Împiedicarea unui acţionar majoritar aflat în procedura de dizolvare de a participa la adunarea acţionarilor. Nulitate absolută hotărâre acţionari.

Dreptul acţionarului de a participa la deliberări este un drept fundamental al acestuia, iar dincolo de impactul împiedicării de a vota în cazul concret, care poate fi unul minor sau major, norma este instituită pentru a proteja un drept pe care se întemeiază buna funcţionare a pieţei de capital, ceea ce reprezintă, cu siguranţă, un domeniu de interes general şi nu unul particular. Împiedicarea accesului unui acţionar ce îndeplineşte condiţiile legii de a participa la adunarea generală a acţionarilor dă dreptul oricărei persoane interesate să ceară în justiţie anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor. Hotărârea de dizolvare a asociaţiei acţionare nu influenţează calitatea de acţionar al acesteia întrucât chiar şi în cursul lichidării, asociaţia îşi păstrează personalitatea juridică cu capacitatea juridică restrânsă la operaţiunile de lichidare, ceea ce-i permite să-şi păstreze calitatea de acţionar până la data transmiterii acţiunilor, finalizării lichidării şi radierii asociaţiei din registrul persoanelor juridice.

Asupra apelului de faţă:

Constată că prin sentinţa civilă nr. 354/CC/2013 pronunţată de Tribunalul Braşov au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor E.M. şi A.S.M.C.P. şi lipsei de interes a reclamantei A.S.M.C.P..

A fost admisă excepţia lipsei de interes a reclamantei E.M., invocată de pârâta S.C. P. S.A. şi, în consecinţă:

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta E.M., în contradictoriu cu pârâta S.C. P. S.A.  B., ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.

A fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.S.M.C.P.  B., în dosarul conex nr. 4778/62/2013, în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă şi, în consecinţă:

S-a constatat nulitatea Hotărârii AGOA din 08.04.2013 a S.C. P. S.A.

Fără cheltuieli de judecată.

În motivarea hotărârii se arată că ASMC este o asociaţie fără scop lucrativ, înfiinţată în temeiul Legii nr. 77/1994. Scopul înfiinţării acesteia a fost acela de a dobândi şi de a folosi, în condiţiile legii, în numele şi pentru membrii săi, acţiuni ale S.C. P. S.A., în vederea privatizării acesteia.

Pârâta a susţinut că, în temeiul art. 22 din Statut şi a art. 39-47 din Legea nr. 77/1994 şi având în vedere hotărârea AGEA din 19.02.2005, A.S.M.C. a fost dizolvată.

Faţă de dispoziţiile art. 54-59 din O.G. nr. 26/2000, dizolvarea A.S.M.C. nu a fost una judecătorească.

Este adevărat că, prin Încheierea din data de 22.02.2005, Judecătoria Braşov a luat „act de hotărârea privind dizolvarea asociaţiei şi desemnarea lichidatorului P.T., în condiţiile art. 54 lit. c, 57, 61 alin. 2 din O.G. nr. 26/2000 şi de declanşarea procedurii de lichidare, urmând a dispune cuvenitele menţiuni în registrul special al instanţei”. Cu toate acestea însă, încheierea menţionată nu a fost înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Art. 57 din O.G. nr. 26/2000, în forma în vigoare la data hotărârii AGEA a A.S.M.C., 19.02.2005, prevedea că: „Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul-verbal, în formă autentică, se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscris în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor”.

Aşadar, dizolvarea a fost una convenţională (nu de drept sau judecătorească). Cu toate acestea, pentru a produce efecte juridice, dizolvarea ar fi trebuit să fie înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile art. 57, citate mai sus, însă această operaţiune nu s-a realizat. Simpla cunoaştere sau recunoaştere de către pârâtă a Hotărârii AGEA a A.S.M.C. nu poate suplini înscrierea acelei hotărâri în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

De altfel, faţă de contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiat între FPS şi A.S.M.C. şi având în vedere şi adresele emise de AVAS în anii 2007 şi 2011  nu s-a putut reţine că reclamanta A.S.M.C. s-ar putea dizolva câtă vreme scopul pentru care a fost înfiinţată nu a fost atins.

