Uzucapiune

Prin actiunea civila înregistrata la aceasta instanta sub nr. 10497/306/2007 reclamantul H. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul K. K. sa se constate ca a dobândit prin efectul uzucapiunii dreptul de proprietate asupra terenului situat în Cisnadie în punctul numit Dealul Cucului înscris în Cartea funciara nr. 2284 Cisnadie nr. top 6341 identificat în titlul de proprietate în urma reformei agrare din 1945 în lotul 813 si cu identificarea cadastrala actuala în parcela 2299 fânete, a localitatii Cisnadie, urmând a dispune întabularea dreptului sau de proprietate în cartea funciara asa cum a fost dobândit, fara cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii s-a aratat ca bunicul reclamantului S. P. a primit la reforma agrara  din 1945 o suprafata de 1200 stj teren, pe care l-a folosit pâna în jurul anilor 1970 când l-a dat reclamantului spre folosinta. Reclamantul a mai aratat ca a folosit acest teren în mod continuu pâna în prezent si ca titlul de proprietate nu a putut fi întabulat si nici dezbaterea succesiunii dupa bunicul sau nu a putut avea loc.

În drept, s-au invocat dispozitiile art. 28 DL115/1938 cu referire la art. 1846-1847,1860 cod civil iar în probatiune s-au depus: copie act de împroprietarire, schita topografica de identificare teren, copie certificat de deces titular împroprietarire, adeverinta de la Primaria Rasinari care atesta plata impozit6ului, împuternicire avocatiala.

Actiunea a fost timbrata initial cu 20 lei si timbru judiciar de 0,3 lei si a fost completat cu 128 lei si 1,5 lei timbru judiciar.

Actiunea a fost precizata (fila 24) în sensul de a se constata ca a dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii în conditiile stabilite de codul civil român.

În cauza, numitii P. G. M., D. R., K. A., S. G., H. A.  au formulat cerere de interventie în interes propriu solicitând respingerea actiunii ca fiind nefondata cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii s-au aratat urmatoarele:

1.nu sunt aplicabile art. 28 Legea 115/1938 deoarece nu exista un extras de carte funciara, nu se cunoaste cine este proprietarul si nici nu s-a depus certificatul de deces al acestuia.

2.terenul a apartinut defunctului S. P. urmare reformei agrare, dar în anul 1963 acesta l-a predat Statului Român în conformitate cu Decretul 115/1959 privitor la lichidarea ramasitelor  oricaror forme de exploatare a omului de câtre om în agricultura, iar în anul 1992 terenul a fost restituit mostenitorilor lui S. P., decedat în anul 1981 si anume: H. A. S. N. si S. P. junior, reconstituindu-se dreptul de proprietate în confomritate cu dispozitiile Legii 18/1991

3.nu sunt întrunite în persoana reclamantului, conditiile art. 28 Legea 115/1938, art. 1846-1862 cod civil deoarece pâna în anul 1992 terenul era scos din circuitul civil si se afla în proprietatea si posesia Statului Român. Intervenientii au mai aratat ca acte de posesie asupra terenului au facut numai succesorii lui S. P. senior direct sau prin intermediari.

În drept, s-au ivnocat dispozitiile art. 49-56 cod de procedura civila.

În probatiune, s-a depus adeverinta 1894/4.05.2006, , adeverinta 347/28.02.1992.

Cererea de interventie a fost timbrata cu 106 lei si timbru judiciar de 3 lei.

Reclamantul a formulat întâmpinare (fila 39) la cererea de interventie solicitând respingerea ei în totalitate, aratând ca se pune problema si a calitatii procesuale prin lipsa acordului de a se înainta cererea de interventie, consimtamântul nefiind dat de persoanele ce figureaza ca intervenienti.

Intervenientii P. G. si D. R. au aratat, în sedinta publica din 20.05.2008 (fila 51) ca au dat mandat de reprezentare avocatului B. D. care a formulat cerere de interventie.

Intervenienta H. A. (fila 85) a aratat ca nu a dat mandat nici unei persoane pentru formularea cererii de interventie. Aceasta a formulat personal cerere de interventie în interesul reclamantului aratând ca actiunea acestuia este legala si temeinica.

Cererile de interventie au fost admise în principiu prin încheierea  din 18.03.2008 si, respectiv 17.02.2009.

În cauza a fost introdus în calitate de pârât (58) numitul K. R. ca mostenitor al pârâtului K. K., decedat la 20.08.1973 în B.esti. Acesta nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat în instanta.

