Civil - obligaţie de a face

Asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti  sectia a VIII-a sub nr. 16264/3/2009 in data de 27.04.2009 reclamanta P M în contradictoriu cu pârâta MKB ROMEXTERA BANK SA, a solicitat instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtei la retractarea punctului de vedere exprimat si comunicat catre BNR prin scrisoarea emisa în anul 2008,în care activitatea reclamantei în cadrul institutiei a fost calificata dupa încetarea contractului de munca ca fiind neconforma cu principiile de prudenta financiar-bancara ,precum si obligarea acesteia la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei

În motivarea actiunii reclamanta arata ca a fost angajata pârâtei pâna la data de 02.01.2008 când au încetat raporturile de munca în temeiul art.55 lit.b din Codul Muncii, iar ulterior s-a angajat la o alta institutie bancara unde a fost propusa într-o functie de conducere , functie ce necesita si aprobarea prealabila a BNR. În urma efectuarii demersurilor catre BNR pentru obtinerea aprobarii a aflat ca a fost trimisa de catre institutia pârâta o informare catre BNR prin care se comunica ca nu a avut o activitate conforma cu principiile de prudenta financiar - bancare si a înregistrat deficiente pe linia monitorizarii riscului corespunzator portofoliului de clienti,aspect ce nu i-a fost adus la cunostinta nici pe parcursul derularii raporturilor de munca si nici ulterior, dar care îi aduce prejudicii în activitatea bancara pe care o desfasoara.

În continuare reclamanta reda prevederile art.2 din Legea 554/2001.

În dovedirea actiunii au fost depuse la dosar în copie urmatoarele acte,adresa BNR, carnet de munca,notificare.

Prin întâmpinarea depusa pârâta solicita respingerea actiunii ca neîntemeiata,aratând ca dupa încetarea raporturilor de munca au fost identificate o serie de deficiente în activitatea reclamantei,iar opinia BNR are caracter consultativ si nu definitoriu în mentinerea deciziei de numire într-o functie de conducere.

Mai arata pârâta ca nu exista legatura de cauzalitate între precizarile emise de ea la solicitarea BNR si denuntarea ofertei de ocupare a unui post de conducere la o alta institutie de credit.

Prin sentinta civila nr.8082/2009 Tribunal Bucuresti  sectia a VIII-a, s-a dispus declinarea competentei de solutionarea cererii în favoarea Tribunalului Olt.

Prin sentinta civila nr.362/2010 Tribunal Olt sectia civila, a declinat competentei de solutionarea cererii formulata de reclamanta în favoarea Judecatoriei Târgu-Mures.

Împotriva sentintei civila nr.362/2010 a Tribunal Olt sectia civila, reclamanta a formulat recurs, recurs care prin decizia civila nr.4064/1.07.2010 a Curtii de Apel Craiova a fost respins.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 16.12.2010 reclamanta P M D, în contradictoriu cu parata MKB ROMEXTERA BANK S.A., a formulat cerere precizatoare prin care a solicitat obligarea paratei la retractarea punctului de vedere exprimat in scrisoarea de informare emisa de acesta catre BNR si obligarea paratei la plata sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale.

În motivarea cererii reclamanta a aratat ca pârâta a încalcat prevederilor art.54 din Decretul 31/1954, respectiv i-a adus atingere dreptului acesteia la o buna reputatie, prin emiterea scrisorii de informare catre BNR, in care i-au fost aduse acuzatii grave cu privire la activitatea sa profesionala desfasurata in calitate de angajat al paratei, respectiv in functia de Analist credite si ulterior de Director de sucursala.

A aratat reclamanta ca prin respectiva scrisoare emisa de parata  a fost acuzata ca in calitatea de analist credite si de director unitate teritoriala nu a avut o activitate conforma cu principiile de prudenta financiar-bancara si a înregistrat deficiente pe linia monitorizarii riscului corespunzator portofoliului de clienti, având impact asupra rezultatelor financiare ale bancii.

A mai aratat reclamanta ca aceste acuzatii i-au afectat buna reputatie profesionala, respectiv nu a mai putut prezenta încredere pentru ocuparea unei functii (Director de sucursala de banca), reclamanta considerând ca prin incalcarea dreptului sau la o buna reputatie i s-au adus si grave prejudicii actuale si viitoare in activitatea bancara pe care o desfasoara, intrucat astfel de mentiuni la dosarul de functionar bancar constituie grave piedici in calea promovarilor ulterioare.

