Efectul întreruptiv al cursului prescripţiei în ceea ce priveşte faptul material de stăpânire a terenului de către promitentului – cumpărător.
Incidenţa dispoziţiilor art.16 alin.1 lit.A din Legea 167/1958.
Antecontractul de vânzare – cumpărare a unui imobil este o promisiune bilaterală de a contracta. În caz de neexecutare a obligaţiei asumate, răspunderea este contractuală iar executarea în natură a obligaţiei de a face se asigură prin acţiunea personală având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act de vânzare – cumpărare.
Conform dispoziţiilor art. 5, alin. 2, titlul X din Legea 247/2005 „ în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, una din părţi refuză ulterior să încheie contractul partea care şi-a îndeplinit obligaţia poate sesiza instanţa care va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract „.
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 1077 Cod civil, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de a face „ creditorul poate să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului „.
Acţiunea personală având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare – cumpărare este supusă termenului de prescripţie prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958.
Termenul prescripţiei curge din momentul încheierii contractului însă atunci când promitentul - cumpărător a preluat imobilul, deţinerea lui cu acordul promitentului – vânzător echivalează cu recunoaşterea dreptului acestuia, în sensul art. 16 alin.1 lit. a din Decretul 167/1958.
Judecătoria Ploiești
hotărâre care să ţină loc de act autentic
Judecătoria Vaslui
Prescripţie executare
Curtea de Apel București
Prescripţia dreptului la acţiune având ca obiect antrenarea răspunderii întemeiată pe dispoziţiile art. 124 din Legea nr. 64/1995.
Judecătoria Ineu
Civil, exceptia prescrierii dreptului la actiune invocata din oficiu
Tribunalul Galați
Acṭiune în constatare nulitate absolută. Prescripţia dreptului material la acṭiune. Apel