În cauza s-au depus: extras Cartea funciara nr. 2284, contract de  întretinere 495/1962 (fila 35), s-a luat interogatoriu H. I. (fila 105), P. G. (125), D. R. (126), H. A. (fila 144), au fost audiati martorii: P. S. (fila 101), H. N.(104), M. V.(103), S. A.(fila 102), s-au comunicat relatii de la primaria Orasului Cisnadie ( fila 164 si 86), s-a efectuat expertiza tehnica în specialitatea topografie de catre expert Mesu Veronie si s-au mai depus concluzii.

Din întreg probatoriul cauzei instanta retine urmatoarele:

Imobilul înscris în Cartea funciara nr. 2284 Cisnadie, nr. top 6341 – fânat de 5641 mp este proprietatea numitului K. C., decedat la data de  20.08.1973. Pârâtul K. R. este fiul proprietarului tabular fiind chemat în aceasta calitate în judecata.

Potrivit adresei 8826/03.11.2008 a Primariei Cisnadie pârâtul K.h R. a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 247/2005 ca mostenire dupa tatal sau, pentru terenul înscris în Cartea funciara nr. 2284 Cisnadie cu nr. top 6341,6342,6343 si acestuia i s-a atribuit  suprafata de 2,30 ha pe un alt amplasament într-o zona vecina, fiind eliberat titlul de proprietate 3004/9/03.06.2008

Potrivit adresei 5211/27.05.2009 emisa de aceeasi Primarie Cisnadie, H. A.(n. S.), S. N., S. P.-Herculane, în calitate de mostenitori ai defunctului S. P. tatal au formulat cerere în temeiul Legii 18/1991 la data de 18.03.1991 în baza careia s-a emis adeverinta de punere în posesie 341/28.02.1992 pentru suprafata de 0,343 ha dar, ulterior, s-a constata ca anexa 20 care a stat la baza adeverintei este eronata, deoarece terenul nu a fost preluat si nu se afla în proprietatea statului Român, astfel încât toate persoanele din anexa 20 au fost radiate.

Primaria precizeaza ca  acest teren nu a fost preluat de societati CAP, IAS iar la data aparitiei Legii 18/1991, acesta se afla în zona  de proprietari, motiv pentru care nu se pot efectua puneri în posesie, masuratori sau eliberari de documente de proprietate.

Martorul P. S. declara ca a folosit terenul în litigiu din anul 1990-1991 cu acordul tatalui reclamantului H. N. si ca plateste anual o suma de bani (echivalentul unui miel, aproximativ 100 lei). Aceasta suma a fost platita mamei reclamantului dupa decesul lui H. Nicoale. Au existat discutii cu privire la vânzarea acestui teren martorului initiate la cererea lui H. N..

Martora S. A. declara ca numai dupa anul 1989 terenul a fost arendat de H. A. si banii împartiti între H. A. si S. G.. Martora relateaza un episod din urma cu 5 ani la care a fost de fata si în care fratele lui H. I., N., i-a dat numitei S. G. suma  de 400 lei ca arenda pentru teren.

Martorul M. V. declara ca nu stie când si cum a fost dobândita posesia terenului de catre parintii reclamantului pe care îi stia ca proprietari, relatând faptul ca l-a ajutat pe reclamant la culesul prunelor în timpul liceului, începând cu anul 1970.

Martorul H. N. arata ca reclamantul a folosit terenul în litigiu numai de 5-6 ani, dupa decesul lui H. I. Martorul nu cunoaste împrejurari anterioare anului 1975 si stie ca H. I. si H. P. au folosit terenul împreuna.

La interogatoriu, reclamantul recunoaste ca avea cunostinta de faptul ca  s-a eliberat adeverinta de punere în posesie pe numele parintilor sai si a unchiului sau S. P. jr., ca terenul a fost lucrat prin intermediari iar în ultimii ani au convenit ca banii sa-i primeasca mama sa, ca a intrat în posesia terenului în anul 1972 si a cules prune împreuna cu parintii sai. De asemenea, reclamantul arata ca a depus doua cereri de restituire teren si a primit raspunsul ca terenul apartine lui K. K. care a facut cerere de retrocedare.

Intervenienta în interesul reclamantului, mama acestuia, H. A. recunoaste la interogatoriu ca terenul a fost predat statului român în anul 1963 si nu a fost folosit decât dupa anul 1990, ca a facut cerere de reconstituire drept de proprietate în temeiul Legii 18/1991 si ca reclamantul stia ca s-a emis adeverinta de punere în posesie.

