Plângere contravenţie

Prin cererea înregistrată  la 22.01.2016 sub nr. x, petentul S. C.  a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie seria PMHX nr.x încheiat la 20.01.2016  emis de către IPJ M. - Poliţia O., prin care a fost sancţionat contravenţional cu amenda în cuantum de 420 lei şi măsura complementară a reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, solicitând, în principal,  anularea acestuia şi exonerarea de la plata amenzii contravenţionale, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunilor aplicate ce cea a avertismentului.

În motivare a arătat că în data de 20.01.2016 a fost sancţionat pentru că, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare x, ar fi efectuat o manevră de depăşire neregulamentară a autoutilitarei de culoare albă, marca Renault, încălcând marcajul longitudinal continuu simplu, pe DN 6 km 363+200 în localitatea Orşova.

Prin procesul-verbal contestat s-a stabilit sancţiunea amenzii în cuantum de 420 lei, precum şi măsura complementară a suspendării permisului de conducere pentru 30 de zile.

A  arătat că în timp ce se deplasa pe DN 6 pe direcţia Orşova - Drobeta Turnu Severin, de pe un drum secundar, prin urmare fără prioritate, a pătruns pe sensul său de mers autoutilitara marca Renault de culoare albă, fără a se asigura şi fără a-i ceda prioritate de trecere, astfel a fost nevoit să efectueze manevra de depăşire pentru a evita impactul cu aceasta şi prin urmare producerea unui accident, în condiţiile în care s-a asigurat că de pe contrasens nu circula niciun vehicul.

A precizat că în autoturismul pe care-1 conducea, era însoţit de colegele, B.I., A. P. şi S. A..

A mai arătat că deşi a expus această stare de fapt agentului constatator, totuşi s-a procedat la întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, fiindu-i aplicată o sancţiune vădit disproporţionată în raport cu pericolul social al faptei, mai ales în condiţiile în care prin fapta sa a evitat producerea unui accident de circulaţie care ar fi avut consecinţe mai grave.

Mai mult decât atât, arată că este angajat al Secţiei Drumuri Naţionale O având profesia de conducător auto cu o vechime de 40 de ani, şi în toată această perioadă de timp nu i-a fost suspendat permisul de conducere niciodată.

În drept a invocat prevederile OG 2/2001, OUG 195/2002, modificate şi completate ulterior.

În dovedire a depus la dosar copie CI, procesul verbal de contravenţie.

Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei potrivit art. 19 din OUG nr.80/20013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin serviciul registratură la 22.02.2016, intimatul legal citat, a depus în termenul legal de 25 zile de la comunicarea cererii introductive întâmpinare conform art.201 Cod proc. civilă, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că la 20.01.2016, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare x, pe DN6, km 363+200, şi a efectuat manevra de depăşire  a unui alt autovehicul, prin încălcarea  marcajului longitudinal  continuu aplicat în mod vizibil ce separă sensurile de mers.

În dovedire a depus înregistrarea video a contravenţiei reţinute  în sarcina petentului.

Prin serviciul registratură la 04.03.2016 petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Sub aspectul probatoriului instanţa  a încuviinţat pentru petent proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul B. I. A., iar pentru intimat proba cu înscrisuri şi mijlocul material de probă reprezentat de înregistrarea pe suport CD a contravenţiei reţinute în sarcina petentului.

În cauză a fost audiat martorul B. I. A., depoziţia acestuia fiind consemnată în scris, iar fila ataşată la dosar( fila 31 dosar).

Examinând actele si lucrările dosarului şi având în vedere dispoziţiile art.34 din O.G.2/2001 care instituie o procedura  cu dispoziţii derogatorii de la cea de drept comun, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria PMHX nr. x  încheiat la 20.01.2016 de către IPJ M. - Poliţia O., petentul, în baza art. 100 alin.(3) lit. e) din OUG 195/2002 republicată, a fost sancţionat contravenţional cu amenda în cuantum de 420 lei şi măsura complementară a reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, pentru faptul că în ziua de 20.01.2016, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare x, pe DN6, km 363+200, şi a efectuat manevra de depăşire  a unui alt autovehicul, prin încălcarea  marcajului longitudinal  continuu aplicat în mod vizibil ce separă sensurile de mers.

Instanţa reţine că, potrivit art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002  constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depăşirea.

