Obligaţia de a nu face - racordarea la un loc de consum temporar

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistată pe rolul acestei instanţe la data de 30.05.2014 sub nr. 26150/299/2014, reclamantul T.P., prin avocat F,F., a chemat în judecata pe paraţii E.M. si E.D., solicitând instanţei să dispună obligarea paratilor să nu procedeze la suspendarea măsurii de sistare a energiei electrice faţă de reclamant şi să emită o soluţie economică şi tehnică favorabilă pentru imobilul situat în Bucureşti, sector 3, motivat de faptul că există alte puncte de racordare mult mai apropiate de imobil faţă de cele propuse

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în  fapt, la data de 01.06.2012, în vederea efectuării lucrărilor de construcţie, a solicitat racordarea unui loc de consum temporar pentru locul de consum ce aparţine utitilizatorului amplasat în Bucureşti, sector 3

A învederat că parata a emis Avizul tehnic de racordare pentru consumator casnic nr.20210286, valabil pana la data de 01.06.2012 şi de asemenea Fişa de soluţie aferentă acestuia.

În baza avizului, E.D. a propus soluţia efectuării unui branşament subteran din T4715 cu montare FDCP 8M-25A, conform ST3E/2003, urmând ca instalaţia de racordare la energia electrică să fie conectată pe cheltuiala reclamantului la sfârşitul perioadei de valabilitate a contractului de furnizare a energiei electrice.

A menţiont că la data de 06.06.2012, reclamantul a procedat la  încheierea contractului de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici nr.1984391211, cod abonat 20793540, cu parata E.M., pe o durata nedeterminata.

Tinand cont de faptul că reclamantul deţine un contract valabil încheiat pe o perioada nedeterminata, nu se impune debranşarea reclamantului de la energia electrica.

În ceea ce priveşte soluţia prezentată în avizul tehnic de racordare, reclamantul a arătat că soluţia propusă de E.D. încalcă flagrant dispoziţiile imperative ale art.19 din Regulamentul ANRE nr.59/2013.

Mai mult, în conformitate cu anexa la regulament, parata E.D. trebuia să faca aplicarea pct.2.1.

A învederat că din avizul tehnic de racordare reiese faptul că parata in nici un moment nu a intenţionat să faca aplicarea dispoziţiilor sus-menţionate, aceasta obligându-l indirect pe reclamant să achite toate costurile necesare branşamentelor.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art.19 din Regulamentul ANRE nr.59/2013 si pct.2.1 din anexa la regulament.

În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, anexând la cerere, în copie, înscrisuri (f.5-44).

Reclamantul a achitat taxa judiciara de timbru de 40 lei.

În data de 14.08.2014, parata E.M. a formulat intampinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive privind capatul nr.2 al cererii,

Cu privire la excepţia lipsei calitatii procesuale pasive, parata a arătat că solicitarea reclamantului de la pct.2 priveşte obiectul de activitate al paratei E.M., care este operator de distribuţie si reţea.

A mai arătat că HG nr.90/2008 reglementează modul de emitere a avizului tehnic de racordare (în continuare ATR) care conţine soluţia economica şi tehnica de racordare.

Astfel, potrivit art.18, avizul tehnic de racordare constituie oferta operatorului de reţea la cererea de racordare a solicitantului. 

 Art. 19 alin.1, prevede că operatorii de reţea emit, la cerere, avize tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public, pe care le exploatează comercial conform licenţelor, pentru locurile de producere sau de consum ale obiectivelor amplasate în zona geografică stabilită prin licenţă pentru desfăşurarea activităţii. 

Art.4 pct.31 din H.G. nr.1007/2004, prevede că operatorul de reţea este operatorul de transport şi de sistem sau operatorul de distribuţie, iar potrivit pct.30, operatorul de distribuţie este „persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă o reţea electrică de distribuţie (similar, distribuitor)”.

A învederat că potrivit obiectului de activitate, E.M. nu deţine în proprietate, nu administrează şi nu exploatează capacităţi energetice, reţele, linii si cabluri eletrice, posturi de transformare, pe cale de consecinţă, aceasta nu are calitate procesuala pasiva raportat la capatatul nr.2 al cererii. 

În apărare, parata E.M. a arătat că, în speţă, contractul de furnizare a energiei eletrice nr.1984391211 din 06.06.2012, pe durata nedeterminata, în prezent nu îşi produce efectele juridice, întrcat la adresa locului de consum nu există soluţie actualizată de racordare la reţeaua eletrica.

