Apel. Procedura insolventei. Caracterul neconditionat (pur si simplu) al unei creante fiscale contestate în procedura administrativa prevazuta de Codul de procedura fiscala, daca nu s-a dispus suspendarea executarii titlului executoriu sau anularea acestu

Apel. Procedura insolventei. Caracterul neconditionat (pur si simplu) al unei creante fiscale contestate în procedura administrativa prevazuta de Codul de procedura fiscala, daca nu s-a dispus suspendarea executarii titlului executoriu sau anularea acestuia.

- art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 alineat 2 litera c) din HG nr. 224/2008

 - art. 105 alineat 2 din Legea nr. 85/2014

Decizia nr. 306/C/2015- A din 18.11.2015

Dosar nr. 3654/111/C/2014/a1 - A

Prin SENTINTA nr. 312/F/2015 din 26 februarie 2015, Tribunalul B. a respins ca nefondata exceptia tardivitatii contestatiei formulate de creditorul SC B. SRL O., invocata de debitorul SC W. D. SRL C., a admis în parte contestatia formulata de debitorul SC W. D. SRL în contradictoriu cu creditorul A. F. I. R. (A.P.D.R.P.) B. si administratorul judiciar P. I. IPURL O. , a dispus înscrierea sub conditie a creditorului în tabelul preliminar de creante al debitorului SC W. D. SRL. A respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul SC B. SRL în contradictoriu cu debitorul SC W. D. SRL si administratorul judiciar P. I. IPURL.

Pentru a hotarî astfel, analizând actele si lucrarile dosarului, Tribunalul a retinut urmatoarele:

La data de 22 septembrie 2014 a fost publicat de catre administratorul judiciar P. I. IPURL tabelul preliminar de creante al debitorului SC W. D. SRL. Potrivit art. 111 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 împotriva acestuia se poate formula contestatie în termen de 7 zile. Fiind vorba despre un termen instituit în vederea desfasurarii procedurii, acesta are neîndoielnic un caracter imperativ, depasirea lui atragând decaderea din dreptul de a mai formula contestatii.

Creditorul SC B. SRL a depus contestatia prin intermediul serviciului de posta la data de 30 septembrie 2014. Aplicând prevederile art. 183 Cod de procedura civila judecatorul sindic a retinut ca debitorul a depus contestatia în ultima zi a termenului amintit, astfel încât exceptia tardivitatii este nefondata.

Referitor la contestatia formulata de acest creditor a retinut ca, pentru a evita interpretarile diferite date notiunilor utilizate în cadrul procedurii insolventei, art. 5 pct. 20 teza a II-a din Legea nr. 85/2014 stabileste ca prin creanta certa se întelege aceea a carei existenta rezulta din însusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.

Creditorul a depus în sustinerea contestatiei sale doua facturi fiscale ce nu au fost însusite expres sau tacit de catre debitor. Extrasele contabile prezentate emana de la creditor, reflectând evidenta sa, fara ca ele sa fie confirmate de catre debitor. Chiar daca în cuprinsul extrasului aflat la fila 28 din dosar nr. 3654/111/2014 a 2 se arata ca din debitul de 201.879, 99 lei ar fi fost achitata suma de 20.000 lei, în absenta actului primar de plata nu se poate considera ca a fost acceptata tacit factura fiscala nr. 1360, astfel încât masura luata de administratorul judiciar este legala si temeinica.

În ceea ce priveste contestatia formulata de catre debitor, a retinut ca transmiterea procesului-verbal prin care au fost stabilite sumele datorate de catre acesta în urma neregulilor constatate de catre creditorul A. F. I. R. (A.P.D.R.P.) este consecinta directa a faptului ca acesta nu are posibilitatea de a efectua în concret acte de executare. Fiind vorba de venituri considerate ca bugetare în sens larg, întreaga procedura de executare silita urmeaza regulile generale stabilite de Codul de procedura fiscala.

Declansarea acesteia nu echivaleaza cu transmiterea calitatii de creditor catre organul fiscal, creditorul A. F. I. R. (A.P.D.R.P.) fiind îndreptatit sa solicite plata creantei în cadrul procedurii colective de insolventa, astfel încât sub acest aspect contestatia nu este fondata.

