CIVIL.Rezolutiunea contractului de vanzare cumpararecu clauza de intretinere

INSTANŢA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. /200/2014 din data de 11.02.2014, reclamantul  MIHAIL a solicitat în contradictoriu cu pârâţii MARIAN, ELENA şi VASILE sa se dispună rezilierea Contractului de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere si uzufruct viager autentificat sub din 19.08.2010, de către BNP, restabilirea situaţiei anterioare, iar în subsidiar, în contradictoriu cu paraţii MARIAN si VASILE, partajarea averii succesorale ramase de pe urma def. Sevastita, decedata in data de 15.09.2013, cu ultimul domiciliul in mun. Buzău; in contradictoriu cu toţi pârâţii, reducţiunea liberalităţii excesive conţinuta în Contractului de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere si uzufruct viager autentificat sub din 19.08.2010 de BNP, contract prezumat de dispoziţiile art. 845 din vechiul C. civ. ca fiind cu titlu gratuit. 

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, împreună cu paraţii Vasile si Marian, sunt descendenţii defuncţilor  Teodor (decedat in data de 29.11.1998 )si Sevastita (decedata in data de 15.09.2013), pârâta Elena, fiind soţia fratelui sau, Marian.

În timpul vieţii, respectiv in anul 1960, cei doi autori defuncţi au edificat împreuna un imobil casa de locuit, conform Avizului de construcţie cu nr. 956/ 19.08.1960, pe o suprafaţa de teren de 578 mp, teren pe care nu aveau acte de proprietate la momentul edificării construcţiei.

Cu ocazia dezbaterii succesiunii autorului său, averea succesorala a acestuia a fost culeasa de toţi moştenitorii legali, respectiv de autoarea lor si de cei trei descendenţi, astfel cum rezulta din certificatul de moştenitor cu nr. 126/18.10.2004, avere care era compusa din imobilul casa de locuit edificat in anul 1960.

Desi ambii părinţi au exercitat asupra terenului in litigiu o posesie utila, fapt pentru care, la împlinirea termenului de prescripţie achizitiva, respectiv in anul 1990, acest drept a intrat in patrimoniul comun/devalmas, dupa decesul tatalui sau si ca urmare a solicitării paraţilor Marian si Elena , defuncta Sevastita a solicitat, prin cererea care a format obiectul dosarului civil nr. /200/2010, constatarea dreptului de proprietate (ca efect al posesiei achizitive) doar in patrimoniul acesteia, cerere care a fost admisa prin sentinţa civila nr. /01.02.2010.

Dupa momentul obţinerii sentintei, terenul a fost înscris în CF cu nr. a UAT Buzău sub numărul cadastral  si, ulterior, înstrăinat de autoarea lor, împreuna cu cota de 6/8 din imobilul casa de locuit (cota de 5/8 fiind înstrăinată de defunctă, iar cota de 1/8 de paratul Vasile), către paraţii Marian si Elena, prin Contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreţinere si uzufruct viager autentificat sub nr. / 19 08 2010, condiţii in care am rămas in stare de indiviziune /coproprietate cu soţii Marian si Elena, asupra imobilului casa de locuit.

În anul 2012, paraţii Marian si Elena, prin cererea înregistrata sub nr. 200/2012, au solicitat partajarea imobilului casa de locuit asupra căruia reclamantul mai deţin o cota de 1/8, cerere care se afla in curs de soluţionare, cu termen de judecata in data de 25 02 2014.

După sesizarea instanţei de judecata si întrucât defuncta si-a dat seama ca urmare demersurilor făcute de paraţii Marian si Elena, întreaga sa avere a fost transferata către aceştia, a intenţionat sa rezoluţioneze contractul, demers pe care nu l-a mai putut finaliza întrucât, la scurt timp, a decedat, pârâţii plecând din tara în momentul în care aceasta le-a pretins sa se „împartă frăţeşte averea părinţilor,,.