Potrivit avizului tehnic de racordare nr.20210286 din 01.06.2012, parata a arătat că acesta a fost valabil pana la data de 01.09.2012, data de la care reclamantul trebuia să obtina si să accepte de la operatorul de distribuţie o nouă soluţie de racordare pentru branşament pe durata nedeterminata.

Potrivit Regulamentului de furnizare a energiei eletrice aprobat prin H.G. nr.1007/2004 si a Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţele eletrice de interes public aprobat prin HG nr.92/2008, contractul de furnizare se încheie în condiţiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, ce constituie parte integranta din acesta.

Cum in speta la adresa locului de consum nu exista un aviz tehnic de racordare actualizat de E.D. şi acceptat de catre reclamant, nu sunt indeplinite condiţiile tehnice de furnizare a energiei electrice.

În drept, parata a invocat dispoziţiile Legii nr.123/2012, H.G. nr.1007/2004 si H.G. nr.90/2008.

În probaţiune, parata a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri, anexând la cerere, în copie, înscrisuri (f.65-73).

În data de 21.11.2014, parata E.D. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în legătură cu primul capat de cerere.

Referitor la excepţia invocata, parata a arătat că are doar calitatea de distribuitor a energiei eletrice şi prestează acest serviciu furnizorilor în vederea alimentării cu energie eletrica a consumatorilor acestora.

Nedeţinând şi licenţa de furnizare, operatorul de distribuţie nu poate fi obligat la furnizarea sau la suspendarea masurii de sistare a energiei eletrice.

A învederat că nu este parte a contractului de furnizare a energiei eletrice.

În apărare, parata E.D. a învederat că este operator principal de distributie a energiei eletrice in zona Muntenia în baza contractului de concesiune încheiat cu Statul Romanprin ministerul de resort şi a Licenţei pentru distribuţie a energiei eletrice emisă în condiţiile Legii nr.13/2007, precum şi prestatoare a serviciului public de distribuţie a energiei eletrice in zonele menţionate de licenta.

A mai arătat că la locul de consum din Bucureşti, sector 3, aparţinând reclamantului, a fost montat contorul seria 9311409 la ET 119800995 conform Ordinului de lucru emis de parata nr.19205354.

A susţinut că alimentarea cu energie eletrica a acestui loc de consum s-a realizat începand cu data de 20.10.2010 în baza contractului încheiat pe perioada determinata (organizare santier), data de expirare fiind 29.03.2012.

Cu toate că respectivul contract a încetat la data de 29.03.2012, în urma verificarilor în teren efectuate de reprezentanţii paratei la data de 13.05.2014, s-a constatat faptul că reclamantul beneficia în continuare de energie eletrica, fiind întocmite Nota de constatare nr.013178 si Procesul verbal de verificare nr.0073870, fiind constatata tensiune la bornele contorului.

A menţionat faptul că energia electrica a fost consumata si inregistrata de contor, dar nefacturata şi, prin urmare, neachitata de reclamant.

A arătat că în speţă sunt incidente dispoziţiile art.92 alin.2 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale.

Parata a invocat dispoziţiile art.90 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.1007/2004, care prevede că „(1) Furnizorul este îndreptăţit să rezilieze contractul de furnizare a energiei electrice conform art. 42 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 în următoarele cazuri: a) în caz de consum fraudulos; (...) (2) Prin consumul fraudulos prevăzut la alin. (1) se înţelege: a) conectarea oricărui receptor sau a instalaţiei de utilizare înainte de grupul de măsurare; b) orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsurare; c) consumatorul refuză încheierea unui nou contract sau a unor acte adiţionale la contractul existent atunci când intră în vigoare reglementări noi care necesită această acţiune, cu un preaviz de 30 de zile; d) consumatorul pierde calitatea legală pe baza căreia s-a încheiat contractul de furnizare, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare.”

Prin urmare, întrucat alimentarea locului de consum aparţinând reclamantului trebuia să înceteze, s-a emis ODL de reziliere din 16.05.2014, în urma verificarilor paratei, care a determinat si citirea indexului contorului, respectiv a înregistrarilor privind cantitate de energie consumata în toata aceasta perioada, furnizorul a emis factura de închidere contract, conform procesului verbal de analiza a abaterilor nr.11250/20.05.2015, factura ce nu a fost achitata de către reclamant.

A învederat că deconectarea reclamantului de la reţeaua de energie eletrica a fost dispusă în temeiul dispoziţiilor art.61 alin.3 din Legea nr.123/2012.