Bunicul reclamantului a locuit împreuna cu acesta si parintii sai pâna la deces, în anul 1981. Mama reclamantului arata ca dorea sa lase acest teren reclamantului, ca zestre, dar recunoaste ca nu putea face acest lucru, nefiind proprietara, sperând ca îl va putea recupera si da apoi acestuia.

Expertul a identificat terenul ca fiind situat administrativ în extravilanul municipiului Cisnadie în zona „Dealul Cucului”, având numar cadastral 2990 în suprafata de 5000 mp si se suprapune cu nr. top 6341 din Cartea funciara nr. 6341 Cisnadie.

De asemenea, imobilul a fost evaluat la 2000 lei.

Referitor la legea aplicabila, instanta constata ca reclamantul invoca dispozitiile codului civil, având în vedere bazat pe titlul de proprietate emis în favoarea bunicului sau S. P. în temeiul Legii agrare din 1945.

Potrivit dispozitiilor art. 6 din Legea 241/1947 de punere în aplicare a Decretului-Lege 115/1938 pâna în 12.07.1947 legea aplicabila în cazul uzucapiunii este Codul civil.

Astfel, conform textului legal (art.6 din Legea 241/1947) prescriptiile începute înaintea punerii în aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938 sunt cârmuite în ce priveste natura, durata si efectele lor de dispozitiile legii sub care au început, în cazul de fata Codul civil Român.

În acelasi sens este si decizia nr. 86/2007 pronuntata de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii, respectiv actiunea este guvernata de dispozitiile legii sub imperiul careia a început posesia.

Instanta constata ca titlul de proprietate nu este datat si din probele administrate nu rezulta ca bunicul reclamantului a preluat posesia terenului în anul 1945, totusi, se va retine implicit anul 1945 ca punct de pornire a posesiei si, prin urmare, în cauza se aplica dispozitiile codului civil.

In materia prescriptiei achizitive, Codul civil consacra principiul potrivit caruia aceasta este fondata pe faptul posesiei în perioada ceruta de lege a unui imobil (art.1846 Cod civil).

În conformitate cu dispozitiile art.1846 alin.2 C.civ. pentru existenta posesiei trebuie îndeplinite cumulativ doua elemente: corpus, respectiv actele materiale de folosire si animus , respectiv elementul intentional , care consta în faptul ca cel ce savârseste actele materiale de folosire ale bunului are intentia de a le face pentru sine, astfel cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul dreptului real. Spre deosebire de elementul material, care poate fi exercitat fie personal de posesor, fie prin reprezentant, ¬elementul intentional  fiind un element de natura psihica, trebuie sa fie prezent direct si nemijlocit în persoana posesorului. Pentru a dovedi posesia, este necesar a se face dovada ambelor elemente.

Spre deosebire de posesie, detentia precara presupune puterea materiala a unui lucru, fara intentia de a poseda pentru sine, sub nume de proprietar, ci numai cu intentia de a detine. Întrucât detentorul poseda pentru altul, în cazul detentiei exista corpus însa nu exista elementul intentional , animus possidendi .

Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate, exista în momentul în care sunt întrunite cele doua elemente, corpus si animus . Pentru a produce însa efecte juridice, posesia trebuie sa fie utila, iar pentru a fi utila este necesar sa îndeplineasca anumite calitati care, în acelasi timp reprezinta si conditii ale unei posesii utile, cum ar fi acelea de a fi continua, neîntrerupta, netulburata, publica, neechivoca si sub nume de proprietar.

În ce priveste posesia, codul prevede, în art.1847, ca pentru a duce la dobândirea drepturilor reale prin prescriptie, posesia trebuie sa fie continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Toate aceste conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca posesia sunt cumulative si fac ca aceasta sa fie apta de a duce la dobândirea drepturilor reale ca urmare a exercitarii ei pe durata ceruta de lege. Lipsa calitatilor posesiei constituie vicii ale sale.

Jonctiunea posesiilor este o facultate pentru posesorul subsecvent, si înseamna adaugarea la termenul posesiei actuale ( proprii) a timpului cât lucrul a fost posedat de autorul sau, cu conditia ca posesorul actual sa nu poata schimba în avantajul sau natura posesiei anterioare (art.1860 C.civ.). Pentru a se realiza jonctiunea posesiilor este necesar un raport juridic între autor si posesorul subsecvent, jonctiunea fiind exclusa când posesorul actual a intrat în posesie prin uzurpare sau autorul acestuia a fost un simplu detentor precar al bunului imobil.