În ceea ce priveşte cererea de rezolutiune a Contractului de vanzare- cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager autentificat sub nr. /19.08.2010, se afirmă că, acest contract, nu a fost respectat de către cumpărătorii/debitorii întretinerii invocându-se  următoarele motive: de aproximativ 9 ani de zile aceştia lucrează si domiciliază în Spania,astfel că,după întocmirea contractului în anul 2010, nu si-au îndeplinit obligaţiile contractuale in ceea ce priveşte clauza de întretinere, conform careia trebuiau sa presteze întretinerea în mod personal si sa suporte din fonduri proprii cheltuielile cu „...asigurarea hranei, încălzit, asistenta medicala, tratament ambulatoriu si cheltuieli cu asigurarea spitalizării la nevoie iar, la deces, sa o înmormânteze dupa obiceiul locului, sa faca pomenirile si parastasele orânduite de biserica creştin -ortodoxă";pârâtii au revenit în tară în anii 2011, 2012 si 2013 doar în timpul verii, în lunile august sau iulie,perioadă în care si-au  „transferat,, obligaţiile contractuale către o personă cu probleme psihice, condiţii în care, întrucat defuncta nu era întretinuta în mod corespunzător, de întretinerea acesteia s-a ocupat o sora a sa si, copiii rămaşi în tară;defunctei nu-i erau asigurate cele necesare cu alimentaţia după cum,aceasta suporta din fonduri proprii cheltuielile cu utilitătile(apa, curent, canal, cablu tv, etc), iar în perioada în care a fost internată in spital aproximativ 3 saptamani (in decursul lunii mai 2013) pârâţii nu au venit personal pentru a-i asigura cele necesare si nici nu au apelat la altă persoană care să o îngrijească,trimiţând în tară doar suma de 150 Euro,pretextând că nu au mai mulţi bani;de cele necesare defunctei s-au ocupat reclamantul si paratul Vasile, cheltuind din fonduri proprii suma de aproximativ 1000- 1500 lei pentru a suporta cheltuielile  cu medicamente, alimente, asistenta medicala ,etc,în raport de nevoile defunctei;faptul ca paraţii au înţeles sa-si execute obligaţiile contractuale prin interpuşi este de natura a face dovada neîndeplinirii acestor obligaţii întrucât, astfel cum se arata în practica judiciara, în temeiul dispoziţiilor art. 1094 din vechiul Cod civil,contractul de întreţinere are un caracter intuitu personae,ceea ce implică îndeplinirea în mod nemijlocit a acestor obligaţii.

În vara anului 2013,se arată în continuare,atunci când defuncta le-a solicitat pârâţilor să „ se împartă în mod frăţeşte  " averea rămasa de la părinţi, aceştia au părăsit tară,desi mai aveau o parte din concediu iar starea de sănătate a autoarei era gravă, neputându-se întreţine singură.

Dupa plecarea pârâţilor (in data de 25.08.2013), la scurt timp,respectiv la data de 15.09.2013,aceasta a decedat iar pârâţii,care fuseseră anuntati cu privire la starea de sănătate a acesteia,au refuzat să vină în tară în timp ce mama lor trăia, venind cu o zi înainte de înmormântare.

Mai sustine reclamantul că,pregătirile de înmormântare au fost făcute de fraţii ramaşi în tara si celelalte rude ale defunctei.

În anul 2012,la solicitarea paraţilor Marian si  Elena,mama acestora a revocat împuternicirea în baza căreia reclamantul si paratul Vasile puteau opera în  contul deschis pe numele acesteia la o unitate bancară, în care deţinea suma de 14 000 lei, ,făcând alta pe numele debitorilor întretinerii, suma de bani fiind retrasă si folosita pentru suportarea cheltuielilor de înmormantare si a pomenirilor ulterioare,context în care apreciază că,debitorii întretinerii, nu si-au îndeplinit obligaţia de a suporta cheltuielile cu înmormântare si pomenirile ulterioare din fonduri proprii, astfel cum s-au obligat prin contract.