În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie pe baza declaraţiilor petentului şi ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum şi a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanţiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumţiei de nevinovăţie (Anghel c. României, par. 66).

Verificând procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PMHX nr. x  încheiat la 20.01.2016 de un agent constatator al intimatului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului M., instanţa constată că acesta este legal încheiat.

Potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Sub aspectul legalităţii întocmirii procesului verbal de contravenţie seria PMHX nr. x  încheiat la 20.01.2016 se observă că acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001.

Astfel, procesul verbal cuprinde data şi locul unde este încheiat, numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, precum şi descrierea faptei contravenţionale fiind indicate data, ora şi locul în care a fost săvârşită, şi  semnătura agentului constatator.

Totodată, se constată că sancţiunea este întemeiată şi aplicată pe dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002 care instituie obligaţia conducătorilor auto de a respecta regulile privind depăşirea.

Sub aspectul temeiniciei întocmirii procesului verbal, instanţa constată că cele reţinute în procesul verbal  corespund realităţii, petentul nefăcând dovada cu vreun mijloc de proba că nu se face vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa.

Potrivit art.100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002 ,, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: [….]; nerespectarea regulilor privind depăşirea.,,

În acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg şi reţinând unele aspecte din motivarea deciziei dată de CEDO în cauza Anghel c. României în privinţa prezumţiilor şi a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depăşească în folosirea lor, instanţa apreciază că una din limitele până la care trebuie să acţioneze prezumţia de temeinicie a procesului-verbal este dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Instanţa interpretează decizia invocată în sensul că este o hotărâre de speţă, care nu statuează de principiu că procedura contravenţională din dreptul român nu ar corespunde exigenţelor CEDO şi reţine următoarele:

Pentru faptele constatate personal de către agenţii care întocmesc procesele verbale, funcţionează prezumţiile de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal.

Acest mod de abordare se întemeiază pe singurul considerent că săvârşirea faptei este constatată personal (ex propriis sensibus) de către agentul constatator - persoana special împuternicită de lege în acest sens, - iar constatările acestuia se prezumă că sunt conforme cu realitatea.

Aceasta nu înseamnă că de plano ( în mod automat ) nu se poate proba contrariul celor reţinute prin procesul-verbal, prin administrarea de probe, inclusiv declaraţia unui singur martor, fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată să aprecieze asupra probelor şi să stabilească adevărul în fiecare cauză.

Pe de altă parte, constatarea personală a faptei de către agentul constatator se coroborează cu  înregistarea video pe CD-ul depus de intimat (f.19), unde se observă că petentul conducând autoturismul Dacia Logan cu numărul de înmatriculare x, pe DN6, din direcţia Orşova - Dr.Tr.Severin,  a depăşit neregulamentar - încălcând linia simplă continuă -  un alt autovehicul, astfel încât este confirmată prezumţia relativă de temeinicie instituită de lege asupra celor  consemnate de agentul constatator în cuprinsul procesului verabal de contravenţie.

Depoziţia martorei B. I. A. şi susţinerea petentului, anume că a fost necesară depăşirea autoutilitarei  pe linie continuă, întrucât aceasta a ieşit brusc de pe un drum secundar şi i-a tăiat calea autoturismului condus de petent, nu pot fi reţinute ca  verosimile şi concludente, fiind infirmate de înregistrarea video în care se observă că autoutilitara circula pe DN 6, fiind depăşită în mers pe linia simplă continuă (f.31).

Raportat la sancţiunea aplicată petentului se apreciază ca aceasta este în deplină concordanţă cu gradul de pericol social al faptei care este unul ridicat, precum şi împrejurările în care a fost săvârşită, de notorietate fiind multitudinea de evenimente rutiere cauzate ca urmare a nerespectării regulilor de depăşire,  ceea ce denotă o atitudine de indiferenţă faţă de dispoziţiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât şi pe ceilalţi participanţi la trafic, iar pe de altă parte agentul constatator făcând o individualizare concretă a aplicării sancţiunilor, fiind astfel respectate  criteriile instituite de art.21 din O.G.2/2001.

Astfel, potrivit art.21 din O.G.2/2001  sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul  normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Faţă de aceste considerente, se constată că plângerea petentului este neîntemeiată, urmând să fie respinsă, procesul-verbal contestat bucurându-se de legalitate şi temeinicie.

Pentru motivele evocate, în temeiul  art.34  din OG 2/2001,

Domenii speta

Spete similare