Reclamanta a mai aratat ca, în urma acestor acuzatii a fost revocata din functia de director de sucursala de la Unitatea Bancara ProCredit Bank.

S-a mentionat ca pârâta a savârsit fapta cu vinovatie, prin emiterea scrisorii de informare al carui continut nu a avut la baza o modalitate legala de evaluare a activitatii profesionale exercitata de reclamanta în calitatea de angajat al acestuia; continutul informarii a fost stabilit in mod arbitrar de parata fara ca reclamantei sa i se fi acordat dreptul de a se apara împotriva acuzatiilor aduse.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a mai aratat ca in perioada 18.01.2006-02.01.2008 a ocupat in cadrul institutiei paratei pozitia de analist credite, la data de 02.01.2008 încetându-si activitatea prin comun acord cu institutia si angajandu-se in cadrul unei alte institutii bancare ce îi oferea reale sanse de promovare pe masura competentelor pe care le detinea.

Reclamanta a aratat ca între partile s-a incheiat un contract de munca nr.530/25.01.2006, in care ocupa postul de analist credite, din data de 18.01.2006 pana la data de 17.12.2007 când a fost propusa si numita pentru rezultatele sale deosebite Director Sucursala MKB cu delegatie, în urma careia la data de 02.01.2008 a solicitat încetarea contractului de munca conform art.55, lit b) din Codul Muncii, cerere acceptata de parata.

Începând cu luna ianuarie 2008 a fost angajata in cadrul unei alte institutii bancare, unde in baza unui comportament ireprosabil, acelasi cu cel manifestat si in cadrul paratei, a fost propusa intr-o functie de conducere, functie ce necesita si aprobarea prealabila a Bancii Nationale a României.

In urma efectuarii demersurilor catre BNR pentru obtinerea aprobarii conducerii, reclamanta a aflat ca a fost trimisa de catre Institutia parata o informare catre Banca Nationala a României, prin care se aducea la cunostinta conducerii BNR precum ca in calitatea de analist credite si de director unitate teritoriala, reclamanta nu a avut o activitate conforma cu principiile de prudenta financiar-bancara si a înregistrat deficiente pe linia monitorizarii riscului corespunzator portofoliului de clienti, având impact asupra rezultatelor financiare ale bancii.

Reclamanta a precizat ca pozitia paratei nu i-a fost adusa la cunostinta nici in timpul desfasurarii activitatii in cadrul Institutiei MKB-sucursala Slatina si nici la data lichidarii, insa i-a produs grave prejudicii actuale si viitoare in activitatea bancara pe care o desfasoara, intrucat astfel de mentiuni la dosarul unui functionar bancar constituie grave piedici in calea promovarilor ulterioare.

Reclamanta a mentionat ca a notificat parata punându-i in vedere sa precizeze daca pe perioada desfasurarii activitatii sale in cadrul Sucursalei MKB Romexterra Bank Slatina, a facut obiectul vreunei proceduri de cercetare disciplinara, ca o consecinta a unor abateri de natura profesionala.

De asemenea, i-a solicitat pârâtei sa-i fie comunicate, in copie, înscrisurile al caror continut consemneaza abaterile acesteia de la atributiile ce-i reveneau conform fisei postului, inscrisuri care sa cuprinda si semnatura persoanelor abilitate a le fi constatat, precum si temeiurile de drept si de fapt ale acestora, la care i s-a raspuns evaziv, pârâta recunoscând ca a trimis catre BNR o astfel de scrisoare cu un punct de vedere nefavorabil reclamantei in urma constatarii unor deficiente constatate ulterior încetarii contractului de munca, dar fara sa îi puna la dispozitie documentele solicitate.

Fata de sustinerile paratei care a aratat ca „in activitatea sa s-au inregistrat deficiente pe linia monitorizarii riscului corespunzator portofoliului de clienti", reclamanta a mentionat ca, conform fisei postului de analist credite nu avea sarcini de monitorizare a riscului corespunzator portofoliului de clienti, aceasta sarcina revenind administratorului de credite.

Ca urmare a comunicarii informatiilor defaimatoare si nesustinute de catre pârâta MKB Romexterra Bank - fara ca acestea sa fi fost întemeiate de vreo împrejurare obiectiva si reala, care sa-i fi fost adusa la cunostinta in perioada in care a fost salariata pârâtei, reclamanta a fost obligata sa suporte in mod nedrept consecinta nepromovarii in functia de conducere care îi fusese propusa.

De asemenea, reclamanta a mai aratat ca prin încalcarea dreptului sau la o buna reputatie i s-au adus grave prejudicii atât actuale dar si viitoare in activitatea bancara, întrucât astfel de mentiuni constituie grave piedici in calea promovarilor ulterioare.

 Totodata, reclamanta a mai aratat ca parata a recunoscut ca a luat la cunostinta despre anumite fapte ale reclamantei doar dupa încetarea raporturilor de munca.

Astfel, parata nu putea exprima un punct de vedere negativ la adresa reputatiei reclamantei pe linie profesionala decât daca ar fi avut acest drept, respectiv daca ar fi constatat in prealabil (in timpul existentei raporturilor de munca) prin procedura reglementata de lege, sau ulterior prin procedura judiciara (printr-o hotarâre judecatoreasca), ca reclamanta ar fi savârsit abateri disciplinare, aceasta concluzionând ca parata a incalcat prevederile art art.54 din Decretul 31/1954 si art 998 si 999 Cod civil, respectiv a savârsit o fapta ilicita.

Asupra cuantumului depagubirilor solicitate a mentionat ca prejudiciul s-a nascut in urma cu doi ani cand i s-au cauzat grave suferinte morale intrucat a fost revocata dintr-o functie pe acre era indreptatita sa o ocupe. Mai arata reclamanta ca prin incalcarea dreptului la buna reputatie i s-au cauzat si prejudicii viitoare, actiunea prejudiciabila a paratei contituind o piedica in calea promovarilor ulterioare.

În drept s-a indicat art 998-999 C.Civ si art.54 din Decretul 31/1954.

În cauza au fost depuse înscrisuri: fisa postului (f 19-21), decizie (f 22, 50), adresa (f 24-32), recomandari (f 33-36), interogatoriu (f 43-44), raport de audit (f 54-66), declaratii de martori (f 67-70), a fost atasat dosarul nr.16264 a Tribunalului Olt.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

În baza contractului de munca nr.530/25.01.2006, reclamanta a avut calitatea de angajat al paratei la Sucursala MKB Slatina, ocupand functia de analist credite, incepand cu data de 18.01.2006 si pana in 17.12.2007 când a fost numita in baza delegatiei Director Sucursala MKB pana in 2.01.2008 cand a solicitat incetarea contractului de munca conform art.55 lit b) din Codul Muncii, cerere acceptata de parata.

Astfel cum reiese din declaratiile martorilor si fisele de evaluare anuala de la filele 26-32, în perioada in care a avut calitatea de angajat al paratei reclamanta s-a bucurat de o mare apreciere profesionala atat din partea colegilor cat si din partea persoanelor care ocupau functii de conducere, fiind propusa pentru avansare.

Se retine de asemenea ca activitatea profesionala si pregatirea teoretica inalta a reclamantei este dovedita si cu inscrisurile si caracterizarile depuse la dosar, care toate confirma inalta competenta profesionala a reclamantei si buna reputatie profesionala de care aceasta s-a bucurat. Din chiar recomandarea emisa in data de 27.04.2007 de directorul sucursalei Slatina a MKB Romexterra Bank de la acea data, d-na M Stanescu confirmata de altfel de sustinerile martorilor audiati in cauza reiese ca in urma activitatii reclamantei pe postul de analist credite la sucursala Slatina a obtinut premiul „ cea mai dinamica sucursala pe Sectorul Retail in anul 2006 in cadrul MKB Romexterra Bank”. Aceleasi remarci pozitive si aprecieri ale activitatii profesionale sunt recunoscute si de un alt director al sucursalei Slatina a MKB Romexterra Bank, dl Manda Claudiu care descria activitatea profesionala a reclamantei in calitate de angajat al paratei ca fiind caracterizata de seriozitate, eficienta si performata precum si bune abilitati manageriale.