Mai mult de atât, caracterul intuitu personae al contractului este relativ nu numai obligaţiei de întretinere pe timpul vieţii, ci si in ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor ulterioare decesului, conform datinii crestin-ortodoxe; din aceasta perspectiva, arată că, paraţii nu si-au îndeplnit decât o parte din aceste obligaţii, respectiv au făcut pomana de înmormantare si pe cea de 9 zile, restul pomenirilor fiind făcute de către o persoana plătită de pârâţi, dar într-un cadru extrem de restrâns (au participat maxim 10 peroane, fraţii si celelalte rude apropriate nefiind invitati),astfel că nu si-au respectat obligaţiile asumate prin contract.

În atare situatie,solicită să se aprecieze asupra faptului ca, per ansamblu, debitorii întretinerii nu si-au respectat obligaţiile asumate prin contract, condiţii in care se impune rezolutiunea acestuia si repunerea pârâtilor in situaţia anterioara cu privire la cota 5/8 din imobilul casa de locuit si întregul teren aferent acestuia, bunuri care urmează sa reintre în patrimoniul defunctei Toader Sevastita.

În ceea ce priveşte cererea formulata in subsidiar, prin care a investit instanta de judecata cu cererea de partajare a averii ramase de pe urma def. Sevastita, decedata in data de 15.09.2013, si reductiunea liberalitatii excesive continută în Contractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager autentificat sub nr. /19.08.2010, de BNP .

Averea defunctei Sevastita,afirmă reclamantul, se compune din: cota de 1/2 din suprafaţa de teren arabil de 1200 mp, drept de proprietate dobândit de defunctă prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 4287/ 18.12.1996, cealaltă cota de 1/2 aparţinându-i in proprietate reclamantului, astfel cum rezulta din contractul mentionat; cota de 1/1 din alte două suprafeţe de teren pentru care nu deţine actele de proprietate, deoarece se afla in posesia paratului Marian, si căruia solicită sa i se pună in vedere sa le prezinte in dosar.

În ceea ce priveşte cererea de reductiune, in condiţiile in care defuncta si-a instrainat, către un descendent, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, cota de 5/8 din imobilul casa de locuit si suprafaţa de teren aferenta, solicită sa se constatate faptul ca, in temeiul dispoziţiilor art. 845 din vechiul C. civ, acesta instrainare este prezumata ca fiind donaţie.

Apreciază că,în cauză,sunt incidente dispoziţiile art. 841 C.civ., motiv pentru care solicită să se dispună reductiunea acestei liberalitati, contractul urmând a fi mentinut doar pentru cota de 1/4 din averea defunctei, avere compusa din cota de 5/8 din imobilul casa de locuit si terenul aferent; terenurile aflate in patrimoniul defunctei.

În soluţionarea acestei cereri solicită a se avea in vedere faptul ca defuncta a avut trei descendenţi care sunt moştenitori acceptanţi, condiţii in care cotitatea disponibila este 1/4 din averea lăsată de defuncta, in cauza fiind incidente dispoziţiile din teza finala a art. 841 din vechiul C.civ. ; prin contractul de intretinere cu uzufruct viager, defuncta a instrainat 1/2 către un descendent si restul cotei de 1/2 către o persoana care nu este descendentul acesteia (respectiv soţia fratelui Marian), condiţii in care prezumţia de gratuitate opereaza numai in ceea ce priveşte cota de 1/2 din bunurile instrainate către descendentul defunctei; fată de caracterul divizibil al acţiunii in reductiune, reductiunea liberalitatii excesive va opera doar in favoarea reclamantului, in ceea cel priveşte pe paratul Vasile acesta neputând invoca reducţiunea contractului in condiţiile in care, prin acelaşi contract, si-a instrainat cota de 1/8 din imobilul casa de locuit, condiţii in care a consimtit la instrainarea facuta de defuncta.

In ceea ce priveşte modalitatea in care se va dispune reductiunea liberalitatii excesive, in condiţiile in care se va stabili, pe baza probelor ce vor fi administrate, faptul ca această liberalitate incalcă rezerva succesorala, solicită sa se dispună ca reductiunea sa se realizeze prin aducerea în natura a bunului la masa partajabila, urmând a-i fi atribuita în natură o parte din imobilul casa de locuit.