A mai precizat că în perioada 2012 – 2013, reclamantul a solicitat continuarea furnizarii energiei eletrice la adresa sector 3, după expirarea valabilităţii contractului de furnizare a energiei eletrice nr.1193997011 din 06.10.2010, fără a se indeplini condiţiile prevăzute în avizul tehnic de racordare emis de parata pentru realizarea branşamentului definitiv.

Astfel, cererea nr.20210286 din 11.05.2012 a fost realizata pentru tip branşament nou temporar cu menţiunea „aviz temporar prelungire - 6021153”, parata eliberând avizul tehnic de racordare nr.20210286 din 01.06.2012 valabil la data de 01.09.2012 (3 luni), cu menţiunea „ultima prelungire”.

Cererea ulterioara nr.92271655 din 05.08.2013 a fost formulata pentru tip branşament nou definitiv pentru racordare parti comune ale imobilului, aceasta cererea fiind soluţionata prin emiterea de catre parata a avizului tehnic de racordare nr.92271655 din 20.12.2013 pe perioada nedeterminata, nefiind insa incheiat contract de furnizare deoarece reclamantul nu a achitat tariful de racordare precizat în ATR 92271655/20.12.2013 si nu s-a intocmit contract de racordare.

A învederat că cererea de emitere a unei noi soluţii economice si tehnice favorabile reclamantului este neîntemeiata, întrucat se încearca evitarea etapelor strict şi expres prevăzute de actul normativ (HG nr.90/2008).

Prin urmare, dat fiind faptul că reclamantul refuză îndeplinirea obligaţiilor de plată ce îi revin conform soluţiilor propuse de parata, soluţii emise în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, în urma realizarii studiului de soluţie care a determinat modalitatea cea mai eficienta de racordare a reclamantului, din punct de vedere tehnic şi economic, parata a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiata.

În drept, parata a invocat Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori captivi aprobat prin H.G nr.1007/2004.

În probaţiune, parata a solicitat încuviinţarea probei prin înscrisuri.

În data de 27.02.2015, reclamantul a depus cerere precizatoare, prin care a arătat că, în esenţă, în masura în care Enel Distribuţie nu emite o soluţie favorabila, Enel Energie nu va încheia contractul de furnizare cu reclamantul, procedând la sistarea furnizarii.

În legătură cu petitul nr.2, reclamantul a arătat că prin avizul tehnic de racordare nr.92271655 din 20.12.2013, la solicitarea reclamantului, E.D. i-a propus soluţia tehnica de executare a unui „branşament subteran din T4715 cu montare FDCP 8M-25A-Conform ST3E/2003. Lucrare corelata (...)” soluţie gresita, în sensul că nu sunt 8 locuri de consum, ci 12 (11 apartamente si spaţiul comun). Costurile pentru executrea acestui branşament fiind cuantificat la 47.199,32 lei (fila 2 din ATR).

În data de 04.03.2014, reclamantul a depus o adresa prin care a solicitat emiterea unei noi soluţii tehnice, raportat la faptul că în zona exista o sursa mai apropiata de T4715 pentru racordare. Adresa este susţinută cu planul de amplasament autorizat de către primărie.

Urmare a refuzului înaintat către E.D., acestia din urma au emis avizul nr.211/25.07.2014, prin care ii propuneau o alta solutie tehnica cu doua variante. Asadar, în variantele propuse, racordul trebuie să se realizeze de la T4715, aflat la 350 m de proprietatea reclamantului, ceea ce implica montarea, din resurse proprii, a unor stalpi de joasa tensiune. Costurile totale pentru prima varianta propusa sunt de 64.057 lei, fără TVA, iar pentru cea de a doua 77.525 lei fără TVA.

Faţă de propunerile facute de catre E.D., reclamantul a fost nevoit să le refuze datorita costurilor foarte mari de executie şi, mai mult decat atat, reclamantul nu are obligaţia de a dezvolta reţeaua de energie electrica a E.D., aceasta fiind nationala, obligatia revenindu-le acestora din urma.

Reclamantul a solicitat societătii de executie să ii furnizeze o soluţie tehnica raportat la faptul că la nici 10m distanta de proprietatea reclamantului exista reţea de joasă tensiune care să permita efectuarea branşamentului imobilului reclamantului.

A menţionat că în niciun moment E.D. nu i-a comunicat care este amplasamentul retelelor de joasă tensiune aflate în vecinatatea proprietatii, raportat la adresa prin care reclamantul a refuzat ofertele tehnice propusue de aceasta.