Referitor la celelalte motive invocate, judecatorul sindic a retinut ca ele reprezinta aceleasi argumente expuse în fata instantei de contencios administrativ. Examinarea legalitatii acestuia ar duce la încalcarea autoritatii de lucru judecat provizorie atasata de art. 430 alin. 4 Cod de procedura civila hotarârii pronuntate de Curtea de Apel O. si la crearea unei cai jurisdictionale paralele împotriva unui act pentru care a fost stabilita calea de contestare.

Cu toate acestea, nu trebuie omis ca formularea respectivei atrage incidenta prevederilor art. 102 alin. 8 si 105 alin. 2 din Legea nr. 85/2014. Din examinarea coroborata a acestora rezulta ca în masura în care a fost formulata contestatie împotriva tabelului preliminar de creante, prezumtia de valabilitate este înlaturata pâna la solutionarea ei. În conditiile în care asupra legalitatii si temeiniciei masurii luate de catre creditorul A. F. I. R. (A.P.D.R.P.) urmeaza sa se pronunte definitiv Înalta Curte de Casatie si Justitie, considera ca pâna la acel moment se impune înscrierea creditorului sub conditie.

Împotriva acestei hotarâri au formulat apel creditoarea SC B. SRL O. si creditoarea A. F. I. R. - fosta A.P.D.R.P.

Prin apelul sau, creditoarea SC B. SRL O. a solicitat modificarea Sentintei în totalitate în ceea ce priveste contestatia formulata, admiterea contestatiei sale si trecerea în tabelul creditorilor a creantei în cuantum total de 163.599,39 lei reprezentând debit si dobânda.

În motivare, apelanta a aratat ca, în sensul art. 5 pct. 20 din L 85/2014, prin creanta certa se întelege aceea a carei existenta rezulta din însusi actul de creanta si din alte acte emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Certitudinea creantei nu poate fi pusa la îndoiala în conditiile în care prin plata partiala a creantei (constatata inclusiv de instanta de

judecata) debitorul a recunoscut în totalitate creanta pretinsa. În acest sens,

invoca prevederile art. 2538 alin. 2 teza 2 Cod civil. Pe de alta parte, depune în probatiune cele doua contracte de vânzare cumparare încheiate între cele doua parti la data de 21.01.2014, semnate si stampilate, ce fac dovada certitudinii creantei pretinse, având în vedere ca reprezinta un act de creanta însusit de debitor în sensul art. 5 pct. 20 din Legea nr. 85/2014. Astfel, odata cu semnarea celor doua contracte, a livrat debitoarei cherestea fag, respectiv utilaje în suma totala de 291.159,99 lei conform facturilor

fiscale aferente. În consecinta, considera ca certitudinea creantei este dovedita, iar în ceea ce priveste exigibilitatea si lichiditatea creantei, nu poate fi pusa la îndoiala în conditiile în care nu a fost contestata de nici una dintre parti. Pentru aceste considerente, este îndreptatita a pretinde inclusiv dobânda legala aferenta calculata pâna la momentul deschiderii procedurii fata de debitoare, cu respectarea prevederilor art. 3 din O.G. 13/2011.

În drept, apelanta invoca prevederile Noul Cod de procedura civila, Noul Cod civil precum si dispozitiile Legii 85/2014.

În probatiune, apelanta invoca proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei si contractele de vânzare cumparare nr. 1 si 2 din 21.01.2014.

Prin apelul sau, creditoarea A. F. I. R. - fosta A.P.D.R.P. – a solicitat anularea sentintei civile mai sus mentionate în sensul respingerii contestatiei si, pe cale de consecinta, mentinerea solutiei dispusa de Administratorul judiciar cu privire la înscrierea creantei A.F.I.R. în tabelul preliminar de Creante al debitorului S.C. W. D. S.R.L. ca fiind temeinica si legala, având în vedere urmatoarele motive:

În fapt, prin încheierea nr. 1218/F/17.07.2014 pronuntata de Tribunalul B. - Sectia a II-a Civila în dosarul nr. 3654/111/2014 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei împotriva debitoarei S.C. W. D. S.R.L., apelanta formulând cererea de înscriere la masa credala, solicitând înscrierea sa la categoria creantelor bugetare cu suma totala de 598.833,58 lei, în temeiul art. 7 din contractul cadru nr. Y XXXYXXXXXXXXXXXX/24.03.2009. Prin tabelul preliminar de creante nr. 417/18.09.2014 publicat în BPI nr. 16576/22.09.2014 a fost înscrisa la categoria creantelor bugetare în temeiul art. 102 din Legea nr. 85/2014.