In drept ,reclamantul si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art 1020-1021, 841-855 din VCC si art. 1143 cu referire la art. 669- 686 din C.civ., art 979-995 C.proc. civ.

In dovedirea cererii au fost depuse la dosar, în copie, Contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager autentificat sub nr. /19.08.2010 de BNP Serbanescu Corina Luminiţa, contract de donaţie autentificat sub nr. 4827/18.12.1996 de BNP, sentinţa civilă nr. /01.02.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. /200/2009, aviz de construire, extras de carte funciară, încheierea nr. /23.08.2010, certificat de sarcini nr. /13.01.2014, certificat de moştenitor nr. /18.10.2004, acte de stare civilă, certificat emis de Camera Notarilor Publici nr. /15.01.2014 privind verificarea evidenţelor de pe urma defunctei Sevastiţa, certificat de atestare fiscală, anexa 24 de pe urma defunctei Sevastiţa.

Pârâţii MARIAN şi ELENA, au formulat întâmpinare în conformitate cu prevederile art.205 C.proc.civ., solicitând motivat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecata formulata de Mihail, iar pe cale de excepţie, au invocat excepţia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului de a cere reductiunea liberalitatilor excesive.

Solicita admiterea acest excepţii avand in vedere că pârâtul Marian, fiind cel mai mic dintre fraţi, conform obiceiului transmis din generaţii, a decis sa rămână in casa cu părinţii sa-i ingrijească pe tot timpul vieţii lor, aceasta fiind de fapt voinţa lor.

 La acel moment, fraţii săi, reclamantul si celalalt parat au fost de acord cu această decizie, probabil pentru faptul că,cei în cauză,au primit ajutoare financiare din partea părinţilor.

 Reclamantul Mihail a primit in perioada respectivă o donaţie din partea părinţilor ca si contributie baneasca pentru apartamentul pe care l-a dobândit, iar celalalt frate, paratul Vasile, a primit la rândul său donaţie in valoare de 20 milioane lei vechi, reprezentând un sfert din valoarea apartamentului pe care l-a achiziţionat acesta in aceeasi perioadă.

In schimbul acestor sume, atat reclamantul cat si paratul Vasile ,au consimtit ca pârâtul Marian, fratele lor mai mic, sa devină după decesul părinţilor, proprietar al casei părinteşti.

Potrivit art. 845 din vechiul Cod civil „ imputatia si raportul nu pot fi cerute de succesibilul in linie dreapta care a consimtit la aceste înstrainari."

Pe fond, solicita respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare judecata formulata de reclamant. Învederează ca cererea de chemare judecata a fost formulata exclusiv in scop de şicana, in urma promovării Judecatoria Buzău a cererii de ieşire din indiviziune, care face obiectul unui alt dosar, suspendat la cererea pârâtului până la soluţionarea prezentei cauze.

Alegatiile reclamantului in sensul că, autoarea Sevastita, ar fi intenţionat înainte de deces să ceara rezolutiunea contractului de vanzare cumparare cu clauza de întretinere, nu corespund realitatii, ele nefiind decât o încercare de a induce in eroare instanta de judecata.

Învederează că, muncesc in Spania de cativa ani intrucat in Romania nu au reuşit sa găsească locuri de munca dar,în fiecare vară, au venit in Romania in timpul concediului de odihna, timp in care au efectuat toate lucrările necesare intretinerii in bune condiţii a casei ( lucrări de reparaţii si imbunatatiri), a terenului aferent acesteia si, mai ales, au asigurat autoarei Sevastita accesul la tratament, consult, control medical, cand a fost cazul, i-au asigurat lemne de foc, i-au pregătit conserve pentru iarna si altele.

De asemenea, pe timpul cat au fost plecaţi din tara, au trimis in Romania sume de bani pentru intretinerea numitei Sevastita, aceasta fiind in principiu, in putere, astfel că se descurca singură,neavând nevoie de însotitor.

