Obligaţie de a face – nu a fost probată rezilierea contract de furnizare a gazelor pentru neplata facturilor pentru a se putea permite ridicarea mijlocului de măsurare

INSTANŢA,

Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispoziţiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 26.05.2015, sub nr. 61429/299/2015, reclamanta S.C. D.S.R. S.R.L.  a solicitat obligarea pârâtului C.H.R. la permiterea accesului în incinta proprietăţii sale, în vederea ridicării mijlocului de măsurare a consumului de gaze naturale tip G4 REEN/RECK/BASEN seria BUE834_999999999.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 12.10.2011, în calitate de operator licenţiat al sistemului de distribuţie a gazelor naturale, a fost notificată de către furnizorul G.S.E.R. S.A. cu privire rezilierea contractului de furnizare a gazelor aferent locului de consum situat în str. ..., sector 1, Bucureşti. A învederat că are dreptul să aibă acces la echipamentele de măsurare a volumelor de gaze naturale amplasate pe proprietatea consumatorilor ori de câte ori este necesar, conform cap. II art. 1 lit. E din Decizia nr. 309/2005 privind Condiţiile Generale de Contractare din 30 martie 2015 a serviciilor de distribuire a gazelor naturale şi art. 26 lit. d din Ordinul nr. 42/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali. A precizat că, în baza ordinelor de serviciu nr. 47571001/10.09.2013 şi nr. 49135654/27.01.2015, echipele din cadrul societăţii reclamante s-au deplasat la adresa menţionată, în vederea recuperării mijlocului de măsurare a consumului de gaze naturale, însă nu s-a reuşit această operaţiune, mijlocul de măsurare fiind neaccesibil în incinta proprietăţii.

În drept, cererea de chemare în judecată fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1165, art. 1349 şi următoarele Cod civil şi ale art. 148-art. 151, art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus înscrisuri.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 1).

Pârâtul, deşi i s-a comunicat cererea de chemare în judecată atât la domiciliul indicat de reclamantă, cât şi la domiciliul mandatarului din România, nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă.

Instanţa a încuviinţat şi a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de reclamantă.

Analizând probele administrate, instanţa reţine următoarele:

Între S.C. F.G.N.D.S. S.A. (în prezent, G.S.E.R. S.A.) şi pârâtul C.H.R. (reprezentat de mandatar A.R.C., conform Procurii autentificate sub nr. 297 din 13 februarie 2006) s-a încheiat Contractul de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii captivi casnici nr. 366553 din 7.03.2006, având ca obiect furnizarea gazelor naturale la locul de consum din Bucureşti, str. ..., sector 1.

Prin preavizul pentru sistarea furnizării gazelor naturale nr. 10199/30.12.2011, G.S.E.R. S.A. a adus la cunoştinţa pârâtului că, la data de 29.12.2011, înregistra un sold restant de 267,41 lei şi l-a avizat că, dacă nu v-a îndeplini obligaţia de plată, începând cu a 46-a zi calendaristică de la data emiterii facturii, are dreptul de a dispune sistarea furnizării gazelor naturale.

Reclamanta, deşi a fost citată cu această menţiune, nu a precizat modalitatea în care a fost reziliat contractul de furnizare a gazelor naturale şi nu a depus dovada încetării şi comunicării către pârât a încetării contractului.

Din ordinele de serviciu nr. 47571001 din 10.09.2013 şi nr. 49135654 din 27.01.2015 întocmite de echipele de lucru din cadrul societăţii reclamantei cu privire la demontarea contorului situat la punctul de consum din Bucureşti, str. ..., sector 1, reiese că la această adresă nu mai locuieşte nimeni şi că punctul de măsurare nu este accesibil.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că, în drept, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. 1 lit. b şi lit. c din Anexa nr. 2A (Condiţii standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici) aprobată prin Ordinul ANRE nr. 77/2009, conform cărora neachitarea facturii reprezentând contravaloarea serviciului de furnizare a gazelor naturale, în termenul stipulat în contractul de furnizare, atrage întreruperea furnizării gazelor naturale, începând cu a 46-a zi calendaristică de la data emiterii facturii, cu un preaviz de 15 zile calendaristice, respectiv rezilierea contractului de drept, începând cu a 181-a zi calendaristică de la data emiterii facturii, cu un preaviz de 15 zile calendaristice, în cazul în care consumatorul nu achită integral contravaloarea serviciului de furnizare a gazelor naturale şi a majorărilor de întârziere.

