei depășește salariul viceprimarului, aspect care intră în contradicție cu dispozițiile art. 11, alin. (4) din Legea nr. 153/2017.

În ceea ce privește adresa Primăriei (...) nr. (...)/09.03.2018, semnată numai de domnul secretar (...), constată că se face referire la un coeficient de 3,5 în cazul viceprimarului comunei (...), de unde deduce că, în speță, comuna (...), județul (...) are o populație cuprinsă între 3.001 și 5.000 locuitori.

În consecință, pentru a calcula nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar al comunei (...), adică maximul salariului lunar al secretarului comunei, coeficientul se înmulțește cu cuantumul salariului minim pe economie, astfel obținându-se suma de 6.650 lei (3,5 x 1900 (salariul minim pe economie, în vigoare la data calculării salariului și a emiterii hotărârilor consiliului local) = 6.650 lei), sumă inferioară salariului stabilit prin H.C.L. nr. (...)/29.03.2018, în cuantum de 8750 lei.

Mai mult decât atât, apreciază că argumentul care face trimitere la motivul de casare și la prevederile constituționale, anexele la legea specială și art. 38, alin. (6) din Legea nr. 153/2017, respectiv că, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022, nu poate fi primit, întrucât nu se aplică, în acest caz, indemnizația viceprimarului neavând nici o justificare să fie mai mare decât cea raportată la salariul minim pe economie în funcție de coeficientul stabilit, astfel iese din discuție indemnizația viceprimarului calculată în anul 2018, la un venit minim pe economie de 2500 lei, care nu are nici o susținere legislativă, al cărui cuantum este doar speculat.

În drept a invocat art. 11, alin. (4) din Legea nr. 153/2017, art. 194 Cod procedură civilă, art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr.340/2004, republicată, art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 123 alin. (5) din Constituția României, Legea nr. 215/2001.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea a apreciat că recursul este neîntemeiat din următoarele considerente:

Motivele de recurs invocate vizează greşita aplicare a prevederilor legale, respectiv că utilizarea coeficienţilor stabiliţi în Legea nr. 153/2017 se face începând cu 2023, nu şi în anul 2018, sens în care salariul secretarului a fost plafonat la nivelul din 2022, precum şi că în situaţia în care comuna nu are compartiment de specialitate de resurse umane, raportul a fost întocmit corect de către secretarul comunei, conform art. 44.

Motivele de recurs se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Ca stare de fapt, prima instanţă a reţinut că prin HCL nr. (...)/30.01.2018 s-au stabilit salariile de bază pentru personalul din cadrul Primăriei Comunei (...) pentru anul 2018, în cuantum majorat cu 25% faţă de decembrie 2017. La baza acestei hotărâri a stat raportul de specialitate nr. (...)/2018 semnat de secretarul comunei, şi nu de către un compartiment de specialitate, precum şi că hotărârea nu are anexe.

Instanţa a reţinut că, prin hotărârea contestată, au fost încălcate prevederile art. 11 alin. 4 din Legea 153/2017, salariul secretarului comunei fiind mai mare decât cel al viceprimarului.

Prin HCL nr. (...)/2018, s-a completat HCL nr. (...)/2018 cu anexa care cuprinde salariile angajaţilor, mai puţin cele ale primarului şi viceprimarului, fără a exista un raport de specialitate care să stea la baza adoptării sale.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 153/2017, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor locale sau primării şi consilii locale, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.

În temeiul aceluiaşi text normativ, nivelul veniturilor salariale se stabileşte fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar (…), corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.

În baza art. 38 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 153/2017, prevederile noii legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. Astfel, începând cu data de 1 iulie 2017:

 b) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;

 c) prin excepţie de la prevederile lit. a), indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă creşteri salariale cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, însă s-a prevăzut ca o excepţie de la aceste majorări cazul salariilor lunare ale personalului prevăzut la art. 11, care se stabilesc tot în conformitate cu prevederile acestui articol, prin hotărâre a consiliului local, precum şi cazul indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX, care se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În consecinţă, în aplicarea corectă a prevederilor legale menţionate, în temeiul art. 13 coroborat cu art. 38 din Legea nr. 153/2017, indemnizaţiile lunare ale primarului şi viceprimarului comunei se stabilesc, atât în 2017, cât şi în 2018, prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

După stabilirea indemnizaţiei viceprimarului comunei, în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, consiliul local era competent a stabili salariul secretarului comunei, fără ca acesta să poată depăşi indemnizaţia viceprimarului.

Or, deşi hotărârea consiliului nu cuprinde nici o anexă, din raportul de specialitate nr. (...)/25.01.2018, ce a stat la baza ei, rezultă că în anul 2018 salariul secretarului comunei este de 5.599 lei, în vreme ce indemnizaţia viceprimarului este mai mică, în cuantum de 4.864 lei.

Aceeaşi este situaţia şi în cazul HCL nr. (...)/29.03.2018, hotărâre ce completează HCL nr. (...)/2018 cu o anexă ce cuprinde salariile personalului din cadrul primăriei, şi care evident se referă tot la salariile aferente anului 2018, pentru aceleaşi considerente expuse mai sus. Mai mult, prin această anexă, salariul secretarului este în cuantum de 8750 lei, fără a se oferi vreo motivare a calculului acestuia. Salariul viceprimarului nu este cuprins în această anexă, caz în care el a rămas la cel propus iniţial, respectiv 4.864 lei.

Este evident că prin acest mod de calcul al salariului secretarului se încalcă prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 153/2017, salariul secretarului comunei depăşind indemnizaţia viceprimarului.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentului în sensul că salariile astfel stabilite ar viza anul 2022, cât timp în temeiul art. 11 din Legea nr. 153/2017, trebuia a se stabili salariile prezente, iar din referatul amintit rezultă că este vorba de salarii aferente anului 2018.

Pe de altă parte, au fost încălcate şi prevederile art. 44 - 45 alin. 6 din Legea nr. 215/2001, atât timp cât din actele ce au stat la baza adoptării hotărârilor contestate nu rezultă cine a propus proiectele de hotărâre (consilierii locali, primarul sau viceprimarul). Numai redactarea proiectelor se face cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului. De asemenea, aceste proiecte nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului. Chiar dacă nedepunerea rapoartelor de specialitate are drept consecinţă aprecierea în sensul că ar fi favorabile, acest text nu poate fi incident în speţă, cât timp nu există un proiect propus în condiţiile legii, hotărârile adoptate neavând anexe în acest sens.

Susţinerile recurentului în sensul că în cadrul aparatului de specialitate al primarului nu există un compartiment de resurse umane, această activitate fiind îndeplinită de secretarul comunei nu sunt probate prin nici un mijloc de probă.

Pentru aceste considerente, apreciind că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea corectă a legii, în temeiul art. 498 Cod procedură civilă, Curtea a respins ca neîntemeiat recursul declarat împotriva sentinței nr. (...)/CA/01.02.2019, pronunțată de Tribunalul (...), pe care a menținut-o în totalitate. Totodată, s-a luat act de faptul că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

Domenii speta

Spete similare