Administratorul special al debitoarei apreciaza ca a fost înscrisa în mod neîntemeiat creanta sa, solicitând instantei înlaturarea din tabel a creantei A.F.I.R., iar în subsidiar înscrierea sa sub conditie în baza art. 102 din Legea nr. 85/2014.

Apreciaza hotarârea atacata ca fiind netemeinica si nelegala, fiind data cu încalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.

Prin Sentinta civila nr. 114/26.05.2014 pronuntata în dosarul nr. 73/35/2014 de Curtea de Apel O. — Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, instanta "a respins actiunea si cererea de suspendare formulate de reclamanta S.C. W. D. S.R.L. în contradictoriu cu A.P.D.R.P., C.R.P.D.R.P. 6 S. M., O.J.P.D.R.P. B. si O.J.P.D.R.P. S. M. Împotriva acestei hotarâri recurenta - reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de procedura civila, recurs ce va fi solutionat de Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Un aspect ce nu a fost analizat de instanta de fond este acela ca Procesul verbal de constatare nr. xxxxx/22.10.2013 emis de A.P.D.R.P. nu constituie singurul titlu executoriu de stabilire a creantei A.F.I.R., ignorând caracterul executoriu al Contractului de finantare nr. Y XXXYXXXXXXXXXXXX/24.03.2009, rezultând ca în mod întemeiat creanta AF.I.R. are o natura certa, lichida si exigibila, nefiind contestata, si nefiind supusa procedurii de verificare prevazuta de art. 105 alin. 1. Caracterul executoriu al Contractului de finantare reiese din prevederile art. 2 alin. 2) lit. c) din H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013.

Asadar, suma de 413.200,59 lei reprezinta o creanta rezultata dintr-un titlu executoriu necontestat, respectiv din contractul cadru nr. Y XXXYXXXXXXXXXXXX/24.03.2009, creanta nefiind suspusa verificarii, ci va trebui înscrisa în tabelul debitoarei.

În continuare, apelanta reia argumentele pe fondul cererii sale de creanta, aratând ca art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune: „Constituie titlu executoriu, dupa caz: a) procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantei bugetare, nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare si procesul-verbal de stabilire a creantelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanta bugetara este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Potrivit art. 5, pct. 14 din Legea nr. 85/2014: "Creante bugetare reprezinta creantele constând în impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, îsi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita”, iar art. 102 din Legea nr. 85/2014 dispune: „(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu; (4)Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezentul titlu.

În plus, administratorul judiciar a dat eficienta prevederilor legale impuse de art. 105 din Legea nr. 85/2014 care dispun: „Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol, cu exceptia creantelor constatate prin hotarâri judecatoresti executorii, precum si prin hotarâri arbitrate executorii. În cazul în care aceste hotarâri judecatoresti sau arbitrate sunt anulate, casate sau modificate în caile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creante în mod corespunzator. în cazul în care instanta de judecata, anulând sau casând hotarârea, nu dezleaga si fondul dedus judecatii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creante, notificând creditorii în cazul neînscrierii totale sau partiale a creantei, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). în acest din urma caz, împotriva masurii înscrierii partiale sau neînscrierii în tabel a respectivei creante, creditorii pot formula contestatie în conditiile art. 59 alin. (5). (2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.

Având în vedere ca Procesul verbal de constatare nr. xxxxx/22.10.2013 emis de A.P.D.R.P. constituie titlu executoriu, precum si caracterul executoriu al Contractului de finantare, rezulta ca în mod întemeiat creanta A.F.I.R. are o natura certa, lichida si exigibila, nefiind supusa procedurii de verificare prevazuta de art. 105 alin. 1, iar masura înscrierii în tabelul de creante este temeinica si legala.

Fata de aceste considerente rezulta ca sentinta nr. 312/F/26.02.2015 pronuntata în dosarul nr. 3654/111/2014/al de Tribunalul B. - Sectia a II-a civila, privind debitoarea S.C. W. D. S.R.L. este netemeinica si nelegala.

În probatiune, apelanta invoca proba cu înscrisuri, respectiv actele depuse la dosarul de fond, iar în drept invoca Legea 85/2014, O.U.G. nr. 41/2014, H.G. nr. 224/2008, O.U.G. nr. 66/2011, Contractul Cadru, Anexa I „Prevederi Generale", acte aditionale.

Intimata debitoare SC W. D. SRL C., prin administrator special, a formulat întâmpinare la apelul formulat de Agentia pentru înfiintarea Investitiilor Rurale (A.F.I.R., solicitând respingerea apelului declarat ca fiind neîntemeiat si mentinerea în totalitate a Sentintei civile nr.312/F/2015 atacate.

În motivare, intimata arata ca instanta de fond a retinut în mod corect ca trebuie avut în vedere faptul ca temeinicia si legalitatea titlului de creanta al A.F.I.R. este contestata, formând obiectul dosarului nr. 73/35/2014, aflat pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, având termen în data de 10.06.2015. Pâna la solutionarea definitiva a acestei cauze, când se va decide daca titlul de creanta al A.F.I.R. este sau nu temeinic, instanta în mod legal a admis înscrierea sub conditie a creantei în tabelul preliminar întrucât, în cazul în care actiunea va fi admisa, cu consecinta anularii procesului-verbal mai sus mentionat, cererea de admitere a creantei formulate de A.F.I.R. va ramâne fara obiect. În cazul în care s-ar admite apelul declarat de A.F.I.R., atunci s-ar crea o situatie care ar aduce atingere fondului cauzei care urmeaza sa se dezbata la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Pe de alta parte, potrivit art. 102 alin. 9 din Legea nr.85/2014: „Toate creantele prezentate a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori." Or, în cazul de fata, titlul de creanta al apelantului, pe lânga faptul ca formeaza obiectul unei actiuni în contencios administrativ în care s-a solicitat anularea acestuia, nu se mai bucura nici de prezumtia de valabilitate consacrata de art. 102 mai sus citat, întrucât a fost contestat.

Fata de sustinerile apelantului, arata ca, în primul rând, Contractul de finantare s-a încheiat în 23.03.2009, acesta fiind executat în întregime, iar prin Procesul-verbal de constare a neregulilor din 17.10.2013, proiectul a fost declarat neeligibil, iar acest contract a fost reziliat, solicitându-i-se restituirea integrala a sumei de 586.021.39 lei. Arata ca a mai fost supusa anterior unui control având acelasi obiect, care s-a finalizat prin emiterea de catre A.F.I.R. a procesului verbal nr. xxxx/14.03.2013 si la finalul caruia nu s-a constatat nici o neregula. Cu ocazia acestui control scriptic si faptic, concretizat inclusiv cu verificari la fata locului, a pus la dispozitia aceleiasi institutii aceleasi acte care au fost puse si la cel de-al doilea control, prin urmare nu este justificata inconsecventa institutiei emitente în solutiile adoptate, plecând de la aceleasi premise.

Solicita instantei sa constate faptul ca Procesul-verbal de constatare a neregulilor este din 2013, iar sentinta de deschidere a procedurii de insolventa este din 17.07.2014, astfel ca la data întocmirii Procesului-verbal societatea nu era în insolventa, astfel ca nu poate fi retinut faptul ca starea de sa de insolventa este o "neregula" care a determinat declararea neeligibila a proiectului, rezilierea contractului si obligarea sa la restituirea sumei de bani primite. Mai mult, societatea a ajuns în stare de insolventa tocmai datorita faptului ca acest contract a fost reziliat si a fost obligata la restituirea sumei de bani primite, iar, având în vedere ca acel Proces-verbal este titlu executoriu, activitatea societatii a fost în totalitate blocata, aceasta fiind în imposibilitate de a-si achita datoriile.

Pe de alta parte, asa cum citeaza si apelantul, art. 16 alin. 1 din Anexa I a Contractului de finantare, acesta prevede faptul ca prin "neregula" se întelege o actiune sau inactiune a beneficiarului care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene si/sau fondurile nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit. Or, intrarea sa în insolventa nu este o actiune prin care aceasta a prejudiciat bugetul de stat, întrucât si-a îndeplinit obligatiile contractuale si a finalizat si Proiectul în data de 16 aprilie 2013. Procesul-verbal de constatare nereguli a fost întocmit în luna octombrie 2013, deci dupa finalizarea proiectului, astfel considera ca nu a creat nici un prejudiciu bugetului de stat sau al Uniunii Europene deoarece a folosit sumele de bani acordate în conformitate cu destinatia acestora, respectând prevederile contractului încheiat.