Pornind de la dispozitiile legale precitate, asa cum s-a aratat anterior, din probele administrate rezulta ca posesia a început în 1945 în persoana bunicului  reclamantului, S. P., ca posesia a  fost întrerupta în anul 1963 când acesta a predat terenul la stat, fiind reluata numai dupa anul 1989 de tatal reclamantului H. N..

În perioada 1963-1990 actele de folosinta izolate exercitate de reclamant si familia sa nu putea caracteriza o posesie utila sub nume de proprietar, posesorii fiind constienti ca proprietate nu le mai apartine, dovada fiind cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata în anul 1991. Din probe rezulta ca aceste acte s-au îndeplinit numai dupa anul 1970, astfel încât în perioada 1963-1970 posesia a fost întrerupta total.

Astfel, martorii au aratat ca terenul ar fi fost posedat de parintii reclamantului dupa anul 1970 iar de reclamant numai de 5-6 ani, fiind dat în arenda de tatal reclamantului începând cu anul 1991 . La baza preluarii posesiei de catre reclamant nu sta nici un raport juridic. Martorii au aratat ca reclamantul a posedat  împreuna cu bunicul si parintii sai.

Martorul H. arata ca ultima transmisiune a posesiei s-a realizat catre reclamant în urma cu 5-6 ani, în timp ce arenda terenului a primit-o în trecut tatal reclamantului si o primeste si în prezent mama acestuia care o împarte cu intervenienta în interes propriu S. G., careia îi recunoaste dreptul asupra acestui teren.

Pornit de la momentul începerii posesiei indicat implicit de reclamant (prin referire la Reforma Agrara), se constata ca termenul de 30 de ani prevazut de art. 1890 Cciv s-ar fi putut împlini în anul 1975 (dar posesia a fost întrerupta în 1963)  si în timp ce terenul era stapânit de bunicul si tatal reclamantului, astfel ca si efectul prescriptiei achizitive s-ar fi putut împlini în persoana tatalui acestuia daca posesia ar fi fost caracterizata.

Jonctiunea posesiilor nu poate opera câta vreme termenul de prescriptie achizitiva a fost întrerupt .

În aceste conditii, instanta retine ca nu se poate invoca în cauza jonctiunea posesiilor, ca nu s-a facut dovada ca posesia reclamantului, începuta în anii 1970, ar fi îndeplinit conditiile prevazute de art.1847 C.civ. pentru a fi apta sa produca efectele juridice prevazute de art.645 si art.1837 C.civ. si nici ca sunt îndeplinite conditiile art 28 DL 115/1938 („cel ce a posedat un bun nemiscator , în conditiile legii timp de 20 de ani dupa moartea  proprietarului înscris în cartea funciara , va putea cere înscrierea dreptului  uzucapat.”).

Pentru toate aceste motive,  instanta va respinge actiunea reclamantului  ca neîntemeiata.

Retinând aceasta solutie, cererea de interventie în interesul reclamantului formulata de H. A. va fi respinsa, aceasta urmând cursul actiunii celui în favoarea caruia s-a intervenit.

Cu privire la cererea de interventie în interes propriu, instanta constata ca datele comunicate de Primaria Cisnadie au indicat ca adeverinta de punere în posesie nu mai are valabilitate si, prin urmare, procesul nu poate fi câstigat în favoarea acestora. De altfel, instanta constata ca prin cererea de interventie principala nu exista pretentii proprii asupra carora instanta sa se pronunte. Singura cerere a acestora era de a respinge actiunea principala.

În consecinta, cererea de interventie în interes propriu va fi respinsa.

Instanta nu va acorda cheltuieli de judecata deoarece, respingând ambele cereri, nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 274 cod de procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea civila precizata formulata de reclamantul H. I. cu domiciliul în Sibiu …., în contradictoriu cu pârâtul K. R.  cu domiciliul în … pentru uzucapiune.

Respinge în fond cererea de interventia în interesul reclamantului formulata de H. A.  cu domiciliul în Rasinari, strada Stezii, nr. 707.

Respinge în fond cererea de interventie în interes propriu formulata de P. G. M. cu domiciliul în Sibiu …, D. R. cu domiciliul în …, K. A.  cu domiciliul în …, S. G. cu domiciliul în …..

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica din 16.02.2010.

Domenii speta

Spete similare