In ultimele trei saptamani de viata ale mamei,se arată în continuare, intrucat starea sanatatii sale s-a deteriorat rapid, i-au asigurat acesteia supravegherea si ajutorul necesar in gospodărie, printr-o persoana care locuieşte in vecinatatea casei. Sevastita a consimtit ca ,pârâţii, sa îi acorde ajutorul de care a avut nevoie, prin persoana care a avut grija de defunctă in perioada cât acestia nu se aflau în tară.

Mai mult, şi-au indeplinit pe deplin fată de Sevastita obligaţiile asumate prin contractul a cărei rezolutiune se cere, atat cu ocazia înmormantarii sale, cat si a pomenirilor si parastaselor, conform obiceiului ortodox. Au venit in tara imediat, a doua zi dupa decesul mamei sale ( dovada fiind biletele de avion) si s-au ocupat noi de înmormantare si nu reclamantul, fapt ce poate fi dovedit, de asemenea.

In alta ordine de idei, in momentul încheierii contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere la BNP, i s-au prezentat mamei sale Sevastita toate datele contractului, i s-a dat citire conţinutului acestuia chiar de către notarul public si i s-au explicat de către acesta toate noţiunile si consecinţele actului.

De asemenea, la dosarul notarial s-au depus acte medicale, anterior încheierii actului, din care a rezultat că, Sevastita este apta din punct de vedere medical sa încheie contractul, aceasta avand la momentul respectiv discernământul si capacitatea necesara pentru a-si reprezenta in mod corect efectele contractului.

Precizează pârâţii  că,defuncta Sevastita a insistat chiar sa încheie actul de vanzare cumparare, cat mai era in viata, pe motiv ca se temea ca reclamantul Mihail îi va da afara din casa, dupa decesul ei.

Temerile ei s-au datorat atitudinii reclamantului care, dupa semnarea actului de vanzare cumparare la notar, venea la mama lor, nu pentru a o întreba ce nevoi are, ci pentru a face scandal, folosind violenta verbala si fizica (chiar a lovit-o pe mama sa de trei ori), iar pe pârâţi amenintandu-i cu ce putea fi mai rău.

In legătură cu suma pe care Sevastita o deţinea la CEC si care a fost folosita de pârâţi pentru înmormantare, învederează că, defuncta Sevastita le-a făcut împuternicire, tocmai ca sa poată folosi banii pentru înmormântarea ei si pomenirile ulterioare. De altfel, mare parte din depozitul la CEC s-a format din sumele pe care pârâţii îi trimiteau mamei sale din Spania, aceasta avand o pensie de doar 486 lei.

Solicită sa se ia act că, pârâţii Marian si Elena, locuind in aceeaşi casa cu Sevastita si Teodor, înca din anul căsătoriei lor, 1994, au avut grija pana in 1998 si de tatal lor Teodor care suferea de dementa senila, Parkinson, insuficienta renala acuta si s-au ocupat de toate cele necesare cu ocazia înmormântării si pomenirilor acestuia, alaturi de mama sa.

Apreciază că, reclamantul a uitat că, in acea perioada cand tatăl acestora era foarte grav bolnav, nici macar nu intra in camera lui să ajute ca acesta sa fie imbrăcat, spunând că îi este „scârbă".

Tot pârâţii Marian si Elena, alaturi de mama acestora,au îngrijit-o si pe Tudora, mama lui Sevastita, care a locuit pana la deces, intervenit în 2000, in aceeaşi curte, de la aceasta mama sa primind ca donaţie terenul aferent casei, ca bun propriu.

Nici pe timpul cat Sevastita a fost bolnavă, reclamantul nu si-a dat interesul pentru a o ajuta pe aceasta cu ceva.Mai mult, atunci cand a avut nevoie sa o transporte în Bucureşti, la un control special de hematologie, in august 2012, au solicitat ajutorul reclamantului, care deţinea doua autoturisme, dar acesta a refuzat, fiind nevoiţi sa apeleze la ajutorul unui străin, cheltuielile fiind suportate integral de ei, paraţii Marian si Elena.

 In septembrie acelaşi an, fiind necesara internarea mamei acestora în Bucureşti ,pentru un control, pârâţii Marian si Elena si paratul Vasile, au suportat toate cheltuielile aferente, nicidecum reclamantul.

Pentru aceste motive, pârâţii Marian si Elena au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neîntemeiata si obligarea reclamantului la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.pe care le vor face in cadrul acestui proces.

Reconventional, pârâţii Marian si Elena, au solicitat obligarea reclamantului şi a pârâtului Vasile, la raportul donaţiilor, motivând că, aceştia au beneficiat de sume mari bani de la părinţii lor, cu ajutorul cărora si-au achiziţionat apartamente in Buzău.

In dovedirea cererii pârâţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri,sens în care au depus mai multe acte medicale; cupon de pensie; cu interogatoriu, cu martorele Florica si Elena si cu expertiză judiciară.

La termenul de judecată din data de 26.11.2014, instanta a pus în discutia părtilor si a dispus disjungerea subsidiarului actiunii introductive si a cererii reconventionale de petitul principal al actiunii, pentru o mai judicioasă administrare a probatoriilor .

În baza dispozitiilor art.22(2)cod de procedură civilă, instanta a solicitat BNP, înaintarea documentatiei ce a stat la baza încheierii Contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager autentificat sub 19.08.2010.

La stăruinta părtilor au fost luate interogatorii reciproce, răspunsurile fiind consemnate si atasate la filele 151-152,153-154,155-156,160-163,164-168.

De asemenea, au fost ascultati martorii FLORICA si ELENA, propuse de pârâţii Marian si Elena (filele 188,190) si GHERGHINA, la cererea reclamantului (fila 189).

Martorul Neculai, propus de reclamant, a refuzat să presteze jurământul, să dea vreo declaratie în cauză (fila 199,200).

În acest context, s-a solicitat înlocuirea cu martorul PETRE care, la rându-i, în timpul audierii, a manifestat o stare evidentă de disconfort psihic si mental, astfel că, nu a mai putut fi continuată audierea.

În continuare, reclamantul a propus ascultarea martorului GHEORGHE, probă ce nu a putut fi administrată, la termenul de judecată din 15.06.2016, apărătorul acestuia precizând că este internat în spital si nu mai stăruie în proba încuviintată.

În baza art. 258 C.proc.civ. instanţa a încuviintat proba cu înscrisurile depuse de părti la dosarul cauzei; cu interogatorii reciproce si proba testimonială,apreciate ca fiind pertinente, concludente si utile dezlegării pricinii.

Analizând acţiunea dedusa judecăţii, în raport de probele administrate si de dispoziţiile legale incidente, instanţa retine următoarele:

Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager autentificat sub nr. /19.08.2010,de către BNP,autoarea părţilor, def. SEVASTIŢA şi pârâtul VASILE,în calitate de vânzători,au vândut pârâţilor Marian si  Elena, în calitate de cumpărători,întregul drept indiviz de proprietate ce li se cuvenea din imobilul situat în municipiul Buzău, , judeţul Buzau, înscris în CF ale mun. Buzău, identificat prin numerele cadastrale,compus din terenul categoria curţi construcţii,în suprafaţă măsurată de 560,00 mp şi cota indiviză de 6/8 din construcţiile amplasate pe acest teren,C1-destinaţie de casă de locuit,cu o suprafaţă construită de 98,00 mp; C2-destinaţie de anexă,cu o suprafaţă construită de 17,00 mp şi C3-cu destinaţia de anexă,cu o suprafaţă construită de 2,00 mp,imobilul în întregimea sa având vecinătăţile:la nord-nr. cadastral, pe o lungime de 9,80 ml, nr.cadastral, pe o lungime de 21,14 ml şi PETRE, pe lungimile 8,41+2,34 ml+0,38 ml+6,70 ml; la sud-nr.cadastral  pe lungimile 11,53ml+4,68 ml+1,42 ml+4,22 ml+3,03 ml+2,71 ml+4,93 ml+2,05 ml+2,16 ml +8,28; la sud-est:, pe o lungime de 19,41 ml şi la vest- CONSTANTIN, pe o lungime de 18,44 ml.

Preţul vânzării stabilit de comun acord, a fost de 75.000 lei, din care vânzătorii au primit suma de 35.000 lei, anterior semnării autentificării contractului iar, diferenţa de 40.000 lei, s-a convenit de comun acord a fi convertită în obligaţia de "întreţinere şi îngrijire ce incumbă cumpărătorilor, pe tot restul vânzătoarei SEVASTIŢA, obligaţie ce constă în cheltuieli cu asigurarea hranei, încălzire, iluminat, asistenţă medicală, tratament ambulatoriu şi cheltuieli cu asigurarea spitalizării la nevoie iar, la deces, să o înmormânteze după obiceiul locului, să îi facă pomenile şi parastasele orânduite după biserica noastră creştin ortodoxă".

Prin acelaşi contract, vânzătoarea SEVASTIŢA şi-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra întregului imobil.

Prin demersul judiciar ce formează obiectul prezentului dosar, reclamantul solicită rezoluţiunea contractului de întreţinere descris anterior cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, invocând neîndeplinirea obligaţiei asumată contractual de către pârâţii Marian si Elena, faţă de antecesoarea acestora.

Având în vedere data perfectării contractului de întreţinere a cărui rezoluţiune se solicită în speţă, respectiv 19.08.2010, instanţa apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile Codului Civil 1864 în vigoare la acel moment.

Contractul de întreţinere fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere stabilită prin contract, beneficiarii întreţinerii pot cere rezoluţiunea contractului în temeiul art. 1020 cod civil de la 1864. Potrivit textului menţionat, o condiţie esenţială pentru desfiinţarea contractului este ca neexecutarea să fie imputabilă debitorului.

Noţiunea de întreţinere include multiple prestaţii, iar executarea corespunzătoare a obligaţiei de întreţinere, când izvorul ei este un contract, implică pe lângă prestaţia materială şi o componentă psihologică, dată de caracterul „intuitu personae” al contractului de întreţinere, care se întemeiază, în realizarea conţinutului său economic, pe un raport de încredere şi apropiere.

Or, in prezenta cauza, instanta constata că, reclamantul nu a dovedit culpa pârâţilor.

Astfel, asa cum rezulta din cererea introductiva, reclamantul a susţinut în esenţă că, de circa 9 ani, pârâţii lucrează şi domiciliază în Spania, că nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale în ceea ce priveşte clauza de întreţinere, conform căreia trebuiau să presteze întreţinerea în mod personal şi să suporte din fonduri proprii cheltuielile" cu asigurarea hranei, încălzire, iluminat, asistenţă medicală, tratament ambulatoriu şi cheltuieli cu asigurarea spitalizării la nevoie iar, la deces, să o înmormânteze după obiceiul locului, să îi facă pomenile şi parastasele orânduite după biserica noastră creştin ortodoxă".

Din examinarea coroborată a depoziţiilor martorelor Florica şi Elena, propuse de pârâţii Marian si Elena, instanţa reţine că,"defuncta era o fire comunicativă şi ne spunea durerile şi ofurile acesteia"(martor Florica, fila 188), susţineri confirmate şi de martora Elena: "În localitate era cunoscută defuncta ca fiind o fire comunicativă"(fila 190), infirmându-se afirmaţiile martorei Gherghina (fila 189), ascultată la cererea reclamantului, potrivit cu care "defuncta avea o fire mai închisă, era mai introvertită şi nu îmi relata eventualele probleme pe care le-ar fi avut şi nu suporta să i se spună că este bolnavă". Aceeaşi martoră a mai relatat că, "în nicio împrejurare defuncta nu mi s-a plâns de conduita copiilor ei iar, pe Vasilică, îl vedeam de fiecare dată la mama sa".