Potrivit art. 10 alin. 6 din Anexa nr. 2A aprobată prin Ordinul ANRE nr. 77/2009, demontarea echipamentului de măsurare nu poate avea loc decât după rezilierea contractului de furnizare.

În conformitate cu art. 26 lit. d) din Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali aprobat prin Ordinul ANRE nr. 42/2012, clientul final de gaza naturale are obligaţia să permită accesul reprezentantului operatorului de sistem în scopul montării/demontării, sigilării, întreţinerii, verificării sau citirii indexului echipamentului de măsurare, în situaţia în care acesta este amplasat pe proprietatea sa.

În prezenta cauză, reclamanta nu a depus dovada avizării pârâtului cu privire la rezilierea Contractului de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii captivi casnici nr. 366553 din 7.03.2006, deşi această obligaţie i-a fost pusă în vedere de instanţă, conform Rezoluţiei din 27 mai 2015.

Totodată, reclamanta nu a depus dovada comunicării către pârât nici în ceea ce priveşte preavizul pentru sistarea furnizării gazelor naturale nr. 10199/30.12.2011.

În consecinţă, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 26 lit. d) din Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali aprobat prin Ordinul ANRE nr. 42/2012 raportat la art. 10 alin. 6 din Anexa nr. 2A aprobată prin Ordinul ANRE nr. 77/2009 pentru a i se permite de către clientul final accesul în vederea demontării şi ridicării mijlocului de măsurare.

Această solicitare este formulată cu încălcarea art. 10 alin. 6 din Anexa nr. 2A aprobată prin Ordinul ANRE nr. 77/2009, întrucât reclamanta solicită ridicarea mijlocului de măsurare mai înainte de a interveni încetarea Contractului de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii captivi casnici nr. 366553 din 7.03.2006, prin reziliere pentru neplata facturilor emise pentru consumul de gaze naturale, nefiind depusă la dosar dovada comunicării către pârât a avizului privind întreruperea furnizării gazelor naturale, iar avizul privind rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale nefiind emis de către furnizor.

Invocarea de către reclamantă a dispoziţiilor art. 1349 Cod civil privind răspunderea civilă delictuală este neîntemeiată, nefiind invocată şi dovedită săvârşirea de către pârât a vreunei fapte ilicite, cu atât mai mult cu cât, din ordinele de serviciu depuse la dosar, reiese că imobilul în care se află amplasat mijlocul de măsurare nu este locuit şi nu s-a făcut dovada că, la data formulării cererii de chemare în judecată, acesta se află în proprietatea pârâtului sau că pârâtul a fost avizat cu privire la rezilierea contractului.

Pentru aceste considerente, reţinând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor pentru ridicarea mijlocului de măsurare tip G4 REEN/RECK/BASEN seria BUE834_999999999 amplasat la locul de consum care face obiectul Contractului de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii captivi casnici nr. 366553 din 7.03.2006, nefiind probată rezilierea acestui contract pentru neplata facturilor, în modalitatea prevăzută de art. 10 alin. 1 lit. c din Anexa nr. 2A (Condiţii standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici) aprobată prin Ordinul ANRE nr. 77/2009, deşi sarcina probei îi aparţine persoanei care a formulat susţinerile privind încetarea contractului, în conformitate cu art. 249 Cod procedură civilă, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. D.S.R. S.R.L., …., în contradictoriu cu pârâtul C.H.R., ….

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20.10.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare