Divorţ. Atribuirea beneficiului locuinţei proprietate comună a soţilor. Inadmisibilitate

Sentinţă civilă 3558 din 03.11.2011


Divort. Atribuirea beneficiului locuintei proprietate comuna a sotilor. Inadmisibilitate

În speta, s-a solicitat atribuirea beneficiului locuintei proprietate comuna a sotilor si nu a locuintei ocupate de soti în baza unui contract de închiriere; cerere inadmisibila având în vedere ca nu exista un temei legal pentru o astfel de cerere, iar prin admiterea ei ar fi privat pârâtul de doua din atributele dreptului de proprietate – si anume folosinta si posesia. Astfel, nu poate fi admisibila o actiune ce reprezinta o evacuare mascata a unui proprietar din locuinta proprietate personala, deoarece ar putea însemna o antamare  a fondului unui viitor partaj de bunuri comune. 

Prin cererea înregistrata la data de XXX, sub nr. XXX,  pe rolul Judecatoriei Slobozia, reclamanta XXX a chemat in judecata pe pârâtul XXX, solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei încheiata între parti si înregistrata sub nr.  XXX, în Registrul de Stare Civila al XXX.

 A mai solicitat ca sa-si mentina numele dobândit din casatorie, acela de „XXX” si atribuirea beneficiului de folosinta a apartamentului proprietate comuna în care locuieste cu pârâtul.

În motivarea cererii, a aratat ca este casatorita cu pârâtul din anul XXX, însa relatiile de familie au fost grav si iremediabil vatamate si casatoria nu mai poate continua, motiv pentru care a solicitat desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina vreunei parti si fara a motiva hotarârea. În ceea ce priveste capatul de cerere privind atribuirea beneficiului de folosinta a apartamentului, a aratat ca solicita aceasta pâna la solutionarea partajului având în vedere ca locuieste împreuna cu fiica lor care, desi majora, este în continuarea studiilor si doreste sa ramâna cu mama sa.

 În drept, si-a întemeiat actiunea pe dispoz. art. 37 lit. a si 38 alin. 1 din Codul familiei si art. 613 Cod proc. civ.

 La dosar, s-au depus urmatoarele înscrisuri: certificatul de casatorie în original, acte de stare civila ale partilor, sentinta civila nr. XXX, contractul de vânzare – cumparare nr. XXX.

La data de XXX, pârâtul a depus întâmpinare exprimându-si consimtamântul la desfacerea casatoriei si ca reclamanta sa-si pastreze numele din  casatorie, acela de „XXX”, drept pentru care a semnat cererea de divort.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind atribuirea beneficiului de folosinta a apartamentului a invocat exceptia inadmisibilitatii acestui capat de cerere, solicitând respingerea sa ca neîntemeiat; fara a motiva în drept acest capat de cerere.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanta va retine urmatoarele:

Potrivit art. 374 alin. 1 Cod civ. divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de instanta indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie, iar alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca instanta este obligata sa verifice existenta consimtamântului liber si neviciat al fiecarui sot.

Instanta constata ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege, dar si dispoz. art. 6131 alin. 1 Cod proc. civ. si art. 383 alin. 3 Cod civ., ambii soti fiind de acord cu desfacerea casatoriei si pastrarea de catre reclamanta a numelui dobândit în timpul casatoriei, acela de „XXX”.

Pentru aceste considerente, instanta va admite în parte cererea si va dispune desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, iar reclamanta îsi va pastra numele dobândit în timpul casatoriei, acela de „XXX”.

În ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind atribuirea beneficiului de folosinta a locuintei invocata de pârât prin întâmpinare, instanta o va admite pentru urmatoarele considerente:

 Art. 6131 alin. 1 Cod proc. civ. prevede solutionarea ca cerere accesorie divortului si cea a atribuirii locuintei. Având în vedere si dispozitiile art. 271 din Legea nr. 114/1996 (introdus prin O.U.G. nr. 40/1997, dar neretinut în Legea nr. 196/1997 de aprobare si modificare a O.U.G. nr. 40/1997), practica instantelor s-a conturat în sensul atribuirii beneficiului contractului de închiriere a locuintei în favoarea sotului care are mai multa nevoie.

Problema a fost reglementata din nou în Codul civil în art. 324, referindu-se tot la beneficiul contractului de închiriere al locuintei.

În speta, s-a solicitat atribuirea beneficiului locuintei proprietate comuna a sotilor si nu a locuintei ocupate de soti în baza unui contract de închiriere; cerere inadmisibila având în vedere ca nu exista un temei legal pentru o astfel de cerere, iar prin admiterea ei ar fi privat pârâtul de doua din atributele dreptului de proprietate – si anume folosinta si posesia. Astfel, nu poate fi admisibila o actiune ce reprezinta o evacuare mascata a unui proprietar din locuinta proprietate personala, deoarece ar putea însemna o antamare  a fondului unui viitor partaj de bunuri comune. 

Pretinsele manifestari violente ale pârâtului nu au fost dovedite, înscrisul calificat drept plângere nu poarta viza de înregistrare la vreo institutie; iar în ceea ce priveste afirmatia datoriilor acumulate de pârât la întretinere, instanta va retine ca, fiind bun comun detinut de soti în devalmasie, atât pârâtul cât si reclamanta aveau obligatia solidara de a achita cheltuielile de întretinere.

Instanta urmeaza sa ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.