Aşa fiind, este surprinzător răspunsul pârâtului VASILE la întrebarea nr.3 din interogatoriul luat la stăruinţa pârâţilor Marian si Elena, în sensul că, nu cunoaşte că, reclamantul, a fost în numeroase rânduri violent fizic şi verbal, cu autoarea acestora(fila 155).

Acelaşi pârât este nesincer când afirmă că, reclamantul a contribuit la parastasele făcute defunctei (întrebarea nr.8,fila 156), fiind contrazis chiar de fratele său mai mare care recunoaşte că, nu a participat la parastasele şi pomenile făcute defunctei şi aceasta pentru că, nu a fost invitat.

Revenind la martora Florica, aceasta a mai declarat că, din discuţiile purtate cu defuncta, a aflat că aceasta era"ajutată de Marian şi Elena cu bani şi tot ce are nevoie" că, dacă nu i-ar fi avut "ar fi fost moartă mai demult" că, defuncta nu i s-a plâns cu privire la întreţinerea prestată de pârâţi sau că ar fi nemulţumită şi ar intenţiona să desfiinţeze actul, dimpotrivă, se declara mulţumită de convenţia încheiată, pârâţii fiind muncitori şi respectuoşi; de asemenea, primea bani de la pârâţi pentru a-şi procura cele necesare şi efectua investigaţiile medicale, deseori fiind însoţită de Vasile, căruia i se trimiteau banii necesari, concluzionând că, reclamantul nici nu cunoaşte unde este înmormântată mama sa care, într-o împrejurare, i s-a confensat că, "dacă nu ar fi fost sora acesteia, reclamantul i-ar fi dat cu sapa în cap".

Vecina defunctei, martora Elena, a relatat că, personal, cea în cauză i-a spus că doreşte să facă act fiului său Marian şi soţiei acestuia, pentru că "au ajutat-o cel mai mult"; că, "În nicio împrejurare defuncta nu mi-a relatat că intenţionează să desfiinţeze actul, mai mult, mi-a spus că dorea să plece la aceştia în străinătate, de unde le trimitea pachete şi ce era necesar în vederea asigurării întreţinerii; cei doi pârâţi, Marian şi Elena, cheltuiau bani în vederea efectuării investigaţiilor medicale ale mamei acestora iar, când se impunea cumpărarea de medicamente, este adevărat că le cumpăra Vasile, însă, cu banii daţi de fratele său, Marian".

A mai relatat martora că, cei doi pârâţi au suportat cheltuielile cu înmormântarea şi parastasele ulterioare, organizate la 9 zile, 3 săptămâni, 40 de zile, 6 luni, 9 luni şi an.

În opinia martorei, pârâţii Marian şi Elena şi-au îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contractul încheiat, susţineri confirmate şi de înscrisurile depuse de aceştia în dosar (filele 132-133,136-142.).

Astfel, constatând că, obligaţiile asumate de pârâţi prin contractul ce a făcut obiectul analizei, au fost îndeplinite de aceştia instanţa, în conformitate cu dispoziţiile

art. 1169 Cod civil rap. la art. 1020, art.1021 Cod civil, urmează să respingă, ca nefondată, acţiunea pendinte judecăţii.

Ca parte căzută în pretenţii,în temeiul prevederilor art.453 alin.1 rap. la art.451 alin.1 şi 453 cod proc.civilă, va fi obligat reclamantul să plătească pârâţilor Marian şi Elena suma de 2.356 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul reprezentantului convenţional-900 lei-şi cheltuielile cu deplasarea pârâţilor la termenul de judecată din data de 26.11.2014, în cuantum de 1456 lei(03.11.2014:1 euro=4,4133 lei).

În temeiul art.19(1) din OUG nr.51/2008, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Hotărârea este supusă căii de atac a apelului în termen de 30 de zile de la data comunicării, aşa cum prevede art.466  alin.1 şi 468 alin.1 cod proc.civilă.

Cererea de apel se depune la Judecătoria BUZĂU, sub sancţiunea nulităţii.

Hotărârea se comunică părţilor potrivit prevederilor art.427 alin.1 cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare