Partaj succesoral

Sentinţă civilă 232 din 29.06.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orşova sub nr. x/274/2015, la 14.05.2015, reclamanta A. S.  a chemat în judecată pârâţii A. L. şi A. I. Ion, pentru ca prin hotărâre judecătorească să  se constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului A. I.decedat la data de 09.03.2005; să se constate că de pe urma defunctului au rămas ca succesori: reclamanta, în calitate de soţie supravieţuitoare, A. L. în calitate de fiică, A. I. în calitate de fiu; să se constate că pârâtul A.I. I. este neacceptant al succesiunii conform art. 700, vechiul Cod Civil; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune dintr-un imobil ( casă de locuit ), situat în municipiul O., str. A. V., nr. x, jud. Mehedinţi, înscris în CF nr.x al municipiului O.; să se dispună ieşirea din indiviziune a părţilor asupra bunului mai sus indicat.

În motivarea acţiunii a arătat că, la data de 09.03.2005 a decedat soţul său A. I., fiind  moştenitoare  în calitate de soţie supravieţuitoare, iar  A. L. în calitate de fiică şi A. I. I. în calitate de fiu.

Precizează faptul că în urma decesului soţului său au fost chemaţi la BNP. D. O. în vederea dezbaterii succesiunii, însă numitul A. I. I. nu s-a prezentat, de atunci şi până în prezent nu a mai luat legătura cu ea sau fiica sa A. L., motiv pentru care consideră că este neacceptant al succesiunii de pe urma soţului său Alexandru Ion în condiţiile în care acesta nu a făcut nici un fel de act de acceptare tacită a succesiunii, iar despre o acceptare expresă nu poate fi vorba.

În condiţiile în care instanţa va considera că pârâtul A. I. I. este acceptant al succesiunii tatălui său, solicită ieşirea din indiviziune şi majorarea cotei succesorale a reclamantei, deoarece de la moartea numitului A. I. a adus numeroase îmbunătăţiri imobilului supus partajului:a renovat baia în totalitate, aplicând gresie şi faianţă, înlocuind WC, chiuvetă, boiler, cabină de duş, geam termopan, uşă pliantă, etc.; a  renovat bucătăria în totalitate, aplicând gresie şi faianţă, montând geam termopan şi uşă nouă din lemn, etc.;  a renovat camera în care locuieşte, montând geamuri termopan parchet laminat, uşă de lemn şi construind o nouă sobă.

În drept a invocat dispoziţiile art. 650, art. 689, art. 700, art. 728 Cod civil.

În dovedire  a depus copie extras de carte funciară,  copie CI reclamantă,  certificat de deces A. I.,  copie CI pârâtă, factură şi chitanţă fiscală,  bonuri fiscale, iar la 26.05.2015, a depus  încheierea nr. 01/26.05.2015  emisă de BNP D. O..

La termenul de judecată din  16.09.2015  apărătorul pârâtului A. I. a solicitat repunerea pârâtului în termen pentru a depune întâmpinare, având în vedere că procedura de comunicare cu acesta s-a făcut  la o adresă eronat indicată de către reclamantă în cererea de chemare în judecată, şi nu la adresa de domiciliu a acestuia, depunând la dosar copia cărţii de identitate a pârâtului pentru  a face dovada domiciliului acestuia.

Prin încheierea de şedinţă din 16.09.2016 instanţa a repus  pârâtul A. I. I. în termen  pentru a depune întâmpinare, punând în vedere reclamantei,  prin apărător, să depună la dosar duplicatul cererii de chemare  în judecată şi a înscrisurilor anexate acesteia, în vederea comunicării  lor către pârât.

Prin serviciul registratură la 23.09.2015, pârâtul A. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord  în parte cu acţiunea formulată de reclamantă.

În motivare a arătat că se impune respingerea excepţiei de neacceptare a succesiunii defunctului A. I., tatăl său, decedat la data de 09.03.2005, întrucât a acceptat în mod tacit succesiunea acestuia, ca şi celelalte părţi.

Privitor la celelalte capete de cerere precizează că este de acord să se constate deschisă succesiunea defunctului A. I., decedat la data de 09.03.2005, cu ultimul domiciliu în  O, str. A V, nr.x, judeţul Mehedinţi, în urma decesului rămânând ca moştenitori cu vocaţie succesorală pârâtul împreună cu sora sa,  A. L., şi mama sa, în calitate de soţie supravieţuitoare.