În data de 25.03.2015, parata E.M. a depus raspuns la cererea precizatoare, prin care a invocat faptul că, în speţă, contractul de furnizare se încheie în condiţiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, ce constituie parte integranta din acesta (Ordinul Preşedintelui ANRE nr.64/2014 şi Ordinul nr.59/2013, completat şi modificat prin Ordinul nr.63/2014).

În cauza, instanţa a administrat proba prin înscrisuri şi expertiza electroenergetica.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Analizând prioritar, în baza art.248 C.pr.civila, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei E.M. privind capatul nr.2 al cererii, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere faptul că stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua de energie eletrică este atributul operatorului de reţea, potrivit art.19 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, instanţa apreciază că parata  E.M. , în calitate de furnizor de energie eletrică, nu are calitate procesuala pasiva în legătură cu petitul nr.2 al cererii de chemare în judecata.

Drept pentru care, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocata de parata E.M. şi, pe cale de consecinţă, va respinge capatul nr.2 al cererii formulat în contradictoriu cu parata E.M., ca fiind introdus impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, în fapt, reclamantul T.P. a încheiat contractul de furnizare a energiei eletrice la micii consumatori finali, industriali si similari, la tarife reglementate, nr.1193997011 din 06.10.2010, cu E.M., pentru locul de consum „organizare de şantier”, pe o perioada determinata pana la 29.03.2012.

Urmare a cererii de racordare înregistrata sub nr.20210286 din 11.05.2012, avand ca scop racordarea unui loc de consum nou temporar, ce a fost adresata de T.P., E.M. a emis Avizul tehnic de racordare pentru consumator casnic nr.20210286 din 01.06.2012, prin care a aprobat racordarea la reţeaua eletrică a obiectivului aviz temporar prelungire (6021153), amplasat în Bucureşti, sector 3, pentru o putere aprobată de 9 kw (f.65).

În cuprinsul Avizului tehnic de racordare pentru consumator casnic nr.20210286 din 01.06.2012 s-a menţionat că perioada de funcţionare aprobată pentru acest aviz de racordare este pana la data de 01.09.2012 („ultima prelungire”).

În data de 06.06.2012, în baza avizului de racordare nr.20210286 din 01.06.2012 emis de E.D., între E.M., în calitate de furnizor, şi T.P., în calitate de client, a intervenit Contractul de furnizare a energiei eletrice la consumatori casnici nr.1984391211, pentru o perioada nedeterminata pentru locul de consum situat în str. Marului, nr.71, Lot 5 (f.5-7, 101).

În baza cererii înregistrate cu nr.92271655 din 05.08.2012, avand ca scop racordarea unui loc de consum nou definitiv, adresata de T.P., a fost emis Avizul tehnic de racordare pentru consumator casnic nr. 92271655/20.12.2013, prin care s-a aprobat racordarea la reţeaua eletrică a obiectivului imobil de locuinţe situat în str. Marului, nr.71, ap. PC, loc., sector 3.

Prin Avizului tehnic de racordare pentru consumator casnic nr. 92271655/20.12.2013, pentru realizarea instalaţiei de racordare, operatorul de reţea a adus la cunoştinţa consumatorului faptul că se impune efectuarea unui branşament subteran din T4715 cu montare FDPC 8M-25A-Conform ST3E/2003, lucrare corelata:93585862, 93584849, 93584530, 93588777, 93588466, 93583591, 93587202. De asemenea, operatorul de reţea a încunoştiinţat consumatorul asupra faptului că valoarea tarifului de racordare este de 47.199 lei, inclusiv TVA (f.16, 17).

Urmare a cererilor depuse de T.P. în data de 19.08.2013, în data de 14.12.2013 E.D. a emis următoarele avize tehnice de racordare pentru consumator casnic nr.93585862 aferent lotului 1 (f.20), nr.93587202 pentru LOT 2 (f.12), nr.93588466 pentru Lot 7 (f.37), nr.93588777 pentru lot 8 (f.33), nr.93584530 pentru lot 10 (f.25), nr.93584849 pentru lot 11 (f.41)

Urmare a cererii depuse de T.P. în data de 19.08.2013, în data de 20.01.2014 E.D. a emis următoarele avize tehnice de racordare pentru consumator casnic nr.93583591 aferent lotului 9 (f.29).