Nu în ultimul rând, solicita instantei sa aiba în vedere faptul ca, întemeindu-se pe o solutionare favorabila din partea ICCJ, a fost de buna credinta, acceptând solutia pronuntata de Tribunalul B., privind înscrierea sub conditie a A.F.I.R. în tabelul de creante, nedeclarând cale de atac împotriva sentintei, cu toate ca ceea ce s-a solicitat în principal în contestatia formulata a fost înlaturarea apelantei din tabelul preliminar de creante.

În drept, intimata invoca prevederile art. 205 si urmatoarele din Cod de procedura civila, art.102 alin.9 din Legea nr. 85/2014, iar în probatiune invoca proba cu actele depuse la dosarul de fond.

Intimata P. I. I.P.U.R.L., în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC W. D. S.R.L., a formulat întâmpinare fata de apelul formulat de B. SRL, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.

În motivare, intimatul arata ca, în urma analizarii cererii, de catre administratorul judiciar, s-a constatat faptul ca din documentele pe care creditoarea le-a depus la dosarul cauzei, nu rezulta faptul ca societatea debitoare datoreaza creditoarei B. S.R.L. suma de 148.532,87 lei. Din analiza efectuata de administratorul judiciar, rezulta ca suma datorata contestatoarei este în cuantum de 39.049,13 lei, suma cu care creditoarea apare înregistrata în contabilitatea debitoarei, astfel ca restul din suma solicitata, în cuantum de 109.532,87 lei a fost respinsa, contestatoarea fiind înscrisa în tabel cu suma de 39.049,13 lei.

Potrivit prevederilor articolului 5 pct. 20 din Legea nr. 85/2014, este considerata creanta certa, creanta care rezulta din însusi actul de creanta, emanata de la debitor sau recunoscuta de acesta. „Prin creanta certa în sensul prezentei legi, se întelege acea creanta a carei existenta rezulta din însusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta." Astfel interpretând prevederile legale, arata faptul ca creanta solicitata de SC B. SRL nu este certa în întelesul prezentei legi, deoarece nu are la baza un act de creanta care este recunoscut de debitoare. Actele pe care îsi întemeiaza cererea contestatoarea B. S.R.L., sunt acte care provin în mod exclusiv de la aceasta, extrasul din situatia contabila este un act intern întocmit de catre contestatoare, astfel încât aceasta nu poate sta la baza înscrierii contestatoarei în tabel, iar în ceea ce priveste facturile anexate contestatiei precum si precizarii la contestatie, debitoarea nici nu avea cunostinta de existenta acestora, bunurile si marfa respectiva nu i-a fost livrata, asa cum sustine contestatoarea, facturile nu i-au fost comunicate, astfel cum se poate observa, nici nu au fost recunoscute de debitoare, ele nefiind semnate, stampilate si acceptate de aceasta.

În precizarea la actiune contestatoarea invoca faptul ca a operat compensarea prevazuta de art. 1617 Noul cod civil pentru concurenta sumei de 81.498,01 lei, aspect pe care îl considera inacceptabil, câta vreme debitoarea nu recunoaste debitul solicitat de creditoare, iar din documentele contabile nu reiese ca ar exista. Ba mai mult, prevederile art. 1617 Noul cod civil alin. 1 prevad: Compensatia opereaza de plin drept de îndata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura, aspect care în prezent nu exista, creanta nefiind una certa.

În drept, intimatul invoca prevederile art. 205 si urm. din Codul de procedura civila si prevederile Legii nr. 85/2006.

Examinând apelurile formulate, prin prisma motivelor invocate de apelante, cu luarea în considerare a sustinerilor si apararilor intimatelor, a actelor si lucrarilor dosarului, Curtea de apel a constatat ca apelul formulat de creditoarea SC B. SRL nu este întemeiat, urmând sa fie respins, iar apelul formulat de creditoarea A. F. I. R. este întemeiat, urmând sa fie admis, pentru considerentele ce vor fi aratate în continuare:

Astfel, în ce priveste apelul formulat de creditoarea SC B. SRL, se constata ca aceasta a formulat contestatie la tabelul preliminar de creante la data de 01.10.2014, solicitând trecerea sa în tabel cu o creanta în cuantum de 148.532,87 lei, la care se adauga taxa judiciara de timbru în cuantum de 200 lei, precum si dobânda legala calculata conform O.G. nr. 13/2001, de la data scadentei la zi.

În motivarea contestatiei sale, creditoarea a aratat ca a desfasurat cu debitoarea relatii comerciale pe parcursul anilor 2013 – 2014, având un rulaj total de 1.099.407,98 lei, din care s-a achitat suma de 950.875,11 lei, conform fisei sold pe care o anexeaza, ramânând de achitat suma de 148.532,87 lei pe care o solicita prin prezenta cerere. Mai arata creditoarea ca ultimele doua acorduri de vointa încheiate cu debitoarea sunt contractele de vânzare – cumparare prin care i-a livrat acesteia cherestea fag, respectiv utilaje, în cuantum total de 291.159,99 lei, astfel cum apare mentionat în cuprinsul facturilor fiscale nr. xxxxx din 21.01.2014 si nr. xxxxx din 21.01.2014, scadente începând cu data de 31.01.2014, pe care, de asemenea, le anexeaza. Cu aceasta ocazie, a livrat debitoarei marfa, inclusiv utilaje, pe care aceasta întelege sa le utilizeze si în prezent în vederea desfasurarii activitatii si, implicit, a redresarii financiare, în schimb creditoarea, partener contractual de buna – credinta, ajunge sa fie înscris la masa credala cu o creanta mult inferioara decât cea pretinsa, în mod netemeinic. Arata, totodata, ca debitoarea a înteles sa achite partial creanta, recunoscând-o tacit.

Debitoarea a formulat întâmpinare în fata instantei de fond prin care a contestat creanta creditoarei, facturile emise de aceasta si datele din contabilitatea creditoarei, contestând de asemenea, si livrarea marfii si a utilajelor la care face referire creditoarea.

La data de 07.11.2014, creditoarea îsi precizeaza contestatia, solicitând trecerea sa în tabelul creditorilor cu suma de 82.101.38 lei, din care suma de 67.034,86 lei reprezinta debit principal, iar suma de 15.066,52 lei reprezinta dobânda legala aferenta facturilor fiscale ramase pe sold la data deschiderii procedurii, aratând ca între parti a operat compensarea legala în conditiile art. 1617 Noul cod civil, conform fiselor sold din contabilitatea sa din care rezulta ca detin atât calitatea de creditor pentru suma de 148.532,87 lei, cât si calitatea de debitor pentru suma de 81.498,01 lei, ambele fiind creante certe, lichide si exigibile,nascute anterior deschiderii procedurii. Totodata, completeaza probatiunea cu fisa furnizor, fisa client, facturi fiscale, tabel calcul dobânda, situatie furnizori, extras din contabilitatea sa.

Prin apelul formulat, apelanta solicita înscrierea sa în tabelul preliminar de creante al debitoarei cu suma de 163.599,39 lei reprezentând debit si dobânda.

Or, fata de modificarea cererii de chemare în judecata prin precizarea de actiune depusa la data de 07.11.2014 si fata de prevederile art. 478 alineat 3 din Noul Cod de procedura civila, conform carora în apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata si nici nu se pot formula pretentii noi, instanta de apel nu poate fi chemata sa se pronunte decât asupra pretentiilor creditoarei în cuantum de 81.498,01 lei, putând fi adaugate debitului principal precizat, de 67.034,86 lei, eventual, doar dobânzile care au curs dupa pronuntarea sentintei si în continuare, în conformitate cu prevederile alineatului 5 al aceluiasi articol. Având în vedere ca a fost înscrisa în tabel cu suma de 39.049,13 lei, cu care figura în contabilitatea debitoarei, analiza se impune doar asupra diferentei dintre aceasta suma si cea solicitata prin precizarea de actiune.

Analizând creanta solicitata de creditoare, Curtea de apel a constatat, în acord cu instanta de fond, ca apelanta creditoare nu detine o creanta certa împotriva debitoarei, peste limita cu care a fost deja înscrisa în tabelul preliminar. În primul rând, creditoarea ajunge la cuantumul solicitat în urma unor compensari pe care le face unilateral, nerecunoscute de debitoare, a creantelor reciproce dintre parti nascute pe perioada anilor 2013 – 2014. Depune la dosar fisa de sold, fisa furnizor, fisa client, ultimele doua facturi fiscale, neacceptate de debitoare, situatie furnizori, extras din contabilitatea sa, acte care provin exclusiv din contabilitatea, nerecunoscute de debitoare si neputând fi acceptate de instanta cu valoare de proba absoluta. Aceste înscrisuri nu sunt suficiente pentru a se examina realitatea creantelor reciproce, a platilor efectuate pe parcursul celor doi ani, nefiind depuse facturile fiscale emise în aceasta perioada si nici actele de plata. În al doilea rând, cu privire la ultimele relatii contractuale dintre parti, concretizate în încheierea contractelor de vânzare – cumparare nr. 1 si nr. 2 din 21.01.2014, însusite de debitoare prin semnatura si stampila, si emiterea facturilor fiscale nr. xxxxx din 21.01.2014 si nr. xxxxx din 21.01.2014, scadente începând cu data de 31.01.2014, neacceptate de debitoare, debitoarea a contestat înca din fata primei instante, primirea marfii si a utilajelor ce fac obiectul contractelor, iar creditoarea contestatoare nu a facut dovada livrarii marfii si a utilajelor, nefiind depuse nici un fel de avize de expeditie, procese – verbale de predare – primire sau alte înscrisuri doveditoare.

În plus, potrivit contractelor, plata pretului urma sa se faca în rate, la data contractului trebuia sa fie emisa factura pentru întreaga suma, si doar în situatia în care cumparatorul nu achita la termenele stabilite, oricare din rate, depasind termenul cu un interval mai mare de 20 de zile, întreaga suma ar deveni scadenta. Or, la data formularii contestatiei, 01.10.2014, pentru contractul nr. 1/21.01.2014, era imposibila declararea scadentei întregii sume, în conditiile în care primul termen de plata era ulterior acestui moment, respectiv 31.12.2014, iar urmatoarele doua rate trebuia achitate la data de 31.01.2015 si, respectiv, 28.02.2015. Asadar, creanta izvorând din acest contract nu era certa, lichida si exigibila la momentul formularii declaratiei de creanta si a contestatiei.

Fata de toate motivele aratate mai sus, Curtea de apel a constatat ca în mod legal si temeinic a retinut judecatorul sindic ca apelanta nu detine o creanta certa, lichida si exigibila împotriva debitoarei, respingând contestatia sa. Sentinta atacata cu apel este legala si temeinica sub acest aspect si a fost mentinuta.

În ce priveste apelul formulat de creditoarea A. F. I. R., Curtea de apel a constatat ca aceasta creditoare îsi întemeiaza creanta pe un proces – verbal de constatare, nr. xxxxx/22.10.2013, care constituie titlu executoriu, în temeiul art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011, precum si pe dispozitiile Contractului de finantare nr. Y XXXYXXXXXXXXXXXX/24.03.2009, care, la rândul sau, constituie titlu executoriu, în temeiul prevederilor art. 2 alin. 2) lit. c) din H.G. nr. 224/2008.

Potrivit art. 105 alineat 2 din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.

În speta, titlul executoriu reprezentat de procesul – verbal de constatare nr. xxxxx/22.10.2013, emis de apelanta, a fost contestat, ceea ce înseamna ca creanta sa este supusa procedurii de verificare de catre administratorul judiciar, nu si ca creanta sa este supusa vreunei conditii suspensive sau rezolutorii, care sa justifice înscrierea sa în tabel în aceasta modalitate. Împrejurarea ca pe rolul ÎCCJ se afla recursul formulat de debitoare împotriva Sentintei de respingere în prima instanta a contestatiei sale împotriva procesul – verbal de constatare nr. xxxxx/22.10.2013, emis de apelanta, nu este de natura sa conduca la înscrierea creantei apelantei sub conditie. În situatia în care recursul debitoarei s-ar admite, iar titlu executoriu detinut de creditoarea apelanta ar fi desfiintat, administratorul judiciar ar proceda conform celor statuate de acelasi text al articolului 105, respectiv ar proceda la refacerea tabelului de creante în mod corespunzator. Pâna la desfiintarea titlului executoriu însa, apelanta creditoare detine o creanta certa, lichida si exigibila împotriva debitoarei, astfel ca este neîntemeiata contestatia debitoarei sub acest aspect si se impunea respingerea ei cu privire la solicitarea subsidiara.

Fata de motivele aratate, Curtea de apel, în temeiul art. 480 din Noul Cod de procedura civila, a admis apelul declarat de aceasta creditoare si a schimbat în parte Sentinta atacata în sensul ca a respins contestatia formulata de debitoarea SC W. D. SRL în contradictoriu cu creditoarea A. F. I. R. si administratorul judiciar P. I. IPURL O., mentinând celelalte dispozitii ale sentintei, fara cheltuieli de judecata în apel.

Domenii speta

Spete similare