Drept civil - pretentii

Sentinţă civilă 1475 din 05.07.2012


TIP :SENTINTĂ

Nr./data: 1475/05.07.2012

AUTOR: Voinea Ana Corina

Domenii  asociate -  DREPT CIVIL - PRETENTII

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de (...) , sub nr. (...) , reclamanta (...)  a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul (...) , obligarea acestuia din urmă la plata următoarelor sume: 3000 lei, contravaloare lucrări de refacere instalaţie încălzire centrală, 1000 lei, contravaloare lucrări de zugrăvire a spaţiului în care s-a făcut instalaţia, şi 1000 lei daune interese pentru lipsa de folosinţă a locuinţei pe timp de 4 luni de iarnă în 2010/11 şi 2011/12 precum si obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a precizat că a încheiat un contract de antrepriză la data de 26 martie 2010 cu pârâtul şi cu asociatul acestuia, având ca obiect executarea lucrărilor de construcţii la imobilul anexă la locuinţa principală compusă din două camere si pod, iar pe parcursul executării lucrărilor a hotărât să asigure încălzirea imobilului printr-o instalaţie cu centrală termică alimentată electric.

A mai arătat că pârâtul s-a oferit să execute personal instalaţia de încălzire şi acceptând propunerile acestuia au încheiat contractul la data de 30 iunie 2010, stabilind costul total al lucrării pentru această lucrare, respectiv suma de 5000 lei.

În continuare reclamanta a arătat că după terminarea lucrărilor, la finele lunii august 2011, au apărut scurgeri de apă vizibile pe perete, pardoseală, la racorduri şi la îmbinările conturilor de la calorifere, în baie, bucătărie şi camera de la mansardă şi deşi pârâtul a încercat să repare instalaţia nu a reuşit să depisteze cauzele defecţiunilor şi nici să le remedieze, recomandându-le să facă o altă instalaţie la "vedere", asigurându-i că va suporta personal manopera.

Reclamanta a mai precizat că a contractat o firmă de specialitate din (...) care să execute lucrarea anunţându-l pe pârât despre acest lucru, instalaţia a fost refăcută iar costul acesteia de 3000 de lei a fost achitat conform facturii nr. (.../...)  emisă de (...).

A mai arătat că deşi a comunicat pârâtului prin telefon despre lucrările efectuate şi cuantumul preţului plătit, acesta nu le-a restituit suma de 3000 de lei.

În drept, reclamanta a invocat art. 1, art. 10 pct. 1 din C.proc.civ., art. 969, 970, 1075, 1082, 1084 C.civ.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, martori şi interogatoriul pârâtului.

Cererea a fost timbrată cu suma de 411 lei, taxă judiciară de timbru, respectiv 3 lei, timbru judiciar, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 şi conform art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995.

A anexat cererii, contract de antrepriză (...) , factura nr. (.../...), Certificat de garanţie.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la cererea formulată.

La termenul de judecată din data de 26 aprilie 2012, instanţa, în temeiul art. 167 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamantă, prin mandatar, proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori şi proba cu interogatoriul pârâtului.

La termenul de judecată din data de 31 mai 2012 reclamanta prin mandatar a depus la dosarul cauzei interogatoriul pentru pârât, acesta neprezentându-se la nici un termen in vederea administrării probei.

La termenul de judecată din data de 14.06.2012, instanţa a administrat proba testimonială cu martorul (...)  susţinerile acestuia fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei . La acelasi termen de judecată reclamanta, prin mandatar, şi-a micşorat câtimea pretenţiilor, solicitând suma de 3000 de lei, renunţând la celelalte sume solicitate prin cererea introductivă.

La termenul de judecată din data de 05.07.2012, instanţa a administrat proba testimonială cu martorul (...) , susţinerile acestuia fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei .

În concluziile scrise reclamanta prin mandatar, a reiterat susţinerile din cererea introductivă, arătând în plus că pârâtul nu şi-a respectat obligaţia de a face lucrarea de bună calitate şi nici obligaţia de garanţie, aspect ce rezultă din declaraţiile martorilor, planşa foto, factura emisă de firma ce a refăcut lucrarea, bonul fiscal de plată a facturii şi corespondenţa scrisă avută cu pârâtul.

A mai precizat că refuzul pârâtului de a se înfăţişa în instanţă pentru a răspunde la interogatoriu poate fi socotită ca o mărturisire deplină iar prejudiciul de 3000 de lei reprezintă pierderea efectivă pe care a suferit-o, adică suma plătită cu executarea unei instalaţii funcţionale de încălzire termoelectrică în locul celei defectuos executate de pârât.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În fapt, între (...) , în calitate de client, şi (...) , în calitate de antreprenor, a intervenit contractul de antrepriză încheiat la data de 26 martie 2010, având ca obiect executarea de către antreprenor a lucrărilor de construcţii la imobilul anexă casă de locuit, compus din două camere şi pod .

Ulterior, la data de 30.06.2010, aceleaşi părţi au convenit ca (...) să execute încălzirea electrică (centrală, calorifere şi celelalte accesorii), primind în acest sens suma de 5000 de lei, astfel cum au consemnat în scris pe verso-ul contractului de antrepriză încheiat la data de 26 martie 2010.

Instanţa reţine că premisa angajării răspunderii civile contractuale este reprezentată de existenţa unei legături contractuale, or în prezenta cauză instanţa reţine că este îndeplinită această cerinţă, dat fiind faptul că între părţi a existat o convenţie scrisă, respectiv un contract de antrepriză, pentru care legea nu cere o formă specială pentru validitatea sa.

Conform art. 942 C.civ., contractul este acordul între două sau mai multe persoane spre a constituie sau a stinge între dânşii un raport juridic, legiuitorul stabilind principiul forţei obligatorii a contractului, pacta sunt servanda, în art. 969 alin. C.civ. Totodată, instanţa reţine că legiuitorul a instituit un alt principiu în materia contractelor, în art. 970 alin. 1 C.civ, potrivit căruia contractele trebuie executate cu bună credinţă.

Orice raport juridic obligaţional, inclusiv cel izvorât dintr-un contract, cum este cazul în prezentul dosar, dă dreptul creditorului de a pretinde şi de a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care el este obligat, în caz de neexecutare, totală sau parţială, sau de executare necorespunzătoare, creditorul având dreptul la despăgubiri, conform art. 1073 C.civ. Aceste despăgubiri reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare de către debitor.

Rezultă aşadar că părţile au în vedere, în primul rând, îndeplinirea exactă a prestaţiei la care debitorul s-a obligat, aceasta fiind executarea directă sau în natură a obligaţiei, iar când executarea directă nu mai este posibilă, din diverse motive, creditorul va putea pretinde despăgubiri, aceasta fiind executare indirectă a obligaţiei sau prin echivalent.

Cât priveşte condiţiile ce se cer a fi întrunite pentru angajarea răspunderii civile contractuale şi acordarea de despăgubiri, practica judiciară şi literatura de specialitate au conchis că acestea sunt următoarele: a) existenţa unei fapte ilicite care constă din nerespectarea unei obligaţii contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului; b) existenţa unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; c) raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu; d) vinovăţia celui care săvârşeşte fapta ilicită; e) punerea în întârziere a debitorului; f) neexistenţa unei clauze de neresponsabilitate.

Analizând îndeplinirea condiţiilor mai sus enunţate în cauza de faţă, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 3000 de lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de refacere a instalaţiei de încălzire centrală montată de către pârât, instanţa reţine că pe baza probelor administrate s-a făcut dovada faptei ilicite a pârâtului, constând în montarea necorespunzătoare a centralei termice.

Astfel, martori audiaţi au arătat, în acord cu susţinerea reclamantei, că ulterior montării centralei termice de către pârât au apărut urme de umezeală pe pereţi.

În acest sens, martorul (...)  a arătat că aceste urme au apărut sub calorifere, la branşamente şi sub panoul de comandă, în bucătărie, pe hol, în dormitor şi în living .Declaraţia martorului se coroborează cu susţinerea reclamantei care a învederat că existau scurgeri vizibile de apă pe perete, pardoseală, racorduri si la îmbinările coturilor de la calorifere, în baie, bucătărie şi cmaera de la mansardă precum şi cu declaraţia martorului (...)  care a arătat că instalaţiile erau necorespunzătoare, ţevile fiind montate în pereţi, or fiind de cupru la bară acestea trebuiau montate nu în pereţi ci în afara acestora, pentru a putea verifica dacă au loc scurgeri de apă .

De asemenea martorul (...)  a mai precizat că pentru a fi folosită centrala, aceasta trebuia umplută cu apă la câteva zile, pentru că altfel îşi pierdea presiunea, deşi în condiţii normale de funcţionare o centrală este umplută de două ori pe an .

În acest sens, instanţa are în vedere şi împrejurarea că pârâtul nu s-a prezentat la interogatoriu, deşi a fost citat cu această menţiune primind şi semnând personal citaţia, astfel că făcând aplicarea art. 225 C.proc.civ. consideră lipsa părţii la interogatoriu o recunoaştere a faptei sale, care a fost dovedită şi prin celelalte probe administrate.

Cu privire la prejudiciu, instanţa reţine că prin probele administrate, reclamanta a făcut dovada că valoarea acestuia este de 3000 de lei.

Astfel, instanţa reţine declaraţia martorului (...)  care a arătat că lucrează la firma (...) care a fost contractată de reclamantă în vederea efectuării unor reparaţii la centrala termică şi că a înlocuit ţevile cu unele aparente, au fost montate filtre, robineţi, refacerea lucrării costând în jur de 3000 de lei .

În acest sens instanţa are în vedere şi factura fiscală nr. (.../...) emisă de (...), pe numele reclamantei, în care se consemnează produsele achiziţionate de beneficiară, în valoare totală de 3000 de lei , certificatul de garanţie pentru produsele achiziţioante ,si bonul fiscal emis pentru suma de 3000 de lei .

Instanţa reţine că prin probele administrate s-a făcut dovada şi a celorlalte două condiţii ale răspunderii civile contractuale, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul creat, precum şi vina pârâtului, atât timp cât acesta nu a făcut dovada unei cauze străine, neimputabile. Mai mult, instanţa are în vedere şi atitudinea pârâtului care nu s-a prezentat la nici un termen, nu a propus probe şi apărări, nu s-a prezentat pentru a răspunde la interogatoriu sau pentru a combate susţinerile reclamantei.

Instanţa mai reţine că din convenţia încheiată la data de 30.06.2010 nu reise că părţile au prevăzut o clauză de neresponsabilitate.

Având în vedere toate aspectele de fapt şi de drept reţinute, instanţa, în temeiul art. 969 şi art. 1073 C.civ., va admite cererea formulată şi precizată de reclamantă şi va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 de lei, reprezentând contravaloare lucrări reparaţie centrală termică.

Luând în considerare dispoziţiile art. 274 C.proc.civ. şi constatând culpa procesuală a pârâtului, instanţa urmează să admită cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, urmând să oblige pârâtul să plătească reclamantei suma de de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, astfel cum au fost dovedite

 

1