Se mai retine pe baza recunoasterii paratei si a declaratiilor martorilor precum si prin aplicarea prevederilor art 174 c pr civ ca pe intreaga perioada in care reclamanta a avut calitatea de angajat al paratei nu a fost supusa niciunei cercetari disciplinare.

Cu toate acestea, dupa incetarea raporturilor contractuale si prezentarea reclamantei la examenul desfasurat de o alta unitate bancara in vederea ocuparii unui post de conducere, la solicitarea BNR pentru informarea bancii centrale in legatura cu activitatea desfasurata de reclamanta in calitate de angajat al paratei,  in cursul anului 2008 parata emite o scrisoare de informare ( punct de vedere) prin care mentioneaza ca activitatea desfasurata de reclamanta in perioada 18.01.2006-16.12.2007 in calitate de analist credite si cea desfasurata  in perioada 17.12.2007-2.01.2008  in calitate de director al unitatii teritoriale nu a fost conforma cu principiile de prudenta bancara si ca desi nu a fost sanctionata rezulta ca in activitatea sa s-au inregistrat deficiente pe linia monitorizarii riscului corespunzator portofoliului de clienti cu impact asupra rezultatelor financiare ale bancii. S-a mentionat ca in creditele acordate in perioada 2006-2008 reclamanta care avea atributii de sustinere a referatelor de acordare a creditelor in comitetul de credite al suciursalei nu a solicitat informatii cu privire la derularea creditelor acordate, nu a monitorizat derularea contractelor finantate si nu a identificat rambursarile utilizatorilor, existenta bunurilor achizitionate precum si asigurarea acestora.

Aceste informatii comunicate de parata catre BNR au fost inaintate viitorului angajator al reclamantei respectiv ProCredit Bank Sa  care o desemnase anterior pe aceasta in functia de director al Sucursalei Slatina, solicitand ca dupa aceste informari sa comunice daca isi mentine hotararea privind desemnarea paratei in functia de conducere respevctiva f.24,25.

In urma informarii, in acord cu practica bancara constanta,  ProCredit Bank SA a decis revocarea reclamantei din functia de director de Sucursala.

Analizand fisa postului de analist credite la sucursala din Slatina a societatii parate ocupat de reclamanta in perioada 18.01.2006-16.12.2007 coroborata cu declaratiile martorilor audiati reiese ca reclamanta nu avea atributii pentru monitorizarea riscului corespunzator portofoliului de clienti privind derularea contractelor si urmarirea indeplinirii obligatiilor asumate de clienti ci aceste atributii reveneau administratorului de credite. Se mai retine ca organigrama sucursalei nu permitea suprapunerea atributiilor intre cele detinute de un ocupand al postului de analist credite respectiv director de sucursala si cea detinuta de un administrator de credite. De asemenea, pentru perioada in care reclamanta a ocupat functia de conducere in baza delegatiei, respectiv perioada cuprinsa intre 17.12.2007-2.01.2008 de mai putin de o luna nu se poate retine ca aceasta ar fi avut atributii de natura celor mentionate in scrisoarea comunicata de BNR si ca in acea perioada ar fi savarsit abateri de la principiile de prudenta bancara.

Fata de acestea instanta apreciaza în acord cu sustinerile reclamantei ca intregul probatoriu administrat in cauza nu are aptitudinea de a confirma justetea afirmatiilor paratei comunicate in scrisoarea adresata BNR.

Nici raportul de audit intern depus de parata in sustinerea afirmatiilor efectuate in scrisoarea obiect al litigiului nu poate fi de natura a crea macar indiciile veridicitatii acestor informatii.

Aceasta deoarece in cuprinsul raportului de audit se stabileste culpa reclamantei in trei cazuri  respectiv cele enuntate la punctele 2.1.2 (f.58 din dosar si 5 din raport), 2.2.3 (fila 60 dosar si 7 din raport) , punctul 2.3.3. fila 61 din dosar si 8 din raport) , 2.4.3 ( fila 9 din raport si 62 din dosar) toate aceste cazuri referindu-se in realitate fie la nereguli in activitatea de monitorizare a riscului corespunzator portofoliului de clienti ( pct 2.2.3, 2.3.3, 2.4.3) care dupa cum s-a aratat mai sus nu intra in atributiile reclamantei, fie priveau atributii corespunzatoare postului ocupat de reclamanta insa pentru acte efectuate de angajatii bancii intr-o perioada in care reclamanta nu mai ocupa acel post ( pct 2.1.2).

 Oricum, instanta apreciaza ca fata de prevederile art 998-999 C civ si art. 54 din Decretul 31/1954 pentru respingerea actiunii reclamantei se impunea ca afirmatiile prejudiciabile facute de parata prin intermediul scrisorii adresate BNR sa fie justificate ori macar sa fi fost efectuate cu buna credinta respectiv fara nicio culpa din partea paratei. Ori pentru a aprecia in acest mod trebuia ca la momentul emiterii scrisorii comunicate catre BNR parata sa fi detinut un act constatator al verificarilor la care face referire in scrisoarea emisa catre BNR ori o alta proba prin care sa constate respectivele nereguli si care sa reprezinte suportul factual al afirmatiilor sale de natura a crea convingerea rezonabila ca afirmatiile efectuate sunt intemeiate.  Ori parata nu a depus nici un astfel de inscris ori orice alta proba pentru a confirma afirmatiile facute prin intermediul scrisorii prejudiciabile, depunand doar sus-mentionatul raport de audit intern care a fost efectuat cu mult dupa emiterea scrisorii catre BNR si chiar dupa investirea instantei cu prezentul litigiu. Mai mult, singura proba depusa de parata in aparare provine de la aceasta si având in vedere ca a fost efectuata dupa investirea instantei, nu poate fi aprecia ca având puterea doveditore a rasturna prezumtia de buna reputatie profesionala a reclamantei rezultata din ansamblul probelor administrate in cauza la solicitarea acesteia si chiar din probele care provin de la angajati ai reclamantei, referire speciala fiind facuta la inscrisurile depuse la dosar constand in  recomandari si evaluari.

In consecinta instanta constata ca afirmatiile efectuate de parata prin intermediul scrisorii prejudiciabile nu aveau la data emiterii lor nicio baza factuala fiind dimpotriva in mod vadit neintemeiate.

Fata de acestea, instanta constata ca prin punctul de vedere exprimat si comunicat de parata catre BNR prin scrisoarea emisa in anul 2008 a adus atingere fara drept reputatiei prefesionale a reclamantei.

În consecinta, in baza art 54 din Decretul 31/1954 va obliga parata la retractarea punctului de vedere exprimat si comunicat de parata catre BNR prin scrisoarea emisa in anul 2008.

In privinta daunelor morale solicitate instanta retine ca fata de cele de mai sus reiese ca in cauza sunt indeplinite cerintele art 998 C civ privind fapta ilicita a paratei constand in atingerea adusa reputatiei profesionala reclamantei prin inaintarea catre BNR a punctului de vedere lipsit de orice baza factuala, prejudiciul creat reclamantei constand in consecintele pagubitoare suferite de aceasta in urma faptei prejudiciabile a paratei, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si vinovatia paratei cu ocazia savarsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.

 Pentru a aprecia in acest mod instanta nu a putut primi apararea paratei in sensul lipsei legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita constand in emiterea respectivului punct de vedere catre BNR si revocarea din functia de conducere efectuata de ProCredit Bank SA. Aceasta deoarece desi in acord cu sustinerile paratei opinia BNR privind persoanele desemnate sa ocupe functii de conducere la sediile secundare ale institutiilor de credit avea la data revocarii din functie a reclamantei doar un caracter consultativ potrivit art 4 alin 1 din Regulamentul BNR 6/2008 totusi, din corespondenta purtata de banca centrala si ProCredit Bank SA precum si din declaratiile martorilor reiese ca opinia BNR este definitorie pentru astfel de acte iar practica institutiilor de credit este aceea de a se conforma recomandarilor bancii centrale. Mai mult, din chiar cuprinsul deciziei de revocare nr 162/31.10.2008 emisa de ProCredit Bank SA reiese ca revocarea reclamantei din functia de conducere a fost consecinta directa a informatiilor comunicate de BNR.