Ţinând seama de avizul nr.211 din 25.07.2014 emis de E.D., precum şi de cererea precizatoare depusă de reclamant în data de  27.02.2015, reiese că imobilul situat în Bucureşti, sector 3, este compus dintr-o clădire cu 3 etaje cu un număr de 11 apartamente şi un spaţiu comun.

În drept, potrivit art.2 alin.4 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, avizul tehnic de racordare, emis de operatorul de reţea în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, conţine condiţiile tehnico-economice de racordare la reţea a unui loc de consum şi/sau de producere. 

În ceea ce priveşte etapele procesului de racordare la reţelele electrice, potrivit art.9 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, „Pentru realizarea racordării instalaţiilor unui utilizator la reţeaua electrică de interes public se parcurg, dupa caz, următoarele etape, în ordine cronologică: a) etapa preliminară de documentare şi informare a utilizatorului; b) depunerea de către utilizator a cererii de racordare la operatorul de reţea şi a documentaţiei aferente pentru obţinerea avizului tehnic de racordare; c) stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua electrică şi emiterea de către operatorul de reţea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de racordare; (...)”.

Conform art. 19 alin.(1) şi alin.(2) din acelaşi regulament, „(1) Operatorul de reţea are obligaţia de a colabora cu utilizatorul pentru stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua electrică cea mai avantajoasă pentru utilizator din punct de vedere tehnic şi economic, ţinând seama de: a) interesele justificate ale utilizatorului care solicită racordarea; b) cerinţele tehnice privind utilizarea, funcţionarea şi siguranţa reţelei electrice;  c) necesitatea menţinerii calităţii serviciului de transport sau de distribuţie prestat pentru toţi utilizatorii din zonă. (2) Un utilizator nu poate fi racordat la o anumită tensiune nominală sau într-un anumit punct al reţelei, considerate de utilizator a fi cele mai avantajoase din punct de vedere economic, dacă acest lucru afectează siguranţa sistemului electroenergetic naţional prin nerespectarea normelor tehnice sau a standardelor de performanţă privind calitatea serviciului de transport/distribuţie al/a energiei electrice.” 

Potrivit pct.9.1. şi pct.9.2. din Anexa nr.2 la Ordinul ANRE nr.59/2013, „ 9.1. Este interzisă alimentarea cu energie electrică a clienţilor finali casnici individuali din ansamblu utilizând instalaţiile electrice realizate pentru racordarea organizării de şantier necesare construirii blocurilor şi/sau locuinţelor; 9.2. Operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să verifice dacă sunt respectate prevederile de la punctul 9.1 şi, în situaţia în care constată încălcarea acestora, să procedeze la deconectarea instalaţiei de racordare a organizării de şantier, cu informarea imediată a autorităţii competente.” 

Cat priveşte condiţiile în care se încheie contractul de furnizare a energiei eletrice, potrivit art.35 din HG nr.1007/2004, contractul de furnizare se încheie în condiţiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, ce constituie parte integrantă din acesta. În situaţiile în care la locul de consum respectiv există un aviz tehnic de racordare de la un contract anterior, acesta se poate prelua în cadrul unui nou contract, în condiţiile prevăzute în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public. 

Conform art.44 alin.1 din H.G. nr.1007/2004, pentru fiecare loc de consum, contractul de furnizare a energiei electrice se încheie pe o durată nedeterminată sau convenită de părţi, durată mai mică sau cel mult egală cu cea prevăzută în avizul tehnic de racordare.

În speţă, în legătură cu petitul nr.2 al cererii introductive de instanţă, având în vedere faptul că reclamantul a formulat cerere de racordare la reţeaua electrică a unui imobil compus din 11 apartamente şi parţi comune, instanţa apreciază că reclamantul nu este îndreptăţit să invoce dispoziţiile Anexei nr.2 la Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, inclusiv art.2.1., întrucat aceasta anexă se referă doar la racordarea unei locuinţe individuale la reţeaua eletrică de distribuţie, iar nu şi la racordarea la reţeaua eletrică a unui ansamblu de locuinţe.

Condiţiile speciale de racordare a unui ansamblu de locuinţe sunt prevăzute în Anexa nr.3 al Ordinului ANRE nr.59/2013.

Prin urmare, reclamantului îi revine obligaţia de a achita toate costurile necesare racordării imobilului situat în Bucureşti, sector 3 la reţeaua de energie electrică.