De asemenea, arată că este de acord cu faptul că împreună cu alte bunuri mobile şi imobile, din  succesiunea tatălui său,  face parte şi imobilul arătat în cererea de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte ieşirea din indiviziune a părţilor asupra imobilului situat în O, Str. A. V., Nr. x, Jud. Mehedinţi, imobil format din 2 camere, bucătărie, baie, cămară şi coridor, situat pe un teren în suprafaţă de 378 mp, este de acord.

A mai precizat faptul că a fost prezent la înmormântarea tatălui său, împreună cu familia sa, s-a ocupat de cele necesare, ba chiar a adus pentru transportul defunctului la cimitir, o maşină de la întreprinderea unde lucra. Cu privire la susţinerile reclamantei că de la decesul tatălui său nu ar mai fi luat legătura cu aceasta şi cu sora sa, arătă că sunt total neadevărate, ba mai mult decât atât, sora sa fiind plecată în Italia la muncă, el şi familia sa au fost singurii care au vizitat-o periodic şi au ajutat-o la nevoie pe mama sa.

Privitor la faptul că după decesul tatălui său ar fi fost convocat la BNP-O D, în vederea dezbaterii succesiunii şi că ar fi refuzat să se prezinte, arătă că nu are cunoştinţă despre această convocare, probabil a fost citat, şi de acea dată, la o altă adresă.

În ceea ce priveşte neacceptarea  succesiunii tatălui său arătă că acest lucru nu este adevărat,  făcând acte acceptare tacită a moştenirii în termenul legal, de 6 luni aşa cum prevăd dispoziţiile art.700 Cod civil din 1864.

Una dintre dovezile că a acceptat tacit moştenirea este şi faptul că, imediat după deces, a ridicat un gard care să împrejmuiască terenul şi coliba, care de asemenea fac parte din moştenirea tatălui său, a lucrat efectiv o perioadă acel teren îngrijind plantaţia de pomi fructiferi, iar de câte ori a fost solicitat de către mama sa a efectuat reparaţii la casă, gardul împrejmuitor, etc. Apreciază că aceste lucrări de edificare a gardului efectuate de el, acte de administrare care nu au un caracter urgent şi care angajează viitorul, implică acceptarea, deoarece s-a comportat ca un adevărat proprietar şi nu ar fi săvârşit aceste acte fără să fi dorit să accepte moştenirea. Deşi terenul respectiv nu face obiectul prezentei acţiuni normele legale privind acceptarea moştenirii sunt clare instituind regula indivizibilităţii opţiunii succesorale - în sensul că nu este posibilă acceptarea numai în parte a moştenirii şi renunţarea la rest.

Privitor la cererea mamei sale de a i se majora cota succesorală cu valoarea îmbunătăţirilor aduse imobilului arătă că este parţial de acord deoarece nu tot ceea ce susţine este real.

Este adevărat că a fost modernizată în totalitate baia, însă cele susţinute privitor la bucătărie nu sunt adevărate.  În realitate nu există gresie şi faianţă în aşa zisa bucătărie, geam termopan a fost montat doar la una din camere, nu la două, nu există uşă nouă de lemn şi parchet laminat în niciuna din camere, iar soba de teracotă la care face referire este cea veche care doar a fost curăţată.

În dovedirea celor susţinute solicită proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei  proba testimonială cu martorii: B M şi D G, expertiză tehnică de specialitate şi orice alte probe ar reieşi din dezbateri.

Arată că în privinţa audierii martorului B C, propus de către reclamantă,  nu este de acord deoarece acesta este fiul dumneaei dintr-o altă căsătorie, iar potrivit dispoziţiilor art.315 Cod procedură civilă este în grad prohibit de lege.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.205-209 Cod procedură  civilă, art.689 Cod civil din 1864 şi 728 Cod civil 1864.

 Prin încheierea de şedinţă din  07.10.2015 instanţa a pus în vedere  reclamantei, prin apărător, să precizeze valoarea pretenţiilor  şi să achite taxă de timbru  în cuantum de 5% din valoarea indicată.

Prin serviciul registratură la 12.10.2015, reclamanta a depus la dosar precizare privind valoarea  imobilului suspus partajului, şi a  achitat  taxa de timbru în cuantum de  500 lei.

La termenul de judecată din 28.10.2015 reclamanta, prin apărător, a  precizat că dintr-o eroare materială în acțiunea introductivă a fost omis de a fi trecut terenul aferent imobilului cu destinație de locuință, solicitat a fi inclus în masa succesorală,  arătând că solicită nu numai ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul cu destinație de locuință, deja menționat în cererea introductivă, ci și cu privire la terenul plaț de casă în suprafață de 378 mp, indicat prin înscrisul depus la dosar.

Prin încheierea din 28.10.2015 instanţa a  unit cu fondul cauzei excepţia prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de reclamantă prin cererea introductivă.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţă, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială cu martorii G I și B C, iar pentru pârâţi, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba testimonială cu martorii B M și D G; a prorogat discuția privind încuviințarea probei cu expertiză tehnică de specialitate după administrarea probatoriului, în vederea stabilirii dacă pârâtul a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul legal.

La termenul de judecată din 11.11.2015, reclamanta a depus la dosar fotografii privind  imobilul din litigiu; s-a luat interogatoriu reclamantei A S, la cererea pârâtului A I. I, răspunsurile acesteia fiind consemnate  în scris, iar fila ataşată la dosar; au fost audiaţi martorii G I şi B M, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris  şi ataşate la dosar.

Prin  încheierea de şedinţă din  09.12.2015, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă înlocuirea martorului B C, având  în vedere că este fiul reclamantei din prima căsătorie, rudă de gradul 1 cu aceasta, fiind în grad prohibit  de lege, iar partea adversă se opune audierii lui, potrivit art.315 alin.(1) pct.1 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din  20.01.2016 au fost audiaţi martorii B E D G și D G, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar.

Prin încheierea din 20.01.2016 instanţa a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii defunctului A I de către pârâtul A I.I, invocată de reclamantă,  a admis în principiu acţiunea reclamantei A S, împotriva pârâților A L și A I. I a constatat deschisă succesiunea defunctului A I; a constatat că masa partajabilă se compune din următoarele bunuri imobile: 1/2  teren intravilan 378mp si 1/2 casă de locuit situate în O, str.A V, nr.x, jud. Mehedinți, înscrise în CF x O, nr. topo x/C.1,  formată din două camere, bucătărie, baie, cămară si coridor;  a constatat că au calitatea de moștenitori reclamanta A S, cu o cotă de 1/4 și pârâții A L și A I.I, cu o cotă de 3/4.

Pentru identificarea, măsurarea, evaluarea imobilelor și formarea a cel puţin două variante de lotizare a desemnat expert pe B D,  şi a fixat onorariul provizoriu în sumă de 900 lei în sarcina reclamantei A S.

Prin serviciul registratură la 06.04.2016 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert B D.

Prin încheierea de şedinţă din  11.05.2016,  instanţa, apreciind că raportul de expertiză nu este concludent, şi nu lămureşte instanţa cu privire la modul de calcul al masei succesorale, a dispus citarea expertului B D pentru a se prezenta  în instanţă pentru a da lămuriri.

La termenul de judecată din 25.05.2016 s-a prezentat expert B D care a dat  lămuriri cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză, învederând că din eroare la dosar a depus alte variante de lotizare, obligându-se  să refacă raportul de expertiză  şi să-l  depună la dosar.

Prin serviciul registratură la 07.06.2016 expertul a depus la  dosar  raportul de expertiză refăcut.

Prin încheierea de şedinţă din 08.06.2016, instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea  achitării diferenţei taxei de timbru în funcţie de valoarea bunurilor partajabile, aşa cum a rezultat din raportul de expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea din 20.01.2016 instanţa a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii defunctului A Ide către pârâtul A I.I, invocată de reclamantă,  a admis în principiu acţiunea reclamantei A S, împotriva pârâților A L și A I. I; a constatat deschisă succesiunea defunctului A I; a constatat că masa partajabilă se compune din următoarele bunuri imobile: 1/2  teren intravilan 378mp si 1/2 casă de locuit situate în O, str. A V, nr. x, jud. Mehedinți, înscrise în CF x O, nr. topo x/C.1,  formată din două camere, bucătărie, baie, cămară si coridor;  a constatat că au calitatea de moștenitori reclamanta A S, cu o cotă de 1/4 și pârâții A L și A I.I., cu o cotă de 3/4.

Conform dispoziţiilor art. 984 alin. (1), (2) Cod pr. civilă, dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie,  instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietari, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Instanţa va face împărţeala în natură.

 Potrivit art. 985  alin.(1) Cod proc. civilă  “ Dacă pentru formarea loturilor  sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili  elementele arătate la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta,,.

Conform art. 670 Cod civil partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre  judecătorească, în condiţiile legii.

Potrivit art. 1143 alin. (1) Cod civil „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cerere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.”

Potrivit art. 1143 alin.(2) raportat la art. 676 Cod civil,  partajarea bunurilor se va face în natură, proporţional cu cota parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face fie prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora, fie prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari, iar în caz de neînţelegere la licitaţie publică, în condiţiile legii şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota parte a fiecăruia dintre ei.

Din probele administrate, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert B D instanţa reţine că valoarea proprietăţii cu îmbunătăţiri este de 106.471 lei,  valoare proprietate fără îmbunătăţiri este de 95.756 lei, iar valoarea  îmbunătăţirilor este de 10.715 lei (f.96-100).

 Depoziţiile martorilor G E, B  E D G  (f.49,65)  dovedesc că îmbunătăţirile la imobil au fost realizate de către pârâta A L, aceasta lucrând în Italia, contribuind cu bani la cumpărarea materialelor şi plata meseriaşilor.

Expertul a întocmit două variante de lotizare.

Instanţa ţinând seama de art.1143 şi art.676 Cod civil, va dispune ca ieşirea din indiviziune să se facă în natură potrivit cotelor legale, 2/8  din masa partajabilă  pentru reclamanta A S, 3/8 pentru pârâta A L, şi 3/8 pentru pârâtul A I. I.

Deşi expertul propune ca fiecărei părţi să se atribuie camere din imobil, instanţa apreciază că propunerea nu poate fi însuşită, deoarece bunul nu este comod partajabil în natură, şi ar însemna o rămânere în indiviziune, ceea ce contravine scopului partajului, astfel că îşi va însuşi din raportul de expertiză doar valorile, atribuirea efectivă urmând a o face potrivit legii.

Astfel, ţinând seama că reclamanta este prin lege proprietară  asupra ½ din imobilul construcţie şi teren, şi urmează să primească o cotă de 2/8 din cealaltă jumătate a soţului defunct, în temeiul art.998, art.990 Cod civil, având în vedere şi concluziile puse de avocaţii părţilor, potrivit cărora reclamanta solicită bunul în natură, iar pârâtul A I. I o sultă în bani potrivit cotei sale legale, instanţa va atribuii reclamantei A S întregul bun imobil casă de locuit şi terenul aferent acesteia, situate în O, str. A V, nr.x,jud. Mehedinţi, înscris în CF nr.x E în valoare totală de 106.471 lei, urmând să plătească sultă pârâtei A L în sumă de 19.963 reprezentând contravaloarea cotei sale din imobil, şi 6696 lei contravaloare îmbunătăţiri, şi 19.963 sultă pârâtului A I. I reprezentând contravaloarea cotei sale din imobil.

Va dispune ca pârâtul A I. I să plătească o sultă în valoare de 2009 lei către pârâta A L, reprezentând contravaloarea îmbunătăţirii aduse de aceasta imobilului, potrivit cotei sale legale.

Va obligă pârâţii la câte 1187, 33 lei către reclamantă, reprezentând  cheltuieli de judecată cu taxa judiciară de timbru şi onorariu expert, proporţional cotelor legale ce le-au fost atribuite, şi va compensa cheltuielile cu onorariile avocaţilor.

Pentru motivele evocate,  în temeiul art. 1143 alin.(2) şi art.676 alin.(1), (2) lit.a) Cod civil, art.984 alin.(2), art.988, art.990, art.451 alin.(1), art.453 alin.(2) Cod procedură civilă,

Domenii speta