Cu toate acestea, instanta apreciaza ca prejudiciul moral creat reclamantei nu poate fi evaluat la suma de 100.000 lei astfel cum a fost solicitata având in vedere caracterul confidential al punctului de vedere exprimat de parata potrivit art 81 alin 1 lit d si art 214 din OUG 99/2006 si imprejurarea ca prin solutia pronuntata cu privire la primul petit s-a efectuat o reparare in natura a prejudiciului cauzat reputatiei diminuandu-se astfel considerabil masura in care respectivul punct de vedere mai putea constitui in viitor o piedica in calea promovarilor ulterioare. 

Totodata instanta retine ca desi din probele testimoniale administrate a reiesit ca fapta paratei a cauzat reclamatei suferinte morale, aceasta fiind pentru o perioada considerabila de timp trista si simtindu-se nedreptatita ca urmare a gestului paratei, totusi, fata de varsta, pregatirea si abilitatile  in plan psiho social ale reclamantei dovedite prin recomandarile depuse de aceasta in sustinerea actiunii unde se arata ca are o rezistenta buna la factori de stres, atitudine pro activa, spirit de initiativa si capacitate de aplanare a conflictelor prin atitudine concilianta (f. 31 dos. Tribunal Buc) instanta apreciaza ca atitudinea paratei nu putea avea consecinte deosebit de pagubitoare prin crearea unor suferinte puternice si de lunga durata asupra reclamantei astfel cum se indica in actiune.

Fata de acestea, apreciind asupra intensitatii atingerii aduse reputatiei profesionale a reclamantei prin gestul paratei si amplorii suferintei cauzate si prin aceasta asupra  intinderii prejudiciului moral creat acesteia instanta apreciaza ca alaturi de masura obligarii paratei la retractarea punctului de vedere, in scopul repararii integrale a prejudiciului creat reclamantei prin fapta paratei se impune obligarea acesteia din urma la plata in favoarea reclamantei a sumei de 30.000 ron cu titlu de daune morale.

In consecinta, in temeiul art 54 din Decretul 31/1954 si art 998 C civ va admite doar in parte actiunea urmand a obliga parata sa retracteze punctul de vedere exprimat in scrisoarea de informare emisa de acesta catre BNR si sa plateasca reclamantei suma de 30.000 lei reprezentand daune morale.

Asupra cheltuielilor de judecata constata ca reclamanta nu a indicat cu exactitate cuantumul cheltuielilor de judecata solicitate prin mentionarea unei sume concrete ci s-a limitat la depunerea la dosar  a mai multor facturi, bonuri fiscale  si chitante privind cheltuieli de alimentare cu combustibil, tarif TURDN, si de cazare ( f.73-79) emise fie pentru cabinetul de avocatura Vladut Marius fie pentru reclamanta.

 Desi modalitatea in care reclamanta a inteles sa solicite cheltuielile de judecata nu respecta cu exactitate exigentele art. 112 C pr civ totusi instanta apreciaza ca aceasta intelege sa solicite totalitatea cheltuielilor constatate prin acele inscrisuri si solicitate cu titlu de cheltuieli pentru deplasarea martorilor, a reclamantei si a reprezentantului acesteia la termenele de judecata ale litigiului desfasurat in fata acestei instante.

Fata de dispozitiile art 274 C pr civ si având in vedere solutia pronuntata asupra actiunii reclamantei, motivul amanarii cauzei dispuse in timpul procesului desfasurat in fata acestei instante, lipsa culpei procesuale a paratei pentru amanarea judecatii suferita la termenele din 4.11.2010 si 16.12.2010  la solicitarea reclamantei si relevanta probei testimoniale pentru solutionarea celor doua petite, instanta va admite doar in parte cererea reclamantei privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata solicitate.

În consecinta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1160,85 lei reprezentand cheltuielile cu deplasarea reclamantei, a reprezentantului acesteia si a martorilor pentru termenele de judecata din 17.03.2011, conform chitantei 751/17.03.2011 pentru plata cazarii si a bonului fiscal emis in 16.03.2011 pentru plata combustibilului si pentru plata cazarii pentru termenul din 3.02.2011 conform bonului fiscal si facturii nr 6412/3.02.2011.

Domenii speta

Spete similare