Cat  priveşte obiecţiunile reclamantului referitoare la soluţia tehnică propusă de operatorul de reţea pentru imobilul din sector 3, instanţa a observat că anterior formulării cererii de chemare în judecata reclamantul a prezentat operatorului de reţea date nereale privind caracteristicile tehnice ale locului de consum, în sensul că a omis să aducă la cunoştinţa faptul că imobilul este compus din 11 apartamente si parti comune („FDCP–8”) (f.16).

Ţinând seama de considerentele raportului de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar C.N.C., de cuprinsul avizului tehnic de racordare nr.92271655/20.12.2013, prin care reclamantul a declarat că puterea maxim simultan absorbită a locului de consum este de doar 3,26 kVa/3 kW, pentru ca prin cererea din 12.03.2014 să declare că puterea maxim simultan absorbită a locului de consum – imobil locuinţe tip Ds+P+3E+Pod din Bucureşti, sector 3 este de 60 kW/65,22 kVa (5 kW pentru fiecare apartament şi spaţiu comun), instanţa constată că, în speţă, cererea de racordare la reţeaua de energie electrică formulată de T.P. a nesocotit şi dispoziţiile art.13 lit.f) din Ordinul ANRE nr.59/2013.

Instanţa constata ca abia prin cererea formulata în vederea obţinerii avizului tehnic de racordare nr.132255390/12.03.2014, reclamantul a adus la cunoştinţa operatorului de reţea situaţia reala a imobilului, precum şi puterea maxim simultan absorbită (60 kW/65,22kVa) (f.108).

Având în vedere faptul că masurarea energiei eletrice se realizează prin contor monofazat, precum şi împrejurarea că reclamantul nu a solicitat emiterea avizului tehnic de racordare cu luarea în considerare şi a branşamentului trifazic, instanţa va înlătura ca neîntemeiate obiecţiunile formulate de reclamant împotriva raportului de expertiză sub acest aspect.

Faţă de cele mai sus expuse, ţinând seama de concluziile raportului de expertiză judiciara întocmit de expert C.N.C., prin care s-a stabilit că soluţia de racordare a imobilului situat în Bucureşti, sector 3, la reţeaua de distribuţie a energiei eletrice de joasă tensiune, şi anume la stalpul aflat la 10 m faţă de imobilul sus-menţionat nu respectă cerinţele tehnice prevăzute de art.19 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, precum şi împrejurarea că de la bun început cererea de racordare la reţeaua de energie eletrică a fost formulată cu încălcarea dispoziţiilor art.13 şi art.14 din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, instanţa apreciază nejustificata solicitarea reclamantului de obligare a operatorului de reţea de a emite o soluţie tehnica cu privire la acest punct al reţelei.

Referitor la capatul de cerere nr. 1, având în vedere faptul că, pe de o parte, prin Avizul tehnic de racordare nr.20210286 din 01.06.2012 s-a aprobat racorarea la reţeaua eletrică a obiectivului aviz temporar prelungire care era valabil pana la data de 01.09.2012 (f.66), iar, pe de altă parte, faptul că în baza art.35 din H.G. nr.1007/2004 acest aviz constituie parte integrantă a Contractului de furnizare a energiei electrice la consumatori finali nr.1984391211 din 06.06.2012, care putea fi încheiat pe o durată cel mult egala cu cea prevăzută în avizul tehnic de racordare (art.44 H.G. nr.1007/2004), instanţa apreciază că după expirarea avizului tehnic de racordare reclamantul nu este îndreptăţit să solicite obligarea furnizorului de energie eletrică de a nu întrerupe furnizarea energiei electrice în baza acestui contract.

Ca atare, în speţă, sistarea furnizării energiei electrice se putea efectua de furnizorul de energie electrică şi în baza art.9.1 din Anexa nr.3 la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public aprobat prin Ordinul ANRE nr.59/2013, precum şi în considerarea faptului că reclamantul a omis să formuleze cerere de reactualizare a avizului tehnic de racordare.

Faţă de cele mai sus reţinute, instanţa respinge în rest cererea, ca neîntemeiata.

Ţinând seama de lucrarea efectuată de expertul judiciar C.N.C., instanţa apreciază întemeiată solicitarea expertului judiciar de majorare a onorariului cuvenit acesteia.

Astfel, în baza art.338 C.pr.civilă, instanţa majorează onorariul expertului la suma de 1.450 lei şi, pe cale de consecinţă, obligă reclamantul să achite expertului judiciar suma de 450 lei, reprezentând onorariu majorat.

Pentru aceste considerente,

Domenii speta

Spete similare