Dacă reclamanta A.S.M.C. ar fi fost dizolvată, aceasta nu ar mai figura în calitate de acţionar al S.C. P. S.A., aşa cum rezultă din furnizarea de informaţii nr. 1087673.

Faţă de argumentele expuse, instanţa de fond a constatat că reclamanta A.S.M.C. are calitate procesuală activă şi, faţă de motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, justifică un interes care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 33 Cod procedură civilă.

Pe fond, instanţa a apreciat că acţiunea reclamantei A.S.M.C. este întemeiată.

La data de 07.03.2013, a fost publicat în Monitorul Oficial convocatorul pentru AGOA a pârâtei din data de 08.04.2013 cu 7 puncte pe ordinea de zi.

În acest convocator au fost menţionate în mod expres următoarele drepturi ale acţionarilor care reprezintă, individual sau în mod colectiv cel puţin 5% din capitalul social: de a introduce puncte pe ordinea de zi, cu condiţia ca fiecare punct să fie însoţit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală în termen de cel mult 15 zile de la data publicării convocatorului în M.O.; de a prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse sau propuse spre a fi incluse pe ordinea de zi a AGA, în termen de cel mult 15 zile de la data publicării convocatorului în M.O.; de a face propuneri privind candidaţii pentru postul de administrator special şi administratori membri ai C.A., însoţite de informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţiile respective, în termen de cel mult 15 zile de la data publicării convocatorului în M.O..

A.S.M.C. P. a depus, la data de 20.03.2013, o adresă în cuprinsul căreia a solicitat alegerea C.A. prin metoda votului cumulativ şi a nominalizat doi candidaţi pentru alegerea ca membri în C.A., respectiv: E.M. şi S.N..

Pârâta nu a dat curs acestei cereri întrucât a apreciat că A.S.M.C. este dizolvată. Faţă de cele reţinute anterior, este evident că A.S.M.C. avea calitatea de acţionar semnificativ al pârâtei, cu un nr. de 5.186.025 acţiuni, reprezentând 13,49% din capitalul social, aşa încât putea solicita introducerea de punte pe ordinea de zi conform convocatorului şi avea dreptul de a participa  şi de a vota în cadrul AGOA din data de 08/04/2013. Din procesul-verbal al şedinţei AGOA rezultă că A.S.M.C. a fost înlăturată de la votare.

Conform dispoziţiilor art. 1171 Legea societăţilor comerciale (în forma de la data şedinţei AGOA), „(1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai mulţi acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social.

(2) Cererile se înaintează consiliului de administraţie, respectiv directoratului, în cel mult 15 zile de la publicarea convocării, în vederea publicării şi aducerii acestora la cunoştinţă celorlalţi acţionari. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, şi acţionarii doresc să formuleze propuneri de candidaturi, în cerere vor fi incluse informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţiile respective.

(3) Ordinea de zi completată cu punctele propuse de acţionari, ulterior convocării, trebuie publicată cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute de lege şi/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunării generale, cu cel puţin 10 zile înaintea adunării generale, la data menţionată în convocatorul iniţial”.

Dispoziţiile art. 1171 alin. 3 Legea societăţilor comerciale stabilesc o obligaţie, nu o facultate în favoarea societăţii pârâte, aşa încât, încălcarea acestei obligaţii legale imperative este sancţionată cu nulitatea absolută virtuală.

Potrivit dispoziţiilor art. 243 alin. 3 şi 5 din Legea nr. 297/2004, „(3) Accesul acţionarilor îndreptăţiţi să participe, la data de referinţă, la adunarea generală a acţionarilor este permis prin simpla probă a identităţii acestora, făcută, în cazul acţionarilor persoane fizice, cu actul de identitate sau, în cazul persoanelor juridice şi al acţionarilor persoane fizice reprezentate, cu împuternicirea dată persoanei fizice care le reprezintă, cu respectarea prevederilor legale aplicabile în materie.

 (5) Împiedicarea accesului unui acţionar ce îndeplineşte condiţiile legii de a participa la adunarea generală a acţionarilor dă dreptul oricărei persoane interesate să ceară în justiţie anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor”.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi faţă de împrejurarea că reclamantei A.S.M.C. nu i s-a permis să participe şi să voteze la şedinţa AGOA din 08.04.2013, este evident că hotărârea adoptată este lovită de nulitate.

Împotriva hotărârii a declarat apel pârâta S.C. P. S.A. B. solicitând respingerea acţiunii formulate de reclamanta A.S.M.C.P. S.A. motivat de faptul că asociaţia a fost dizolvată în mod irevocabil şi a fost supusă formalităţilor de lichidare. Măsura de suspendare a dizolvării asociaţiei luată la 2.04.2008 nu mai putea fi dispusă de vreme ce s-a numit un lichidator. Asociaţia a fost constituită pentru 10 ani, termen care a expirat la 21.02.2005. Neînscrierea menţiunii de dizolvare în Registrul Asociaţiilor nu înlătură efectele dizolvării. Contractul de vânzare-cumpărare acţiuni încheiat de asociaţie cu FPS este irelevant şi nu are legătură cu starea de dizolvare, lichidatorul realizând numai acele operaţiuni care sunt necesare lichidării. Sancţiunea aplicabilă în cazul în care un asociat nu a votat este nulitatea relativă şi nu cea absolută cum greşit a arătat instanţa, întrucât interesul încălcat este unul privat şi nu public, în acest sens fiind şi prevederile art. 243 alin. 5 din Legea nr. 297/2004. Excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes se impuneau a fi admise faţă de situaţia juridică a asociaţiei.

Prin cererea înregistrată la 4.02.2014 reclamanta E.M. a formulat apel incident în temeiul art. 472 alin.1 Cod procedură civilă solicitând respingerea excepţiei lipsei de interes şi admiterea acţiunii. În motivare, reclamanta arată că acţionarii unei societăţi nu trebuie să justifice un interes propriu în acţiunile în anulare ale hotărârilor adunărilor generale, interesul derivând din calitatea de acţionar, astfel cum s-a reţinut prin decizia nr. 2979 din 2007  a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nepublicarea ordinii de zi revizuite, neintroducerea pe ordinea de zi a solicitării privind alegerea membrilor consiliului de administraţie prin metoda votului cumulativ şi împiedicarea participării A.S.M.C. la vot constituie motive de nulitate absolută a hotărârii adunării generale.

Intimata A.S.M.C. P. S.A. şi E.M. au depus întâmpinare solicitând respingerea apelului pârâtei întrucât asociaţia nu este dizolvată, nefiind îndeplinit scopul pentru care a fost înfiinţată. Efectele hotărârii de dizolvare au fost suspendate prin hotărârea din 2.04.2008, principiul simetriei actelor juridice permiţând acest lucru. Dizolvarea nu a intervenit ca urmare a împlinirii duratei pentru care a fost constituită. Acţiunile deţinute de A.S.M.C. conferă prerogativele legale ale asociaţiei până la momentul distribuirii acţiunilor către membrii asociaţiei. Calitatea procesuală a asociaţiei şi interesul în promovarea acţiunii derivă din calitatea de acţionar.

Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel şi actele dosarului, în baza art. 466 Noul Cod de procedură civilă se constată  următoarele:

În mod corect a reţinut prima instanţă că A.S.M.C. P. S.A. are calitatea de acţionar al societăţii P. S.A., figurând ca atare atât în Registrul Comerţului cu un număr de  5.186.025 acţiuni reprezentând 13,49 % din capitalul social cât şi în structura sintetică consolidată a deţinătorilor de acţiuni emis de Depozitarul Central SA. Potrivit art. 14 alin. 3 din Regulamentul nr. 6/2009 acţionarii înregistraţi la data de referinţă pot participa şi vota la adunările generale ale acţionarilor, prin urmare, şi asociaţia avea dreptul de a participa şi vota în cadrul adunării din 8.04.2013.

Aspectele legate de hotărârea de dizolvare a asociaţiei nu influenţează calitatea de acţionar al asociaţiei întrucât chiar şi în cursul lichidării, asociaţia îşi păstrează personalitatea juridică cu capacitatea juridică restrânsă la operaţiunile de lichidare, ceea ce-i permite să-şi păstreze calitatea de acţionar până la data transmiterii acţiunilor, finalizării lichidării şi radierii asociaţiei din registrul persoanelor juridice. Potrivit art. 41-47 din Legea nr. 77/1994 aplicabile la data înfiinţării asociaţiei cât şi conform art. 61-71 din O.G. nr. 26/2000 aplicabile la data adoptării hotărârii de dizolvare a asociaţiei din 19.02.2005, dizolvarea asociaţiei este urmată de procedura lichidării în care se continuă operaţiunile juridice în curs până la lichidarea întregului patrimoniu, întocmirea bilanţului de lichidare şi radierea asociaţiei. Conform art. 71 alin.1 din O.G. nr. 26/2000, asociaţia sau fundaţia încetează a fiinţa doar la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. În consecinţă, până la radiere, asociaţia îşi păstrează personalitatea juridică, aspect necontestat nici de apelanta pârâtă. Potrivit menţiunilor din Registru asociaţiilor, A.S.M.C. P. S.A. nu a fost radiată întrucât operaţiunile de lichidare nu au fost finalizate, ci au fost suspendate, însăşi dizolvarea asociaţiei nefiind operată în registru.

În legătură cu dizolvarea asociaţiei, susţinerile apelantei pârâte cu privire la împlinirea duratei pentru care a fost constituită asociaţia nu au relevanţă în condiţiile în care hotărârea asociaţiei de dizolvare din 19.02.2005 nu a fost luată pentru acest motiv, ci pe motivul realizării scopului asociaţiei. Dizolvarea A.S.M.C. P S.A. pe motivul împlinirii duratei de funcţionare şi a devenirii ilicite a scopului asociaţiei, a format însă obiectul dosarelor nr. 19182/197/2011 şi nr. 28015/197/2011 ale Judecătoriei Braşov, dizolvarea fiind respinsă prin sentinţele civile nr. 14805/21.11.2012 şi  nr. 14808/21.11.2012, astfel încât o reiterare a aspectelor soluţionate în cadrul acelor litigii, nu mai este posibilă, hotărârile judecătoreşti având putere de lucru judecat.

Hotărârea convenţională de dizolvare a A.S.M.C. din 19.02.2005 şi nu judecătorească cum greşit apreciază apelanta pârâtă, a fost suspendată de asociaţi prin hotărârea din 2.04.2008, constatându-se că actul de vânzare-cumpărare acţiuni nr. 564/26.10.1995 derulat cu AVAS Bucureşti nu a fost finalizat, astfel încât scopul asociaţiei nu a fost realizat. Hotărârea A.S.M.C. P. de confirmare a dizolvării din 11.01.2007 este anterioară hotărârii de suspendare a dizolvării, astfel încât nu are relevanţă cu privire la efectele dizolvării.

 Sentinţa civilă nr. 272/CC/22.02.2013 pronunţată de Tribunalul Braşov având ca obiect desemnarea administratorului special în procedura insolvenţei şi invocată de apelanta pârâtă pentru justificarea dizolvării asociaţiei nu poate fi opusă în prezentul litigiu, chestiunea juridică soluţionată fiind diferită. În acelaşi context, nici dispoziţiile sentinţei civile nr. 4354/15.04.2011 pronunţate de Judecătoria Braşov având ca obiect transmiterea acţiunilor către un membru al asociaţiei şi în care s-a reţinut că asociaţia nu este dizolvată, nu poate fi opusă în prezentul litigiu.  Încheierea din data de 24.02.2005 pronunţată de Judecătoria Braşov prin care s-a luat act de hotărârea asociaţiei de dizolvare din 19.02.2005 nu a fost pronunţată în temeiul art. 56 din O.G. nr. 26/2000, astfel încât nu poate fi considerată temei pentru dizolvarea asociaţiei pe cale judecătorească.

În legătură cu lipsa de relevanţă a adreselor emise de AVAS cu privire la contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, susţinerile apelantei pârâte urmează a fi respinse, cele două adrese confirmând faptul că executarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni nu s-a încheiat, astfel încât scopul constituirii asociaţiei nu a fost încă realizat.

Motivul de apel referitor la sancţiunea aplicabilă în cazul împiedicării unui acţionar să participe la adunarea generală a acţionarilor urmează a fi respins, reţinând că sancţiunea aplicabilă în acest caz este nulitatea absolută şi nu cea relativă, cum corect a menţionat şi instanţa de fond. Chiar dacă dispoziţiile art. 243 alin. 5 din Legea nr. 297/2004 indică sintagma ,,anularea hotărârii”, aceste menţiuni nu pot fi interpretate în sensul intervenirii sancţiunii nulităţii relative. Doctrina juridică a asimilat acestui caz sancţiunea nulităţii absolute considerând că dreptul acţionarului de a participa la deliberări este un drept „fundamental” al acestuia, iar dincolo de impactul împiedicării de a vota în cazul concret, care poate fi unul minor, norma este instituită pentru a proteja un drept pe care se întemeiază buna funcţionare a pieţei de capital, ceea ce reprezintă, cu siguranţă, un domeniu de interes general şi nu unul particular. Din această perspectivă, considerăm că prevederile legale menţionate sancţionează neregularităţile din faza desfăşurării adunării cu nulitatea absolută şi nu cu cea relativă.

 Referitor la excepţiile lipsei calităţii procesuale active a A.S.M.C.P. S.A. şi a lipsei de interes, se constată că în mod corect au fost respinse de prima instanţă, faţă de calitatea de acţionar al reclamantei. Interesul reclamantei de a ataca hotărârea adunării generale a acţionarilor derivă din calitatea sa de acţionar în societatea a cărei hotărâre o atacă, motivele invocate fiind legate de imposibilitatea de a participa la adunarea acţionarilor şi de a-şi exprima dreptul de vot.

Raportat la aceste considerente, se constată că apelul pârâtei este nefondat, urmând a fi respins în condiţiile art. 480 Noul Cod de procedură civilă.

În legătură cu apelul incident declarat de reclamanta E.M., se constată că susţinerile reclamantei referitoare la greşita  soluţionare a excepţiei lipsei de interes sunt corecte. Aşa cum s-a arătat mai sus, acţiunea în anulare sau în nulitate unei hotărâri a acţionarilor are caracterul unei acţiuni sociale deoarece se exercită exclusiv în folosul societăţii şi al acţionarilor şi nu strict pentru valorificarea unui interes personal, chiar dacă implicit are şi consecinţe de această natură. Prin urmare, interesul reclamantei de a ataca hotărârea adunării generale a acţionarilor derivă din calitatea sa de acţionar în societatea a cărei hotărâre o atacă. Această particularitate a dovedirii interesului prin însăşi calitatea de acţionar are drept consecinţă, în caz de admitere a acţiunii în anulare/nulitate, obligaţia organelor societare competente de a convoca o nouă adunare generală. În acest sens este şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti care prin decizia nr. 2979 din 2007 a reţinut că interesul în promovarea unei astfel de acţiuni este legat de intrarea în legalitate, indiferent de caracterul normei încălcate, întrucât hotărârile adunării generale sunt acte de voinţă internă ale societăţii care devin obligatorii pentru toţi acţionarii, în caz contrar, s-ar admite că forţa juridică a voinţei majoritare să poată fi impusă şi în condiţii de nelegalitate.

Pe fondul cererii, în condiţiile art. 480 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă şi văzând că reclamanta nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, prima instanţă cercetând în fapt şi în drept fondul litigiului în cererea conexă, urmează a se constata încălcarea dispoziţiilor art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 şi ale art. 243 alin. 5 din Legea nr. 297/2004 în privinţa hotărârii adunării generale a acţionarilor din 8.04.2013, cu referire la împiedicarea participării unui acţionar la vot, motiv pentru care, se va admite şi cererea reclamantei E.M..

 Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 480 Noul Cod de procedură civilă se va admite apelul incident, se va schimba în parte hotărârea instanţei de fond în sensul respingerii excepţiei lipsei de interes şi admiterii acţiunii reclamantei E.M.. Se vor menţine celelalte dispoziţii referitoare la respingerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active a A.S.M.C. P. S.A. şi a lipsei de interes, cât şi la admiterea acţiunii A.S.M.C.P. S.A..

În baza art. 453 Noul Cod de procedură civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei E.M. suma de 60,3 lei cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru de la fond şi apel.

Domenii speta

Spete similare